JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra:

Te vai mau anei râ te Atua ?

ia au Davida C. Pack

E tau mirioni taata e tiaturi nei e te vai mau ra te Atua. E mea iti e mau ra i te haapapûraa. Ua papû anei ia outou e te vai mau ra oia ? Aore ra te tiaturi anei, te fâfâ anei, te haroaroa anei, te manao anei ra outou e, e te vai mau nei oia ? E haapapûraa ihi anei to’na ? E nehenehe anei outou e ite papu e, te vai anei te hoê Maramarama hau atu tei poiete i te ao nui e te mau î atoa i nia i te Fenua, mai ia outou atoa na ? Te mau pahonoraa i teie mau uiraa, tei roto anei i te « ohipa no te faaroo » ? E uiui papu anae ïa !

Ua tuatapapa te mau taata i te vai-mau-raa o te Atua, i te roaraa tau tauatini matahiti. Te rahiraa o ratou, ua faaoti noa aita e parau haapapûraa. Ua tuu-noa-hia i te pahonoraa mai roto mai i te parau o te haapiiraa hohonu papu ore e i roto i te tahi atu faaiteraa manamana. Te tahi pae o ratou, ua riro ei feia « aore â i ite Â» te vai nei te Atua. Area ra, o te feia i faarii e te vai ra te Atua, te tiaturi tapetepete nei ratou i te mea i haapiihia ia ratou mai to ratou apiraa ra. Te toea ra, aita roa ïa e haapeapea nei. E peneia’e te ra mau huru taata e ore e iritihia, mai roto mai i to ratou tau’a-ore-raa. Ua faaoti te feia aore e tiaturiraa, aore roa e Atua. Teie pupu taata, tei roto ïa i te ra faanahoraa o ta te Atua e parau ra e : « Te parau ra te feia maamaa i roto i to ratou aau e, aore e Atua ! Â» Ua parau faahouhia teie parau i roto i te Salamo 53:1. E faataa mai teie buka iti i te tumu i pii ai te Atua i teie mau huru taata e « maamaa Â».

Hau i te toru ahuru ma hitu matahiti i teie nei, ua ite au te vai nei i te parau haapapûraa e, te vai mau nei te Atua. E piti matahiti e te afa to’u tuatapaparaa i teie tumu parau. Ite atu ra vau eita e nehenehe e papa noa i to’na vai-mau-raa i nia i te « faaroo Â». Mai te reira tau, ua nuu maitai te parau o te ihi e te « manao pÄruru Â» no te parau o te vai-mau-raa o te Atua, mea papu roa ïa, mai tei ore â i iteahia a’e nei i roto te aai o te taata. I roto i teie buka iti, e rave rahi mau parau haapapuraa e te aueue ore o te vai-mau-raa o te Atua. I muri mai i te taioraa, eita outou e tapetepete faahou i nia i te mau pahonoraa i teie uiraa faufaa rahi mau. E riro te tahi mau parau haapapuraa i te haamaheaitu ia outou, e te tahi i te faaurua’tu. Te tahi atoa, e riro i te faahiti mahuta aore râ i te faaanaanataeraa ia outou. E riro te taatoaraa i te haamaere ia outou no to ratou huru ohie. Ei omuaraa, e hi’opoa tatou i te tahi mau haapapuraa parauhia ra e; e peu tumu e i muri mai i nia ïa i te mau hi’opoaraa no te ihi i ite-api-hia mai. Hou a hoi ai i nia i te mau parau haapapuraa i fariihia. E faaohipa ra tatou i te ihiora, te ihi reva teitei, te ihitao’a e te numeraraa.

Poieteraa aore ra tauiuiraa ?

Teie ra te tahi uiraa faufaa roa a’e e ore e faataa-ê-hia i te parau o te vai-mau-raa o te Atua. Eita e nehenehe e ape, ia tuatapapa anae i te parau o te vai-mau-raa o te Atua, i te uiui e, ua fâ noa mai anei te ora i nia i te Fenua nei ma ta te tauiuiraa e faahiti nei, aore râ, maoti te hoê Tia Manahope i fâ mai ai oia ra.

Ua tauiui anei te oraraa i roto i te mirioni o te matahiti, mai ta te mau àivanaa o te tauiuiraa e haapapu nei, aore ra na te hoê Atua manahope i poiete ? Te manao te rahiraa taata e, e parau mau te tauiuiraa mai ta te tahi pae e manao ra e, te vai mau ra te Atua. Ua faahohonu atoa vau i te tuatapaparaa i nia i teie uiraa- Tauiuiraa aore ra e Poieteraa- i roto i ta’u mau maimiraa i nia i te vai-mau-raa o te Atua.

Ua maramarama a’e nei au e mea titau-rahi-hia a’e te « faaroo Â» no te tiaturi atu i te aai o te tauiuiraa o te mau mea, mai te mau peu a te aivanaa ra, o tei titauhia no te tiaturi i te Atua. Teie nei ra, ua papu ia’u e, ua niuhia te tauiuiraa i nia i te faaroo no te mea aita e tupuraa aore ra haapapuraa no te paepaeraa i taua manao ra. (Ua faaineine matou i te hoê buka iti e 32 api i roto i te huru ve’a, i nia i te parau hohonu o te tauiuiraa. O tei piihia « Te tauiuiraa, -tupuraa, te mau hape e te mau utua Â», ei tautururaa i teie buka iti. Te feia e taio i teie buka, e ore ratou e feaa faahou i nia i te mau haapapuraa a te ihi i te poieteraa).

Faaroo e haapapuraa

E tiaraa papu to te faaroo i roto i te oraraa o te hoê cherisetiano. Mai te peu e, te imi papu ra outou i te Atua, e te hinaaroo mau nei outou i te mauruuru Ia’na, a taio i te parau i muri nei :

« Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru : o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia’i, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia’na ra. Â» (Hebera 11:6). E faufaa rahi mau te faaroo no te hoê cherisetiano. Aore e faaroo ra e ore roa te Atua e mauruuru. Te parau ra teie irava e - o tei haamori i te Atua ra, tei parauparau atu Ia’na, e titauhia ia ratou ia tiaturi e te vai mau ra oia. Te auraa, te hoê faaroo hohonu i te Atua, o tei faautua i te feia i imi papu ia’na ra, e titauhia ïa i te hoê haapapuraa. I muri noa i te faatiaraa i teie huru haapapuraa, i reira anae, e tiaturi ai tatou – e papu ai ia tatou - e haamanao mai te Atua i ta tatou mau ohipa i rave na, ia tae i te taime mau ra, no te ootiraa. Ia ore outou ia hi’opo maite i te vai-mau-raa o te Atua, e riro ïa to outou faaroo i te hi’a, a mou-roa-atu ai, i mua i te enemi.

O vai te ra Atua e parauhia ra ?

Ua papai te aposetolo ra o Paulo : « Vai noâ hoi te mau mea i parauhia e e atua, tei te ra’i ra, tei reira ïa; tei te fenua nei, tei reira ïa (e rave rahi te atua e rave rahi hoi te fatu mai te reira te huru). Area ia tatou nei hoê roa ïa Atua, o te Metua, no reira mai te mau mea atoa nei (…) Aita râ teie ite i paatoa i te taata atoa. Â» (Korinetia I 8:5-7)

Ua hamani te mau ekalesia o te ao nei e rave rahi mau atua raau, ofai e te tahi atu mau materia.

Te tahi atu, tei roto noa ïa i te feruriraa o te taata. Te mau heleni o tera ra tau, ia ratou noa, ua hau i te 30 000 atua o ta ratou i haamori na e te mau Initia no teie tau, ua hau ïa i te 5 mirioni.

Inaha, te vai nei e i vai noa na : « e rave rahi atua, e rave rahi fatu Â». Teie nei râ, ua hamani te Atua o te Bibilia i te mau materia atoa o ta te mau taata e faaohipa nei no te hamani i to ratou iho mau atua. Mai ta Paulo i parau na : «… aita râ teie ite i paatoa i te taata atoa. Â»

No te aha teie ite ore e teie arepurepuraa ?

Ua faaite mai te Atua o te Bibilia i te e’a o te hau, o te oaoa e te oraraa auhune, ia hinaaro ra tatou e tuatapapa i Ta’na Buka Haapiiraa. Ia ravehia mai te reira te huru, e faaora te reira i te ao nei i te arepurepuraa e tapo’i nei i te taata atoa. Tera râ, e ere te fâ a teie buka iti i te faaiteraa e, te Atua o te Bibilia, o oia ana’e te Atua Mau o te poieteraa. (A ani mai i ta matou buka iti tamoni ore : Te mana o te Bibilia...e nehenehe anei e haapapu i te reira ?).

Ta te ihi faaiteraa ia tatou

Ia faaroo outou i te mau haapiiraa a te ihi. I roto i to tatou mau manao, eiaha roa e uiui e eiaha ei tiaturiraa tapetepete. Haamau to outou manao I nia I tem au tupuraa papu mau. E hi’o tatou i te reira mai roto mai i te mau ite ihi huru rau. E faaite tatou e, te vai nei te hoê Tia Manahope e te hoê maramarama mure ore, oia i horoa maitai i te mau haapapuraa no te faaore atu i te manao feaa i nia i To’na vai-mau-raa.

Te Bibilia, oia te buka haapiiraa a te Atua no te taata nei. Te titau nei oia i te feia i ineine i te taio, ia « [hi’opoa] maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e [tapea] maite. (Tesalonia I 5:21). Te ta’o Heleni no «hi’opoa», o dokimazo, teie te auraa, haapapu. E e ohipa maamaa ia feruri e, te hinaaro nei teie Atua ia mana’o tatou e te vai mau nei oia mai te mea e, te faaue maira oia ia tatou ia hi’opoa maite i te mau mea atoa ra ia au i Ta’na ra Parau.

Hou a haamata ai teie tuatapaparaa, a haamana’o e, aore e tiaturiraa papu ore i ô nei. Tae noa’tu i te mau tiaturiraa niu ore e te tahi atu mau peu tumu niuhia i nia i te ite ore. Mai ta te ihi e hinaaro ra, a farii noa i te mau tupuraa. A feruri ma te tano e te papu maitai. E i muri iho, a farii i te mau mea tei nehenehe e haapapu.

Te hora ti’a roa a’e

Mea papu e te vai ra to outou uati. Aita anae, eita e ore e, e mo’e roa outou i roto i teie ao o tei faahepo i te taata, ia tae oia i te « hora ti’a Â».

Te vai nei te tahi mau uati huru tano roa a’e i te tahi. E ta outou ? E hia maororaa a mahemo ai i te hoê tetoni ? Ia tupu te reira, e faatano ïa outou ia’na i nia i te hoê tumu tei fariihia o te mea ti’a roa a’e. Te reira ra tumu, e ere atoa i te mea tano roa, e e ti’a ia faaapi-pinepine-atoa-hia, i nia i te tahi atu tumu huru papu a’e. I te fenua Marite, na te « Hora a te pû hi’opoaraa a te Nuu Moana no Marite Â» i te Pû hi’opoaraa a te Nuu Moana iWashington, D.C, e faaoti i te hora ti’a roa ae, i te fenua Kanada, na te Tomite Rahi no te Maimiraa e faaoti i te reira e i te fenua Peretane, na te Pû hi’opoaraa « Greenwich Royal Observatory Â» ïa tena tuhaa.

A tau matahiti e tae roa i te matahiti 1967, te mau ihi reva no te Pû Hi’opoaraa a te Nuu Moana i te « hi’opoa-noa-raa Â» i te tereraa o te Fenua ia au i te tereraa o te mau ra’i no te faito papu maitairaa i te taime. Te taatoaraa o te mau hora i Marite tei faatanohia ia au i teie mau faanahoraa papu roa ae. Na te Atua i haamau i teie hora rahi o te ao nui. Na’na i faatia i te tereraa o te mau ra’i, e ua haapii te taata i te faaohipa i to ratou ti’araa faahiahia mau. Hau atu te nehenehe o teie hora, te vai faahou atu ra.

I te matahiti 1967, ua hamani te mau aivanaa i te pae o te ihi i te « uati atomi Â». E faaohipa oia i te tao’a « Césium 133 Â» no te mea e rÅ«rÅ« to’na mau atomi e 9 192 631 770 taime i te tetoni. Maoti te reira tao’a i roaa ai te hoê papuraa i te hoê tetoni no te toru ahuru mirioni matahiti. Eita anei ra outou e hinaaro i te hoê uati mai te reira te huru ? Aita te mau atomi « Césium 133 Â» Â» e tauiui i roto i to ratou mau rururaa. E mea papu, aueue ore e te tano hoi. Ia tupu noa te mau ohipa mai te reira te huru, e ere ïa i te hoê tupuraa-manao-ore-hia. Ua feruri maite te Atua i te huru rau e te papuraa o te huru o teie mau atomi. Eita e nehenehe e tiaturi ê atu. Ua haapii noa te mau taata i te faaohipa i ta te Atua i hamani, e ua rave i te reira no te faito i te taime. E nuu â teie aamu.

E te feia feaa ra, tuatapapa anae i te mau mea i muri nei ! Ua roaa i te mau aivanaa i te pae o te ihi no Boulder i Colorado no te National Institute of Standards and Technology, i te hamani i te hoê uati hi’ohi’o papu atu â. Nahea ? Ma te faito i te taime ia au i te mori. I teie nei, e faitohia te taime ia au i te femtosecondes, e au ra i te mirioni o te miria o te tetoni. E faaohipa te « mafatu Â» o teie mau uati i te « ions o te mercure Â» no te taio i te rahiraa o te rururaa i te tetoni.

E taiohia i nia i te 1015 taime i te tetoni (1,000,000,000,000,000), tauatini miria i te taime i te tetoni te amaamaraa o teie faito uati. Ia au i te mau mori puai (lasers) e te « ions de mercure Â» faa-toètoè-hia, ua ti’a roa i te mau aivanaa i te pae o te ihi i te rave mai i te tano-roa-raa o ta te Atua i hamani no te taio papu atu â i te tau. E taui oia i te tetoni i te toru ahuru miria matahiti noa, te mau uati hiòhiò. Tataì tauatini ia faitohia i te mau uati atomi.

Te rave nei te mau hamani uati i ta ratou ohipa ma te papu maitai. No te mau uati « quartz Â», e faito oia i te taime ma te taio i te mau rururaa o te kerehe quartz ma te faaohipa i te hoê taioraa numera. E faaohipa te taueueraa o te kerehe « quartz Â» aore râ i te rahiraa o te tereraa o te uira i te tetoni (60 ohuraa i Marite Apatoerau), e nehenehe atoa ratou e faaohipa i te taioraa numera. No te mau uati tahito râ, e faitohia ïa ma te faaohipa i te fîfî uati tei tupa’i hoê taime i te tetoni, e e horoa te ma unira i te tereraa i te mau faanahoraa matini e vai ra i roto.

Ua manuia te taata i te imiraa i roto i te mau atomi « Cesium 133 Â» e i roto i te mau rûrûraa o te mau ions mercure faa-to’eto’e-hia, hoê â papuraa, mai tei iteahia i roto i te tereraa o te mau fetia.

O ta ratou atoa i faaohipa no te taio i te taime. Te rahiraa o te mau taueueraa o te tahi e te tahi i te taime, aita ïa e tauiraa. E tupu noa anei teie huru ti’a e te faahiahia mau ?

Ei pu’ohuraa, te ite nei tatou, te rave nei te mau hamani uati o te ao nei i ta ratou ohipa ma te rohirohi mau, e ua hamani i te mau uati huru papu ore roa ra. No te hoê taata maramarama, parau-ti’a e te manao tano, e tiaturi anei ra oia e, e fâ noa mai teie na uati tano maitai e toru – te mau ra’i, te mau uati atomi e te mau uati hi’ohi’o ? Oia hoi, ma te ite e, e te rohi nei te mau taata aravihi e te maramarama mau, i te hamani i te mau uati faahiahia mau, e ti’a anei ia tiaturi e, e ua tupu noa anei ra te mau uati hau atu i te papuraa e te faahiahia hau atu, ia ratou iho ? E peu maamaa te reira !

Ua ite mai nei outou i te hoê haapapuraa maitai mau, o te « Taata rahi HÄmani uati Â» ana’e te nehenehe e opua i teie mau « uati otahi roa Â».

Te ture matamua o te « thermodynamique Â»

Eaha te parau o ta te ihi no teie tau e faahiti ra no te tumu o te mau tao’a i roto i te ao nei ? Te parau mai anei ra te mau aivanaa i te pae o te ihi e, e i vai na oia ? Aore râ, te parau anei ratou e, te vai ra te hoê taime i fâ mai ai te mau tao’a atoa ? Oia mau, o te pahonoraa ïa i te uiraa piti. Tera râ, te vai ra anei te haapapuraa ei faaiteraa e, e parau mau ihoa te reira ?

Te na ô ra te TURE MATAMUA O TE « THERMODYNAMIQUE Â» : « aita te tao’a e te ito e mo’ehia e e hamanihia. Â» Aita noa a’e hoê faanahoraa natura tei nehenehe e hamani i te hoê ohipa ma te ore e auraro i taua ture ra. Te auraa râ, aore roa hoê tao’a api, aore râ ito api o tei fâ mai ra aore râ o tei morohi atu. Te taata o tei haapapu ra e, e ua fâ noa mai te ao, te ofati nei ïa i te ture matamua o te « thermodynamique Â». Oia i « itehia Â» mai e teie ihoÄ pupu aivanaa i te pae o te ihi o tei faarii i teie nei, i te pato’i atu ia’na. Ei pu’ohuraa, te haapapu maitai nei teie ture e, te ao e to’na mau î e te ito o ta’na e faarii nei no ô mai ïa i te Atua ra. Ua tae i te hoê taime i poietehia ai oia e te hoê ti’amana manahope.

I te taeraa mai i te tau atomi, omuahia, mai te ite-raa-hia mai i te « radium Â» na te vahine ra o Marie-Curie i te matahti 1898, ua ite tatou i te mau tao’a haihai atomi, e haapuroro tamau ratou i te mau hihi iino. A feruri na : e 238,5 tarama te faito teiaha atomi o te « uranium Â». I roto i to’na tahutiraa e faarue oia i te « hélium Â» e toru a’e taime. I te mea hoi e 4 tarama te faito teiaha atomi o te « hélium Â», te faito hopea e roaa mai ia’na piihia te « radium Â», tei te faito 226,4 ïai te teiaha. Teie râ, e haere â o na i te peraa ma te faarue i te tahi atu mau hu’ahu’a tae noa’tu i te ito, a riro ai i te pae hopea, ei tapou. E titau te tahutiraa i te tahi taime maoro. Area râ te riroraa mai te « uranium Â» ei « radium Â», e taime rao atu â ïa, e te riroraa te reira ei tapou, e au ra ïa, e 1590 matahiti.

No te aha tatou e parau ai i te reira ? No te mea ua tae i te hoê taime, i te hoê tau, aita roa atu e uranium, i te mea hoi e, e tupu tamau noa to’na tahutiraa. E ere oia i te mea mau papu mai te tapou ra te huru e te tahi atu mau materia. E taui noa oia. Te auraa, ua tae i te hoê taime i roto i te aai i fâ pauroa mai ai te mau tao’a haihai atomi, [te taime a haamata ai ratou i te pe]. A haamanao te taatoaraa, te uranium, radium, thorium, radon, polonium, francium, protactinium, e te vai atu ra…aita hoi ratou i vai noa mai na. E haapapuraa maitai teie e, e i fâ mai na te tao’a.

E faahape roa teie haapapuraa i te manao o te tauiuiraa – tei parau e, e tauiui maru noa te ohipa, a riro ai ei ohipa taa ê. Te vai nei râ te hoê tafifi. E ore roa te hoê ohipa e fâ maru noa mai, mai roto mai i te aore. Eita te tao’a e pû noa mai ia’na iho. Aita hoê noa a’e taata maramarama e nehenehe e tiaturi e, e ua fâ noa mai te ao atoa nei IA’NA IHO, tae noa’tu i te mau tao’a haihai atomi tei haapapu e, i vai na te hoê haamataraa i te reira iho taime !

A tamata na i te hamani i te hoê ohipa - o ta outou e hinaaro ra –mai roto mai i te aore. Noa’tu â to outou mana hamani, e ore roa e ti’a ia outou. Noa’tu â rave rahi ora e horoahia mai, eita e navai ia outou no te hamani i te hoê ohipa mai roto mai i te aore. E ti’a anei i te hoê taata feaa ia tiaturi e e te mau mea atoa i roto i te ao nei, e to’na mau faanahoraa faahiahia atoa, ua pû mai oia ia’na iho ? Ei feia parau-ti’a outou e a faarii i te mau tupuraa. I taio mai nei outou i te haapapuraa e, te mau tao’a atoa, e titau te reira i te vai-mau-raa o te Mana Poiete Rahi.

Te piti o te ture o te « thermodynamique Â»

E nehenehe e haapoto i te piti o te ture o te « thermodynamique Â» ma te parau e : Te tamau noa ra te tupuraa o te ao i te hoê faanahoraa huehue, aore râ ia au i ta te ihi : te maraa noa’tura te mouraa o teie ao. E faataa hu’ahu’a roa anae i teie nei manao na roto i te mau hi’oraa e rave rahi.

A haamanao e, te parau nei te mau aivanaa o te tauiuiraa e, e te tauiui tamau noa nei te mau mea atoa no te haere tia’tu i te hoê faito teitei huru aravihi roa’tu â. Te auraa, te tiaturi nei ratou e maitai atu â te mau mea atoa, eiaha ra e te ino noa’tura.

Ia tae te faito o te pape i tutohuhia i nia i te umu i te 65 teteri e ia tupohe atu i te uira, e topa ïa te faito ahu, eita râ e maraa atu. E to’eto’ehia te pape, eita oia e veavea mai.Ia tuu tatou i te hoê popo i nia i te aivi, e hee mai ihoa oia i raro, e ore oia e hee atu i nia. Te ito i faaohipahia no te faaoti i te hoê ohipa, e haere tamau noa oia ma te hoê huru « e au ia faaohipahia Â» tae atu ai i te faito « faaruehia Â», no te faaoti i teie ohipa taa ê. E haere ihoa oia mai te hoê faito teitei pou mai ai i te faito haihai roa, e e iti noa’tu te ito e au ia faaohipahia i reira.

Ia faaohipa mai tatou i teie parau tumu i roto i teie ao, ia au i te piti o te ture o te « thermodynamique Â», te iti noa’tura te ito, te haere tia’tura i roto i te huehueraa, aore râ, i roto i te morohiraa rahi. Aita e tupuraa aore râ e haerea i te hoê faito teitei â aore râ i te hoê vahi maitai ae. Te auraa ra, te ao atoa, mai te hoê pata uaua ra te huru, te tô noa’tu ra.

Te farii nei te mau aivanaa o te tauiuiraa e, e ore roa, te piti o te ture o te « thermodynamique Â» e te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora, e tu’ati. A hi’o na : « No te piti o te ture o te thermodynamique aore râ te ture o te morohiraa (ture ihi tei fariihia e te taatoaraa tei parau e, e morohi te mau mea atoa mai te mea e, e na roto noa i ta ratou ravea), te itehia nei e : - e mea huru fifi ia faaauhia i na ture e piti mai te maraaraa o te morohiraa e te tauiuiraa. E ore hoi raua e tu’ati. Mai ta (Aldous) Huxley i haapapu, i roto i te parau no te tauiuiraa te vai nei i te hoê maraaraa papu o te apaparaa, o te faanahoraa e te huru taa-ê-raa. Te auraa ra, e mea papu ïa e, e ere teie na parau e piti i te mea papu mau. O te mea papu râ, e parau ti’a roa te piti o te ture o te « thermodynamique Â». Â» (Morris, Henry M., The Twilight of Evolution, Grand Rapids : Baker Book House, 1967, api.35).

Mai te hoê yo-yo ra aore râ i te hoê pata uaua, ua « haamaraahia Â» te ao nui. Mai te peu e, tei roto noa te ao i te toorraa, e tuu mai ïa te piti o te ture o te « thermodynamique Â» i te hoê uiraa rahi i roto i to tatou nei feruriraa : Na vai i haamaraa ia’na ? Hoê noa pahonoraa tano, na te Atua !

Te haapapuraa rahi o te poieteraa

Ua haapapu tatou e, e titau te poieteraa i te hoê poiete. E horoa atu teie mau parau i muri nei i te tahi mau haapapuraa faahiahia mau i te pae no te ihi i te parau o te poieteraa.

Ua î te haapiiraa o te tupu-noa-raa o te mau mea atoa, i te mau manao hape. No te faatia i te reira, ua rave mai te mau aivanaa o te tauiuiraa i te mau parau atoa no roto mai i te tahi atu mau manao tumu no te tamata i te faataa i te tumu o te mau raau tupu, te mau animara, te mau ra’i e te Fenua.

Ua tamata pinepine teie mau « aivanaa Â» i te haapapu e, nahea ra te ora i te tauiraa, mai roto mai i te tao’a ora ore e tae atu ai i te tahi mau faanahoraa huru rau e faaoti mai ai i te pae hopea, ei taata.

Tera râ, mai ta te hoê taata ihifenua i papai : « Te vai nei i te hoê tumu papu i faahapahia ai i te mau manao tumu atoa o ta’u i haapii i te tau a piahi ai au ra», (Te taote ra o Derek V.Ager, Tuhaa faatere no te ihifenua, Imperial College, London, The Nature of the Fossil Record, Proceedings of the Geological Assoc., Vol.87, 1976, api.1132-1133).

Te tumu mau i faahapahia ai te mau manao tumu atoa tei « tuu-a’e-na-hia i roto Â» i te haapiiraao te tupu-noa-raa o tem au mea atoa nei, peneiae, no te mea ua haamauhia oia i nia i te hoê manao hape tei titau nei i te « ohipa faaroo Â» e rave rahi, ia tiaturihia oia. Teie te tahi hi’oraa no te hoê manao tumu i “faahapahia†: « Rave rahi mau aivanaa o te tauiuiraa o te mau mea, i haapapu e, e riro ra e, hoê â huru to te taata e to te uri taata, ia au i te hi’oraa i te pae o te ihitao’a, i nia i te faito 99%. Na te mau hi’opoaraa toto i haapapu, o oia te metua piri roa a’e i te taata. Tera râ, ia tapea mai tatou i teie mau huru raveraa, ua ite tatou e : « Ia au i te ihitao’a o te Å«, o te arenio te metua piri roa a’e o te taata Â». « Ia au i te mau hi’opoaraa o te hinu i roto i te toto, o te ophi te metua piri a’e o te taata Â». « O te moa ufa te metua piri a’e o te taata ia au i te ihitao’a o te enzyme o te roimata Â». I nia i te tahi atoa hi’opoaraa toto i ravehia, ua haapapuhia e, o te pipi ‘uo’uo te metua piri roa a’e o te taata. (Morris, Henry M., The Twilight of Evolution, Grand Rapids : Baker Book House, 1967).

Te fifi o te ora

Ua ite a’e nei tatou, i te tahi taime, i te hoê paainaraa.Ua ite anei outou o te hoê paainaraa nahonaho maitai ? Aore râ, hoê o tei hamani i te hoê uati aore râ i te hoê hora rahi ? Aore râ, hoê o tei horoa mai i te hoê hohoa nehenehe mau, eiaha ra i te vai-ano-raa e te haamouraa ? Ia taora outou i te ofai paaina hoê a’e mirioni taime, e ite atu outou hoê â atoa mirioni taime i te vai-ano-raa e te haamouraa i te mau mea atoa. Aita e faaauraa taa ê atu.

A hi’opoa maite i te mau parau i muri nei, i nia i te neheneheraa o te paainaraa e poiete i te mau mea ora e haati nei ia tatou i nia i te Fenua – taa ê noa’tu i te nehenehe e te faanahoraa o ta tatou e ite nei i roto i te reva hopea ore.

Te na ô ra te taote ra B.G Ranganathan i te parauraa e : «… te manao e e ua pû noa mai te ora, hoê â ïa i tei faatia i te neneiraa o te hoê buka iritiraa parau no roto mai i te hoê paainaraa i roto i te piha neneiraa», (Origins?, api.15). I ô nei, te faahiti noa ra te taote ra o Ranganathan i te tumu o te ora, eiaha ra i te mau mea ora huru rau mai te mau animara hau rii a’e nei, te mau taata e te mau huru ora atoa e vai nei i teie mahana.

Te tahi atoa aivanaa tuiroo o Sir Fred Hoyle, ihireva peretane e e orometua haapii ihireva atoa i te fare haapiiraa teitei no Cambridge, o tei parau e : « Te manao e, e mea tupu haere noa te mau mea ora nei, e faaauhia ïa i te manao e, e fâ mai te hoê manureva rarahi Boeing 747, ma te tu’ati maitai to’na mau tuhaa atoa, i muri noa mai i te hoê puahiohio i roto i te hoê aua farero matini Â»,.(Nature, Vol.294, 12 no novema, 1981, « Hoyle on Evolution, Â» api.105). (Te taatoaraa, na matou e huri nei).

To tatou mau opiha faahiahia mau e te faanahoraa tei ore e ti’a ia faataa ê

A feruri na i te hoê pata iore. Ua ite pauroa tatou i taua mauhaa ra e ua faaohipa a’e na tatou i te reira. E uiui ïa outou e, teihea tuhaa o taua pata iore ra e tano e iriti ma te ore e tapea i to’na puai ? PÄhonoraa : aita hoê noa a’e. E tao’a haihai e te faahiahia mau. I te mea hoi e, eita oia e tano ia faataa-ohie-hia, tei roto ïa oia i te hoê huru piihia « te faanahoraa tei ore e ti’a ia faataa ê Â». Vetahi mau mero ora tei roto atoa i tera faanahoraa. Aita ratou e nehenehe e faataa-ohie-hia, eita atoa e nehenehe e faataa ê i to’n mau tuhaa, a or anoa mai ai. Eita oia e rave maite i ta ratou tuhaa ohipa mai te peu e e iritihia hoê tuhaa o ratou. Eita teie nei huru faanahoraa e rave maru-noa-hia, ma te faaohipa i te tahi mau tauiuiraa i nia i te tahi huru ohipa ohie mau. Ia vai noa ratou i roto i to ratou huru mau, taatoa, hope ti’a, ia ore, eita roa ïa e ora mai ! Ia tatara outou i te hoê o to ratou mau tuhaa, eita ïa e ohipa faahou, e na reira noa, pohe roa’tu ai. Nahea tatou i te faataa i te reira parau ?

Charles Darwin, i roto i ta’na ra puta De l’origine des espèces (Te tumu o te mau mea ora atoa), ua haapoto atu ra i te fifi o ta’na e te tahi mau aivanaa o te tauiuiraa, e fareirei nei : « Mai te peu e, e nehenehe e haapapuhia e, te vai-mau-raa o te hoê mero taa ê, aore roa te reira i tupu mai na roto i te tahi mau raveraa taa ê, ma te faaohipa i te tahi mau tauiuiraa iti, aita ïa to to’u nei manao e niuraa papu faahou Â». (Na matou e haapapu nei).

Te vai nei i roto i te natura e rave rahi mau faanahoraa huru rau i te pae no te huru o te mau mea atoa tei ore e ti’a ia faataa-ê-hia. E pii-atoa-hia ratou i te «matini hamani tauihaa faito nainai roa Â» e, mai te hoê matini ohuraa puai e maha tere, e ore roa e ti’a ia faataa-ohie-hia, tamau noa ai i te faaohipa.

Teie te tahi parau i nia i te tumu parau o te hoê mea ora faahiahia mau. Te faataa maitai ra oia i te parau tumu i reira. Peneia’e e ti’a ia taio outou e piti aore râ e toru a’e taime no te mau papu-roa-raa i te faufaa o teie nei parau. Mea faufaa ia faataa maitehia te reira, no te faaiteraa i te huru faahiahia mau o te hoê o taua mau « matini hamani tauihaa faito nainai roa Â». Mai roto mai teie parau i te neneiraa a Michael J. Behe no te ve’a ra Molecular Machines. (Na matou e haapapu nei).

« Ua parauhia i muai te parau o te mau protéines. I roto i te rahiraa faanahoraa ihi ora, o te tahi noa ïa tuhaa iti ratou no te tahi atu â mau matini huru rahi roa’tu â tei hamani i te mau tauihaa faito nainai roa. Mai te lamepa, te mau niuniu, te mau farero e mau tuhaa teie no te hoê afata teata, hoê â atoa no te mau protéines, ia amuihia te taatoaraa o to ratou mau tuhaa, i reira oia e ohipa maitai ai. Teie te hoê hi’oraa papu, oia hoi te « flagelle Â». Te mau « flagelles Â» oia mai te rouru ra te huru. E itehia ratou i nia i te mau animara e te mau tumu haihai roa ae. Na ratou e faahaere i te mau taheraa pape na nia i te mau tao’a tahi, aore râ i te mau tao’a tahi na roto i te mau taheraa. Ei hi’oraa, no te taata, i roto i te mau opiha tatai tahi e tapo’i nei i te uaua arapoa te vai nei ïa e 200 huruhuru haihai roa. E hautiuti maitai te taatoaraa o ratou no te faahaere mai i te hupe mai roto mai i te arapoa e puhi roa mai ai i rapae. Ua hamanihia teie huruhuru haihai roa e te mau taura hu’ahu’a roa tei faaite mai i te hoê iri rairai tei pu’ohu e mea rahi mau uaua haihai roa. Ua piihia teie mau taura hu’ahu’a roa, ei axonèmes. I roto i te hoê axonème e iva apiti uaua haihai roa na te hiti, tei faaohu nei e piti atoa uaua haihai roa faufaa mau, e amuihia ratou e roaa i te faito hoê ahuru ma hoê. E ahuru ma toru taura hu’ahu’a roa (fibre A) i roto i na apiti i te hiti taamuhia mai i na 10 atoa taura hu’ahu’a roa (fibre B). I roto i te taura hu’ahu’a tatai tahi, te vai nei e piti protéines piihia alpha e beta tubuline. Area râ, i te hoê ahuru ma hoê uaua haihai roa o te axonème, ua tahoê ratou ia ratou iho na roto i na toru atoa ra huru ravea faatu’atiraa : te « fibre A Â» o tei tÄàihia i te mau uaua tumu haihai roa ia au i te mau hihi; no te mau uaua haihai roa i te hiti tei tu’ati ratou ratou iho na roto i te ravea a te tahi atu mau taura haihai roa e te maitai mau piihia nexine e te mau uaua tumu haihai roa, ua taaihia ïa te tahi i te tahi, e te hoê e’a turu. Ei hopearaa, te vai nei e piti amaa to te fibre A, hoê o roto e hoê i rapae au mai, hamanihia mai roto mai i te protéine ra piihia dynéine.

Eaha te faanahoraa o te flagelle ? Ua faaite te mau tamatamataraa e, te tereraa o te huruhuru haihai roa tei faatupuhia e te uaua haihai na te hiti ra, no roto mai ïa i te « haerea Â» o te « dynéine Â» i te roaraa o te « fibre B Â» o te uaua haihai tapiri. Teie te ravea e nehenehe ai na uaua haihai e faahee te tahi i nia i te tahi i nia i te hoê e’a poto noa. Tera râ, eita na uaua haihai roa e piti e taa ê atu i te tahi e te tahi, no te mea te vai nei te mau uaua e puoi nei ia raua. E na teie mau uaua paari e taui i te heeraa e faahaerehia ra e te « dynéine Â» mai te hoê haereraa hinuhinu no te « axonème Â» taatoa.

Hi’opoa anae i teie nei i te faanahoraa o te mau huruhuru haihai roa, ma te haapao i te mau tuhaa atoa. Te vai nei i roto ia ratou e piri i te ahuru ma piti protéines : te «alpha-tubuline», te « bêta-tubuline Â», te « dynéine Â», te « nexine Â» e te tahi atu mau « protéines Â» amuihia i te mau maa « radiaux Â» aore râ i te mau amaa tumu. Te rohi amui nei teie mau « protéines Â» no te hoê fâ otahi roa, oia hoi te faatupuraa i te tereraa o te huruhuru haihai roa. Ia vai te taatoaraa ia hinaaro tatou ia hautiuti oia. Aita anae e « tubuline Â», aita e taura haihia roa; aita e « dynéine Â», te auraa, e etaeta te taura haihai e e ore e hautiuti faahou. Aita anae e « nexine Â» aore râ te tahi atu mau « protéines Â» no te tu’ati atu, te auraa, e ore roa’tu te « axonème Â» i te taime a faahee ai te mau « tubules Â» na nia ia ratou.

O ta tatou e ite ra i nia i te faanahoraa o te huruhuru haihai roa aore râ o te « flagelle Â», o te hoê ohipa hohonu e te hoê hi’oraa papu o te hoê faanahoraa tei ore e ti’a ia faataa ê, e tae atu ai i te faito hu’ahu’a tao’a.

E hi’oraa fifi mau teie. I roto i te hoê aura, o te mea faahiahia atoa ïa. E mea huru fifi te mau tao’a ora. E te tahi pae ra, tei roto ïa i te hoê faanahoraa faahiahia mau. E noa’tu â teie nei huru, e ore to ratou mau faanahoraa e nehenehe e faataa-ê-hia, faaitihia e aore râ e faataa-ohie-hia. Ia pû mai ratou i te ao nei, mai to ratou ra huru i teie nei, no te mea e ore e ti’a ia ratou ia tupu maru noa mai a naeahia ai i teie nei huru mau.

Ia haapoupouhia râ te Atua manahope oia i feruri e i poiete mai i te hoê ohipa faahiahia mai teie nei mau huruhuru haihai roa !

Te mau « acides aminés Â», te mau « protéines Â» e te « ADN Â»

E tere tatou i roto i te hohonuraa o te mau opiha o te mau mero ora. Te hoê tere tei aore â i iteahia a’e nei.

I te omuaraa iho â, e tomo atu tatou i roto i te hoê ao tei faataa-maitai-hia, na roto i te hoê poieteraa faahiahia mau, te taai-maite-raa o te ao nei e to’na huru nehenehe mau. E faaite atu matou i te reira.

Ia taaii te mau « acides aminés Â» ratou ratou iho e riro mai ratou ei « protéine Â». Tera ra : « e hamani te mau « acides aminés Â» i te mau « protéine Â» ora, ia au i te hoê faanahoraa taa ê… hoê â faanahoraa no te hoê reta ia taaihia i te tahi atu reta, riro mai ai ei ta’o farani. Te auraa, eita te « acides aminés Â» e hamani rahi atu i te « protéine Â» mai te mau reta e faanaho nei no te hoê… aai. No reira, noa’tu te huru tupuraa, na te vahi i reira e itehia ai te mau tuhaa atoa tei faaite mai i to’na tiaraa mau aore râ aita. Te haapapuraa i nia i te tumu o te tuhaa taa ê o te mau « protéines Â» (e te « ADN Â»), o te tumu mau ïa o te feruriraa i te pae materia o te mau aivanaa o te tauiuiraa Â», (Stephen C. Meyer, DNA And Other Designs, api 9. – O matou teie e haapapu nei).

E mea faufaa ia haapapuhia i te parau o te « protéine Â» e te faanahoraa o te « acides aminés Â». E ti’a ia itehia te « acides aminés Â» i roto i te mau « protéines Â» i roto i te hoê faanahoraa ti’a mau, mai te peu e, e hinaaro oia e faatupu i te tahi mau tauiraa taa ê o te mau tao’a, aore râ ia riro mai ei tuhaa taa ê no te mau opiha. E piihia oia o te huru otahi. No taua faanahoraa ra, e ore ai te hoê « protéine Â» e nehenehe e mono i te tahi. E tiaraa huru rau to te mau « protéines Â» atoa, mai tei itehia i te opahi, te hou, te hamara aore râ to te taviri farero.

Na teie irava roa, e haapoto i te fifi rahi ia tiaturi e, ua fâ noa mai te « ADN Â». « Te faanahoraa o te hu’a « ADN Â» - apitihia e te haapueraa faanahoraa e vai ra i roto ia’na - na te reira e haapÄpu nei eita oia i fâ noa mai. Mai ta Andrews i hi’opoa mai : « e ore te hoê faanahoraa, eaha noa’tu te huru o to’na natura, e fâ noa mai, aore râ, eita oia e tupu taue mai… Teie huru raveraa, e ti’a ïa i te hoê ti’a maramarama mau. Aita atoa te hoê uri aore râ te hoê uri taata maramarama a’e, e nehenehe e faatupu i teie nei huru raveraa. E ere atoa i te hopearaa o te mau mea i fâ noa mai aore râ i te tupu-taue-raa o te hoê ohipa, mai te hoê iore e hauti ra i te piana ma te horohoro i nia iho. Eita teie nei huru raveraa e pû noa mai na roto i te vai-ano-raa», (Andrews, E.H., 1978, From Nothing to Nature, pp.28-29)

Teie te piti o te parau. « Oia mau, e ere teie mau faanahoraa no roto mai i te vai-ano-raa. Mai ta Dawkins i parau maitai- mai te peu e, e mea papu ore iho â râ te hoê ohipa, eita atoa ïa e fâ noa mai. Te auraa, te parau o te tupu-taue-raa o te mau mea, na te hoê ïa taata hamani aravihi mau (1982, p.130.- na matou i haapapu). O ta te mau taata tei tiaturi e e hoê anae Atua e vai ra, e turu papu nei : titauhia i te hoê Atua Opua Maramarama no te mau mea atoa e vai nei Â» (Bert Thompson, Ph.D., The Case For The Existence of God [Part II]).

Ua papai te taote ra o Carl Sagan i te hoê parau pia i nia i te parau o te « ADN Â» na te Buka parau paari PeretÄne. I te na ôraa e : « ua faaauhia e piri i te hoê tauatini miria « bits Â» te rahiraa parau i roto te opiha hoê Â». E ua faataa atoa i te parau o te rahi o teie numera : «… ia taio te hoê taata i te hoê reta o te parau tata’i tahi i roto i te hoê buka, i roto i te hoê o te vairaa buka rahi roa a’e o te ao nei, (hau i te ahuru mirioni buka), te auraa, e naeahia ïa i te pae hopea e tauatini miria rahiraa reta. E nehenehe ïa e parau e, i roto i te hoê opiha, te vai nei te mau parau tei itehia i roto i te hau i te ahuru mirioni buka ia faaauhia» (“Life on Earth,†Vol, 10).

Ei pu’ohuraa, e nehenehe e parau e, no te « ADN Â», eita e tere maitai maori râ ia ohipa maite te taatoaraa. Aore oia i fâ maru noa mai. Ei poieteraa taa ê, e vai mau ai te « ADN Â».

Te mau « matini haihai Â» i roto i te mau opiha

Ia tuatapapa tatou i teie hi’oraa hopea i nia i te matini hamani tauihaa i nia i te hoê faito nainai ia maramarama maitai i te faanahoraa o te mau opiha.

Na te mau ihi tapone e te mau ihi purutia i ite i te matini nainai roa ae o te natura, piihia « matini haihai Â». Teie te tahi mau hi’oraa i roto i teie tuhaa.

Ia taio mai outou i te mau parau i muri nei, a uiui iho, no hea mai oia. « I roto i te tuatapaparaa a te hoê pupu tapone, aivanaa i te pae o te ihi, i nia i te hohoa o te « enzyme F1-ATPase Â», ua itehia mai i te hoê matini faaohu o te natura- e au to’na faito mai te hoê afata ahuru nanometera tuea. E faaauhia teie matini haihai mai te hoê matini e toru puoiraa tito. E ohu oia i te vitiviti 0,5 tae atu i te 4,0 ohuraa i te tetoni. E ere noa i te hoê matini nainai roa a’e o ta tatou i ite ae nei, tera râ, o te mea nainai roa atoa a’e o ta te mau ture o te ihitao’a e te ihipuai e farii nei.

I te fenua Heremani, ua rave mai te hoê pupu ihi i teie mauhaa no te tuatapapa i te hoê hu’a tao’a piihia te « protéasome 26S Â» o te hopue. Noa’tu â, e ere tera hu’a tao’a i te mea rarahi roa, te vai nei râ i roto ia’na, hau i te piti mirioni « protons Â» e te « neutrons Â», e o oia atoa te hu’a tao’a rahi roa a’e i roto i te mau hu’a tao’a afaro maitai tei faitohia i teie nei mahana. E hu’a tao’a faahiahia mau â teie. Na’na e faarii e e tit’a atoa i te mau pehu i roto i te mau opiha Â» (Hugh Ross, Ph.D., Small-scale Evidence of Grand Scale Design).

Aita teie mau mero iti i tupu maru noa mai, ia ratou iho. No reira te Atua i parau ai i te feia e ore e tiaturi ra ia’na : « Te parau ra te maamaa ra…aita e Atua ! Â».

Ei tumu no te ora no te atuatu i te ora

I teie mahana, eaha te parau o te ora i nia i te Fenua nei ? Nohea mai oia ? Mea nahea oia i te pûraahia mai ? Te na ô ra te Bibilia ua hamani ihora te Atua i te ora atoa i roto i na mahana e ono o te hepetoma o te poieteraa mai ta te pene matamua o te Genese e haapapu ra. E parau mau anei ra, aore râ, ua pû noa mai oia ia’na iho ?

Mai ta tatou i haapapu i te parau o te omuaraa o te « uranium 238 Â», te hohoa o tei faaitehia na te mau vahi atoa, ei faaiteraa ïa no roto mai ihoa te ora i te ora. O ta tatou e pii nei i te ture o te « biogenèse Â». Ua ite e taatoaraa o te mau piahi no te matahiti matamua,no te tuhaa o te ihiora, i teie nei ture.

Ia tuatapapa tatou i nia i te parau o te mau mea ora iti hu’a roa, mai te « protozoaires Â» e te « bactéries Â», e nehenehe e haapapu e, no roto mai te ora i te ora iho. E rave rahi mau mea ora, tera râ, hoê noa â huru tupuraa to ratou. E parau papu te reira.

Aita te ora e hiti mai na roto i te hoê ohipa pohe. Te parau nei te mau aivanaa o te tauiuiraae, ua nehenehe i te mau tao’a pohe e faanaho mai i te tahi huru ora matamua roa, na roto i te tahi faanahoraa papu ore. O tei faaite i taua nei parau, e riro te reira ei haafifiraa no te feia i tuatapapa i te parau o te natura e no te faanahoraa faahiahia mau o te mau opiha

Ua papu i te mau aivanaa no te pae o te ihiora e, eita te mau opiha e pû noa mai, mai te peu aita e ora i vai na i mutaa iho. Teie te mai te tumu. Te mau opiha atoa, noa’tu to ratou huru ohie e to ratou faanahoraa tahito, e vai noa ihoa i roto i te tahi faanahoraa taa ê mau. A haapao na i te parau i muri nei. Te hoê mea ora, te « bactérie (procaryote) Â», oia e nehenehe e ora ia’na iho, o te hoê ïa ohipa taa ê mau, e te faahiahia mau i roto i to’na faanahoraa haihai roa, e ia faaauhia i te hoê pahi reva, e au ïa i te hoê ohipa i roto i te raveraa matamua roa. (Darwin on trial, Philip Johnson, p.102). Te papairaa i muri nei, e mea maramarama atoa, i nia i te parau o te faanahoraa faahiahia mau o te opiha e te vahi no reira mai oia. « E mea titauhia no te hoê opiha i to’na mau amaa ia tere maitai oia. Te auraa, mai te peu e e ua tauiui oia, e tau miria « tuhaa Â» i fâ mai i te hoê â taime, i te hoê â vahi no te taairaa hoê a taime na roto i te hoê haapaoraa papu. Â», (Origins?, Ranganathan, B.G., p.15).

Aita anei te feia feaa i ite i te parau mau e, eita e roaa te ora maoti ra ia horoahia mai e te hoê Tumu no te ora ? Tei roto anae te ora i te Atua. Tera te tumu i Atua ai oia. No reira atoa, e ere te Atua I te mea hamanihia, no te mea o oia iho te ora. E teie Atua, o te hoê anei puai matapo, hoê faufaa puai mau tei ere i te maramarama ? A feruri amui anae.

Te maramarama rahi o te taata

A feruri na maa taime iti i nia i te parau i muri nei. A feruri na i te mau mea atoa ati a’e ia outou i roto i te natura, i nia i te fenua e i roto i te mau ra’i.

A hi’o na mua i te taa-ê-raa o te mau paraneta, te mau fetia e te mau ihi reva teitei. E mea faahiahia mau â taua mau mea nei. E te piti, a mataitai i te mau huru raau tanu atoa e vai nei i nia i te Fenua i teie mahana. E tau mirioni, taa ê mai to ratou mau û, te hohoa, te faito, te tupuraa e to ratou vai maororaa, tera huru e tera huru e te vai atu ra. Ua ora mai au i te rahiraa o to’u nei oraraa i te tuatapaparaa e te faatupuraa e rave rahi mau raau tanu. Ua faahiahia noa na vau i to ratou mau hohoa e te huru o to ratou faaohiparaa. E mea faahiahia ae na’u te mau raau tanu i te mau fetia e te tahi atu mau ohipa no te ra’i mai.

E ti’a i te haapapu i te hoê parau. Te taatoaraa o te maa e vai nei i nia i te Fenua i teie mahana, e au i te taata ia amu e te animara atoa. Ua faanaho tata’i-tahi-hia te mau maa no te faaitoito atu i te mau mero e amu atu i te reira. I te mau taime i faahuru ê ai te taata i te maa aore râ i te tauiuiraa oia i te maa, e au ra ïa e, ta’na ohipa e rave nei, o te mau lea iino anae ïa, oia hoi, te haaviiviiraa, te faainoraa, te haamouraa i te ora, te faataeroraa, te tauiuiraa i te mau tapao, te faaitiraa i te faufaa o te maa. Mai te peu e, e amu te taata i te maa i horoahia mai e te Atua, ma te ore e imi i te tauiui i to’na ra mau huru, e mou roa ïa te ma’i e te tahi atu mau ma’i.

Te oteoraa, te tupuraa, te faahoturaa o te mau raau tanu e to ratou paariraa, a riro mai ai ei maa au na te taata, e au ra ïa i te hoê semeio rahi taa ê mau, eita râ tatou e tuatapapa i te reira parau i teie nei. E oti roa hoê buka taatoa ia papaihia ia au te mau materia i noaa mai, noa’tu e tuatapapa noa hia te tahi noa maa tuhaa iti.

A feruri na i te parau i muri nei. O vai te mea maramarama roa a’e ? Te Atua anei, oia i horoa mai i te maa maitai roa a’e, aore râ, te taata o tei imi i te mau raveraa huru rau atoa na te taui e no te faaino i te maa hou a amu ai ? A feruri maitai i teie nei uiraa.

E i muri iho, a hi’opoa atoa i na mirioni huru animara atoa e ora nei, hau atu â te mirioni manumanu. I te mea hoi e, e mau mea ora anae ratou, ua hau ïa ratou i te faahiahia i te mau raau tanu. Te rauraa o to ratou mau û, te hohoa, te faito, te nehenehe, te roaraa o to ratou oraraa e te vai atu ra, hoê â ïa e to te mau raau tanu.

Eaha ta tatou e hinaaro nei e haapapu ? Noa’tu â, e mau mea faahiahia mau, nehenehe, e te maere mau, aore roa râ ohipa hau atu i te faahiahia, maoti ra te maramarama o te taata. O te faito teitei roa ae o te mau mea ora atoa. Aore taata e nehenehe e feaa i taua parau nei.

Te oti’a o to outou puai poiete

A feruri na, i teie nei, i te mau mea atoa o ta te taata i hamani i teie mahana. Ua patu oia i te mau fare, hamani i te niuniu parauparau, te mau pereoo auri, te mau pereoo uira, te mau manureva e te mau pahi pao, te mau matini roro uira, te mau « fax Â» e te tahi atu mau mauhaa huru rau, te aravihi e te faufaa rahi mau.

Tera râ, e oti’a to te maramarama hamani. Aore e taata, aita outou aita atoa vau, e nehenehe e hamani i te hoê ohipa faahiahia mau mai te maramarama o te taata. Te mau mea atoa o ta te taata e hamani nei, mea iti roa i te puai poiete e vai ra i roto i to’na feruriraa. A tamata na i te imi i te tahi mea o ta te taata i hamani tei hau a’e i tei hamani mai ia’na. E ore roa e ti’a ia outou.

Teie te uiraa. Na vai aore râ eaha tei hamani i to outou maramarama, na vai aore râ eaha outou i hamanihia ai, outou e to outou maramarama ? Ua parau te arii ra o Davida : « e haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to’u hamaniraahia Â», (Salamo 139:14). E parau mau teie, no nia i te roro o te taata. Ei feia parau-ti’a outou i mua ia outou iho. E nehenehe anei outou e tiaturi e, te vai nei i te hoê mana aore râ i te hoê puai matapo, e ere râ i te mea maramarama, tei riro ei pû no to outou maramarama aore râ i hamani i to outou feruriraa ? A haamanao e, aore roa ohipa e ti’a ia outou ia poiete, tei hau atu ia outou. Te auraa, te vai nei i te hoê maramarama hau atu i to outou, o tei hamani i to outou maramarama.

Eiaha e faahapa ia outou iho ma te faaite e, te mana faahiahia mau o tei hamani i to outou maramarama, ta outou huru feruriraa, to outou manao tano, to outou hinaaro e to outou aravihi, e mea tupu noa mai te reira.

Te tahi atu taahiraa rahi

A parahi na maa taime iti no te feruri i nia i te mea o ta tatou i aparau na, i nia i te parau o te ao e to’na ra mau î : te mau fetia, te mau paraneta, te mau haapueraa fetia, te mau raau tanu, te mau animara, te mau taata e to ratou maramarama.

A feruri na maa taime iti e ua noaa ia outou te mana titauhia no te hamani i te mau mea atoa o ta outou e hinaaro ra. E tiaturi anei outou, e oti atoa ia outou teie mau mea nehenehe rahi mau e te hanahana, e te anaana mau, e nehenehe anei outou e hamani i te mau mea, mai teie nei te faito ma te papu maitai e te hanahana maitai, outou anae, ma te titau ore i te tauturu ? A haamanao e, aita roa’tu hoê noa a’e faanahoraa i horoahia ia outou ei niu, aore roa e tia ia neneihia. O outou anae iho.

Tiaturi anei outou, e nehenehe outou e hamani piri i te tauatini miria haapueraa fetia, e tau hanere miria fetia i roto i te haapueraa fetia tata’i tahi, ma te ore e pee i te hoê noa a’e faanahoraa ? Ua feruri anei outou e faatere i te ta’i, hau i te tauatini hanere kirometera i te tetoni ? E oti anei ia outou ia hamani i te atomi tata’i tahi o tei itehia e te ihi tae noa’tu i to ratou mau hu’ahu’a « subatomiques Â» ? E tia anei ra ia outou, i muri mai, ia amui atu i teie mau atomi i roto i te tahi atu muriadi hu’a tao’a paari mau e e pahono maite i temau hinaaro atoa ?

E oti atoa anei ia outou i te hamani e tau mirioni raau tanu o tei tupu tu’atiati hoi te rahiraa o ratou ? Tae noa’tu i na mirioni huru animara e te manumanu o tei ora nei ma te tu’atiati hoi, tera râ, e tauturu atoa to ratou tupuraa i roto i te ao natura ? E nehenehe atoa anei ia outou e feruri e, e tuu i te maa au no te mau raau tanu e te mau animara i te roaraa o to ratou oraraa o ta outou i manao no ratou ? E nehenehe au e nuu faahou, tera râ ua ite outou i te mea o ta’u e hinaaro e faaite atu.

A feruri na i te parau i muri nei. Aita outou e hinaaro ia vahavahahia to outou maramarama na roto i te faaiteraa e, e ohipa outou tei tupu noa mai te reira ra te huru, eiaha atoa ïa outou e faaino i te Atua ma te parau e, te ao e to’na mau î atoa ra, mea tupu noa ïa ia’na iho. Mai te peu e,te vai nei te feia aore e tiaturi ra i te Atua, e te pouri hoi no te haapapu i teie mau parau, auaa ra hoi te vai nei atoa ra te feia maramarama e te parau-ti’a, tei ore e tiaturi i ta teie mau maamaa e faahiti ra.

Na roto i te haaferuriraa tano maitai, ua roaa mai ia tatou i te parau haapapuraa e, te vai nei i te hoê taata manahope e te maramarama mau, tei ti’a ia’na teie tiaraa Taata maramarama tei opua i teie nei ao e te mau mea ora atoa e vai nei i roto, amui atoa-hia i te faito teitei o ta’na poieteraa, oia hoi, te maramarama o te taata.

Te ereraa i roto i te tapura o te mau tapao tahito

E faaohipa pinepine te mau aivanaa o te tauiuiraa i te mau haapapuraa, mai roto mai i te tapura o te mau tapao tahito ra. Te vai nei teie mau haapapuraa ? Te vai anei ra te mau ivi e te mau mauhaa tahito a tau mirioni matahiti no te faaiteraa i te aamu, o tei horoa mai i te mau haapapuraa tano, no te tauiuiraa o te taata mai roto mai i te mau mea ora nei ? A haamanao, e hinaaro matou i te mau tupuraa, te mau haapapuraa, eiaha râ te mau haapiiraa tei titau ia matou ia tiaturi atu ma te faaroo.

Te taioraa i muri mai, no roto mai ïa i te rata a te taote ra o Colin Patterson, ihi ivi i te fare manaha peretane no te pae o te aai natura i Londres, i papai ia L. Sunderland e o tei pu’ohu maitai i te « fifi o te mau tapao tahito ra Â». (Na matou e huri nei i te taatoaraa o te taioraa) «… te turu nei au i ta outou mau parau i nia i te iti o te mau parau haapapuraa o te tauiuiraa i roto i ta’u buka. Ahiri vau i ite e te vai nei, te mau tapao tahito aore râ te mau mea ora, ua parau a’e na atu ïa vau… Teie ra, e mea fifi mau ia pato’i i te mau Fare Manaha no Marite ia parau anae ratou e, aore roa e tapao tahito i roto i te tauiuiraa… E nehenehe ta’u e parau roa’tu ia outou, eita roa’tu e nehenehe e faaohipa i te hoê noa ae tapao/ ohipa tahito no te faariro atu ei haapapuraa Â».

Te tahi mau tapao tahito

I te mau matahiti piti ahuru, ua itehia mai i te hoê niho i roto i te hoê ana i Snake Creek e vai nei i te pae tooa o te râ o Nebraska. Ua parau mai te mau aivanaa o te ihi e, o teie nei niho te haapapuraa e e te vai nei hoi te tauiuiraa e ua parau atoa e, no roto mai oia i te « taata matamua Â». No te vahi i itehia mai e te hohoa taata i penihia i parauhia ai no te « taata ra Nebraska Â» teie niho.

Ua parauparauhia i nia i teie iteraa. Ua piahia i nia i te mau ve’a atoa. Ua mauruuru roa te mau aivanaa o te tauiuiraa. Teie nei ra, ua fâ mai te hoê ohipa tei haafifi i te haapapuraa o te tauiuiraa. A pae matahiti i muri mai, ua ui te hoê taata i te hoê taata faaapu i nia i te parau o teie niho. Ua pahono mai oia « e niho puaa teie Â». Na roto i te tahi atu mau tuatapaparaa hohonu atu â, ua haapapuhia e, no roto mai ihoa teie nei niho i te hoê huru puaa (puaa oviri).

Na te mau ivi, aore ra te tahi mau hu’ahu’a ivi (te tahi pae, no roto mai ïa i te ohipa hauti), tei turai i te mau aivanaa o te tauiuiraa i te haapapu e, e ua itehia te hoê « tuhaa faufaa rahi mau Â» no te tapura o te tapao tahito ra. I muri noa mai i te iteraahia i te tahi mau hu’ahu’a ivi, ua peni-roa-hia te tahi mau hohoa no te « fatu ivi ra Â». Topa atu ai i te i’oa, e faaite atu ai i te reira ei parau haapapuraa i te vai-mau-raa o te tauiuiraa.

« Te taata ra no Orce Â», topahia teie i’oa i muri mai i te iteraahia i te hoê hu’ahu’a ivi upoo o te hoê arenio. Te « Ramapithèque Â», o te hoê ïa ivi upoo o te hoê uri taata. « Te taata ra no Piltdown Â», o te hoê ïa parau haavare e te taata ra no Néanderthal, tei parauhia e « avae fefe Â» no te mea, e mea pararai roa. E ere roa’tu oia i te parau haapapuraa no te taata matamua, afa uri taata – afa taata, tei mairi atu i roto i te tapura o te mau tapao tahito ra.

E au ra e, te hahi noa ra te huru feruriraa e te faaohiparaa a teie mau aivanaa o te tauiuiraa. Te mau irava i muri nei, ua riro ïa ei ite-papu-raa i ta ratou huru hi’oraa.

« O te hoê hu’a ivi, 5 mirioni matahiti to’na, tei manaohia e, e ivi tuatiraa tapono o te hoê ohipa tei piri atu i te taata, e riro ra e, e ivi aoao no te ou’a ra. Te fifi e itehia nei i te pae o te mau aivanaa o te ihi taata, oia hoi te imi tuutuu ore nei ratou i te mau ivi taata aore râ tei piri atu i te taata, no te haapapu e, te mau ivi atoa ta ratou e ite ra, e ivi taata anae», (te Taote ra o Tim White, taata ihipapa, no te Fare Haapiiraa Teitei no Californie, Berkeley, New Scientist, 28 no Eperera 1983, p.199; na matou e huri nei). « Te auraa, ua riro te tauiuiraa ei haapaoraa faaroo na te mau aivanaa i te pae o te ihi; te taatoaraa o tei faarii e ua ua apiti atu i taua mau manao Â» (H.S.Lipson, FRS, Orometua haapii no te ihipuai o te tao’a, Fare Haapiiraa Teitei no Manchester, R-U, ‘A Physicist Looks at Evolution’, Physics Bulletin, Vol. 31, 1980, p. 138).

Teie te haereraa mau. Aita roa’tu e haapapuraa no roto mai i te haaputuraa ivi i nia i te parau o te tauiuiraa o te mau mea. Ia faahiti anae te mau aivanaa no te tauiuiraa e « e pae ahuru mirioni matahiti te maororaa a tauiui ai te hoê i’a e a riro mai ai ei animara pape Â» te parau mau i ô nei, aita hoi hoê noa ae huru tauiuiraa no te haapapu i taua faahitiraa na ratou. Aita hoê noa ae ohipa i poietehia i itehia mai e te hoê afa pehau, aore râ te tahi pae avae, te tahi pae roro, te tahi pou avae, te mata aore râ te tahi atu mau mero o te tino.

Te parau i muri mai no roto mai ïa i te « metua Â» o te mana’o e tupu noa te mau mea. « No te aha, ia rave mai te tahi animara i te huru o te tahi ra, ia au i te tauiuiraa e te ite-ore-hia, e ore ai tatou e ite mau ra i te rahiraa o te mau tauiuiraa e vai ra ? No te aha te natura i ore ai i î i te arepurepuraa, maoti hoi i te faaite mai i te mau huru animara ti’a atoa mai ta tatou e ite nei ? Â», (L’Origine des espèces, Charles Darwin, chap.6).

Teie te tahi mau haapapuraa o ta ratou i faahiti i nia i te mau ivi o ta ratou i ite, tei manaohia e no te taata, ia au i te mau tuhaa huru rau no te tapura o te mau tapao ra. Te na ô ra te taote tuiroo na te ao nei i te pae o te ihi taata, Taote Leakey, i nia i te ivi upoo o ta’na i ite : « Lucy (matauhia i te i’oa ra Australopithécus afarensis), te hoê pae tuhaa tei itehia, e te rahiraa o taua ivi upoo ra, e tima noa ïa Â». Ua farii oia e, e ore roa e ti’a ia haapapuhia i to’na tumu mau, noa’tu e, e ua horoahia ia’na e 3.5 tae atu i te 4 mirioni matahiti. Ua ite maitai au i te hohoa o teie ivi e ore ihoa e nehenehe e haapapu i taua mau parau ra.

I nia i te api matamua a te tahi ve’a tuiroo o te fenua, ua piahia i te hoê upoo uri taata ei omuaraa i te hoê ve’a i te na ô raa e : « E mea nahea te mau uri taata i riro mai ai ei taata Â». Ua rave mai te ve’a ra i te tahi mau ivi avae, amui atu ai i te mau ivi i itehia i te faito ahuru ma pae kilometera i te atea, ei parau haapapuraa no te tauiuiraa o te mau mea atoa. E au ra ïa e, te mau parau i roaa ia ratou, ua ravai ïa te reira.

I roto i teie ve’a, ua rau te mau ta’o papu ore mai te : « e nehenehe e pahono Â», « ia au ra Â», « ua parau te mau taata Â», « te ani nei matou Â», « ua vai noa ei maereraa Â», « e paha Â», « i te faito Â», « e tano paha Â», « peneia’e Â», e te vai atu ra. E itehia nei teie mau ta’o i roto i te taatoraa o teie papairaa areà ra tera râ, te mau faahohoaraa e te mau tapuraa tei faataa i te paruparuraa o taua haapapuraa ra, ua faarirohia ïa e ratou ei haapapuraa mau.

No te taata taio, tei roto te mau taata papai i te papu-ore-raa e te huru-ê-raa. Na te amuiraa i ta ratou mau parau e te mau faahohoaraa e haapapu nei i ta ratou mau parau. No te nehenehe o taua mau hohoa ra i faarii ai te mau taata i ta ratou mau parau.

A feruri na ! Aita roa’tu e tu’atiraa i roto i te mau raau tanu e te mau animara, i te mau animara nee e te mau manu e te mau animara fanau e te vai atu ra. Te faaite nei te tapura o te mau tapao tahito ra e, e mea fâ noa mai oia ra. I te taime a faariihia ai te reira, te taatoaraa o te parau o te tauiuiraa iti tei hape na e te faarii nei te mau aivanaa i te reira. Ua faaoti atura ratou e, e mea faaite maitai-ae-hia te tapura o te mau tapao tahito ra e te tauiuiraa rahi, pii-atoa-hia i te tahi taime « faito tapaohia Â» aore râ e nehenehe atoa e piihia « te manao o te animara taehae e tiaihia nei Â». Ia au i teie nei manao maamaa, e nehenehe te animara nee e ofaa mai i te hoê huero tei fanau taue mai i te hoê manu.

Te vai nei e rave rahi mau taata e faarii nei i teie mau parau maamaa no te mea ua paari ratou i roto i te parau e, e parau-ti’a te tauiuiraa, tei ore e nehenehe e faahapehia i te mea hoi e « te tiaturi nei te mau taata atoa Â». Ua parau nei te hoê papai e : « te mea i ora ai tera e tera i roto i te vahi i faataahia no ratou, e tu’ati rii â ïa i te manao e, e ua hamanihia ratou no taua faanahoraa ra eiaha ra i te parau e, e ua taui to ratou huru no te ô atu i reira Â» (Origins?, Ranganathan, B.G.).

Ei pu’ohuraa, aita te tapura o te tapao tahito i faahiti noa a’e i ta te mau aivanaa no te tauiuiraa i tiaturi noa na. Hoê noa ohipa ta te tapura e faahiti papu ra, oia hoi -te hoê poieteraa hitimahuta e te taa ê mau o te huru ora atoa. Ia tiaturi taa ê, ua faaite ïa i te haerea tia ore i mua i te mau haapapuraa e vai nei.

Te huru faahiahia o te mata taata

Hau atu, te faaite ra teie buka iti, i te tahi mau hi’oraa e faaite nei i te maramarama poiete o te Atua e e mau faaiteraa atoa, e o te Atua mau ihoa te tumu o te mu mea atoa nei. Te mau semeio no teie poieteraa aravihi, e parau aroraa i tuuhia’tu i mua i te mau feia tiaturi ore e te mau aivanaa o te tauiuiraa. A feruri maite i te mau parau o ta outou e taio atu i muri nei, e a uiui e, te vai anei ra te hoê noa ae ohipa i tupu mai na roto i te tauiuiraa o te mau mea atoa nei.

Omua mai tatou na nia i te mata taata. Teie faanahoraa huru ê mau, o tei riro ei tao’a faahiahia mau e ei faaiteraa atoa i te maramarama rahi o te Atua.

Teie mai na haapapuraa e toru no roto mai i te taote ra o David N. Menton. Te hi’oraa matamua, tei nia ïa i te fifi rahi no te tupuraa o te mata taata tae roa’tu ai i to’na huru faanahoraa e itehia ra i teie nei mahana.

« Te vahi faahiahia mau o te mata, o to’na ïaa orio mata. Teie nei iri rairai, tei au ore i te mori, e oia tei tapoi i te apoo mata, mea rairai atu â oia ia faaauhia i te mau puohu ateate. E hau atu râ to’na faanahoraa i te itea maitairaa i te mau iri atoa i hamanihia e te taata. Te iri rairai maitai ae, e nehenehe oia e farii i te faito maramarama na te 1 e ate atu i te 1000. Ia faauhia i te orio mata, e taeahia ïa i te faito maramamrama na te 1 tae atu i te 10 miria (hau atu i te 10 mirioni). Ia tuuhia te orio mata i roto i te vahi pouri, e nehenehe oia e ite i te maa mori iti. E i te vahi maramarama maitai ra, e faatano mai ïa oia i te faito, eiaha hoi te orio mata ia rohirohi Â».

« E mea ataata hoi te maramarama no te mau opiha o te orio mata, e rave atoa ratou i te tuhaa faararahiraa i te mau hohoa atoa. I roto i te orio mata, te vai nei hau i te ahuru mirioni o teie mau opiha. E te faito rahi roa ae o taua mau opiha ra, tei te « fovea Â» ïa. E piti hanere tauatini opiha i te tenetimetera tuea, no reira, o teie te vahi e rahi roa ae i te farii i te maramarama. E mea tere te tupuraa o teie nei mau « photorécepteurs Â», no reira, e mea ti’a ia tauihia ratou e hitu mahana i muri mai. Ia hi’o tutonu tatou i te mahana, e paapaa ratou, tera râ, e mono-oioi-hia ratou e te mau opiha api. No te mea te orio mata, e mea nainai a’e oia i te hihi o te marama ite-mata-hia ra, e mea ateate roa hoi oia. Oia atoa teie mau « photorécepteurs Â», mea faahiahia ae ratou i te mau matini roro uira taa ê i hamanihia i te taata.

A tapao mai i te parau i muri nei. Ua parau a’e na te taote ra Ernest Mayer, aivanaa no te tauiuiraa : « E titauhia ia rohi no te tiaturi e, teie nei mau faanahoraa faito maitai e iteahia ra (mai te mata taata aore râ te huruhuru o te mau manu) e mau ohipa anae ïa i haamaitaihia na roto i te tahi mau faatauiraa».

O ta Darwin atoa i parau i nia i te faanahoraa o te mata, tei faahoruhoru i to’na ra aau. Teie ïa te tahi atu â tumu i parau oia i taua parau nei. E horuhoru te aau ia faaroo anae i teie mau parau faaitoito : « Te manaohia ra, e ahuru miria pataraa ohiparaa i te tetoni i te pae o te orio mata hou te hohoa a tae atu ai i te roro ra Â». Hoê teie tupuraa tei tano e haaferuri ia tatou, ia faaauhia te reira i te mau matini roro uira maitai roa a’e hamanihia e te rima taata. I roto i te hoê papairaa neneihia i roto i te ve’a ra Byte (Eperera 1985), te na ô ra te taote John Stevens : « Ei hi’oraa i te faanahoraa o te hoê opiha i te pae o te orio mata, e titauhia ia tatou ia faanaho mai hanere, e i taua noa taime ra, piri i te pae hanere « Ã©quations différentielles non linéaires Â». Area râ no te matini roro uira faito puai Cray, e titauhia e rave rahi minuti. Mai te peu e, te ite nei tatou e te vai nei hau i te ahuru mirioni o teie nei mau opiha, oia tei ohipa te tahi e te tahi na roto i te faanahoraa taa ê mau, e titau ïa te reira i te roro uira Cray, e tau hanere matahiti numeraraa no te rave i te ohipa e tupu ra i roto i to outou mata i te mau tetoni atoa Â». (Taote David N. Menton, Ph.D., The Eye, Missouri Assoc. For Creation, Inc.- Na matou e huri ra).

Na outou iho e faaoti i to outou manao i nia i teie tumu parau faahiahia o te mata taata e to’na “aravihi†ia taui. Aita vau i maheaitu i te parau a to’u taote rapaau mata e, e ere te mata i te hoê tupuraa a te tauiuiraa. Ua ite maitai oia e, e ohipa ti’a ore te reira. E « opuaraa Â» te reira na te Taata Haavare Rahi ra.

Te mau manumanu amu raau no Auteraria

E teie nei, e hi’opoa mai tatou i te tahi tirotiro hu’a roa aore i iteahia’tura, oia hoi te manumanu amu raau no Auteraria. E mea taa ê roa oia i te tahi atu. E maha huru mea ora i roto ia’na, tei taaihia te tahi i te tahi atu no te imiraa i to ratou ora. E hi’oraa papu teie animara i te mea hoi e, e ore oia e ora noa aita anae te tahi pueraa. Ei hi’oraa :

« I te tau a rave ai au i ta’u tau haapiiraa i nia i te mau maimiraa i te pae no te mau mea ora hu’a roa, ua hiti mahuta vau i te iteraa i te hoê mea ora hu’a roa piihia « Mixoticha Paradoxa Â», te ora nei oia i roto i te aau o te manumanu amu raau no Auteraria. Ia ite oe ia’na i te taime matamua, ua î roa oia i te huruhuru ofiri. I roto ra i te tuatapaparaa hohonu e ite papu oe e, e ere i te huruhuru, o te hoê ra mea ora hu’a atoa, taa ê ra, oia hoi te « spirochètes Â». I nia i te « Mixotricha Â», te vai nei te mau puu aore ra te mau torotoro i reira te mau « spirochètes Â» e taai ai i te hoê pae e te mau « bacilles Â» i te tahi atu pae. E toroa faurao to te mau « spirochètes Â» no te taatoaraa o te mau mea ora hu’a roa. Ia papu râ ia tatou, teie, e toru tirotiro o tei faaoti e ora amui ratou. I teie nei, te ite râ ïa tatou i te hoê taai-maite-raa i roto i te hoê tirotiro rarahi, te hoê « spirochète Â», te « bacille Â» e te manumanu amu raau no Auteraria. Te tumu raau atoa e faatamaa nei i teie manumanu, e nehenehe atoa e tuu atu ia’na i roto i taua taairaa ra. Mai te hoê aivanaa no te tauiuiraa, te manao nei au e titauhia ia tae i te hoê taime i te tiaturi e, e ua faaoti teie nei mau mea ora e amui ratou e e rave amui ratou i te ohipa; te « Mixotricha Â» no te faatupu i te mau puu i reira te « spirochète Â» e nehenehe ai e tuu i to’na upoo e i muri i taua puu ra, i reira te « bacille Â» e tapuni ai, e i muri iho, « faaoti Â» amui atu ai ratou e haere e noho i roto i te aau o te manumanu amu raau Â» (Douglas B. Sharp, The Revolution Against Evolution, ch.5.- na matou e huri nei).

Oia mau, te parau i nia’tu, e hi’oraa teie o te poieteraa faahiahia mau o teie mau mea ora i te hoê â taime. E ore e ti’a ia tupu taa ê hoi ratou a tae mai ai i teie nei « putuputuraa Â», a tamau noa’tu ai i te tupu, i roto i te hoê oraraa taai-maite-hia.

Te mau « Koalas Â» e te mau « eucalyptus Â»

Te rahiraa o te mau taata ua matau ratou i te mau « Koalas Â» hauti e ua faaroo atoa i te parau o te mau tumu raau piihia « eucalyptus Â». Te vai nei i te hoê ohipa taa ê i nia i na mea e piti. Hoê anae vahi i nia i te Fenua nei e ora ai raua, oia hoi i Auteraria. Hoê anae maa ta te mau « koalas Â» e amu, te rauere eucalyptus. Te vai nei atoa vetahi e faaea tamau noa i te hoê vahi. E horoa mai teie mau rauere i te haumi e hiaaihia ra e ratou no te mea aita roa ratou e inu nei i te pape.

I roto i te faarii vairaa maa o te mau « Koalas Â», te vai nei te mau mea ora hu’a roa, e na ratou e tauturu i te faarue i te para o te mau rauere eucalyptus. E taero teie nei mau rauere no te tahi atu mau mea ora. Na roto i teie nei faanahoraa, e faarirohia teie nei mau tao’a taero ra ei « vitamines. E mea nahea te mau koalas i te tupuraa ?... Peneia’e ua hamanihia ratou e taua mau mea ora hu’a roa ra i roto i to ratou vairaa maa ? Maoti ra teie nei mau mea ora hu’a roa, ahiri aita, e pohe te roaa mai i muri mai i te amuraa i teie mau rauere eucalyptus. I te parau mau ra, mea taa ê mau â to ratou faanahoraa, e no reira, e ora noa ratou ia amu anae i taua mau rauere ra. Rave rahi mau aivanaa i te pae o te natura tei manao e « to ratou te vahi tereraa maa aravihi roa a’e i nia i te fenua nei. Te faito iti o te mau « protéines Â» i roto i ta ratou maa (5%) e te rahiraa o te « tannins Â» e tae noa’tu i te taero i amuhia, e pohe ïa te tahi atu mau animara.

No te faahuru-ê-raa i te parau o te poieteraa faahiahia a te Atua, e ti’a i te mau aivanaa o te tauiuiraa i te parau e : « E mea pea mau te mau « koalas Â» i te iteraa atu i teie mau mea ora hu’a roa i te tomoraa atu i roto i to ratou vairaa maa i te taime a amu noa ai ratou i te mau rauere « eucalyptus Â». E haapapuraa teie e, e na te Atua i hamani i te mau « koalas Â».

Te mau tohora e te mau ou’a

Te faaite nei te parau i muri nei, e ore te mau tohora e te mau ou’a e tauiui tae roa’tu i to ratou huru i teie nei. E faaiteraa atoa teie no te aha eita teie mau huru tupuraa e itehia i roto i te tapura o te mau tapao tahito ra.

« E nehenehe tatou e faaite i te fifi i tupu, na roto i te ereraa o te huru tauiuiraa ma te faahiti i te hi’oraa o te mau tohora e te mau ou’a. (Na matou e huri nei i te roaraa o teie buka rairai). Te amo nei teie mau animara i to ratou mau fanau’a ora e te huti ra i te aho i (nia i te moana, tera ra, te roaraa o to ratou oraraa, tei roto ïa i te moana. No te farii i te tauiuiraa o te mau tohora e te mau ou’a, e ti’a ïa ia tatou ia feruri e, e mau animara no nia i te fenua to ratou mau tupuna, e ua hoi i roto i te pape, i te hoê mahana, no te tauiui a riro mai ai ei animara no te moana. Teie nei râ, te vai nei i nia i teie mau animara e rave rahi mau faanahoraa faahiahia e te faufaa rahi mau no to ratou ora, e e ere roa ïa i te hopearaa o te tauiuiraa. Mai te mea ra ïa, te hinaaro nei tatou e faariro i te hoê pereoo mataeinaa ei pahi tere na raro i te moana, hoê tuhaa i te taime, a tere noa ai hanere kirometera i te hora.

Teie te tahi tapura no te tauiuiraa e ti’a ia haapaohia mai e te feia e farii ra i te tauiuiraa o te ou’a mai to’na haamataraa mai i nia i te fenua. (1) Ia faanuuhia to ratou ihu i muri. (2) Te mau avae, te mau maiuu aore râ te aero ia tauihia ei pehau. (3) Ia taraihia ratou mai te ofai pupuhi ra no te ‘au maitairaa. (4) e nehenehe atoa ratou e inu i te miti e te faa-maaro-raa. (5) Ia taui pauroa-hia to’na mau ivi e to’na tupuraa tino. (6) E titauhia no ratou ia faanaho mai i te tahi heheuraa moana maitai mau.

E noaa maru noa anei ra i te mau ou’a i teie nei mau huru, i te roaraa o te mau matahiti i roto i na mirioni matahiti ? E eaha atura te parau o te mau huru tauiuiraa ? Nahea oia e ora noa ai e te hoê noa tuhaa o taua mau huru no’na ra ? No te aha aita e itehia nei i te tahi atu mau huru tupuraa ?

A feruri na i teie nei i te parau o te tohora e to’na rarahi ia faaauhia i te i’à naìnaì o ta’na e amu ra. E au te tohora i te hoê matini faaoteraa i roto i te moana tei î i te tao’a roroa « fanon Â». A « faatupu Â» noa ai ia ratou, nahea oia i te haamâharaa i to’na poia ? Ia’u nei ra, e ohipa rahi no te feruriraa i te faarii i te parau no te tauiuiraa o te mau tohora e te mau ou’a. Â» (Douglas B. Sharp, The Revolution Against Evolution, ch. 5.).

E nehenehe tatou e pu’ohu i te parauraa e, e mea hamanihia te mau tohora e te mau ou’a !

E te parau no te manu-raò (te noha) ?

Noa’tu â, e hi’o poto noa mai tatou i te oraraa o te mau manu, e rave rahi mau ohipa faahiahia e itehia nei. E au ra e, e raveraa taa ê ta te mau manu tata’i tahi ia patu anae i to ratou ofaaraa. Te mau faanahoraa no te apitiraa, te faataaraa i te tiaraa o te mau mero e te fanauraa, mea taa ê ïa i roto i te mau huru animara atoa. Te oni e ooti oia i te maa e te ufa, e haapata oia i te huero, e au ra e, e hurihia te mau ti’araa i roto i te tahi atu huru tupuraa. I teihea taime te tauiraahia te ti’araa o te mau mero ? (Te tahi atu mau raau tanu, e rave nei oia i na tiaraa e piti. E mea nahea i te tupuraa) ?

Te noha, te tahi hi’oraa maere mau. E piti tarama to’na teiaha, e mai te manureva tautau ra to’na huru, e nehenehe oia e rere i mua, i muri, i te hiti e te faaearaa i te vahi hoê noa. Te faanahoraa o to ratou rereraa, e mea taa ê mau â e to ratou mau pererau huruhuru, e e riro ra e, e mea paari a’e, i ta te taata i hamani ia au i to ratou teiaha. E tauiui noa to ratou mau pererau no te faatano atu i te huru o te reva e te mata’i. Te ohipa nei te tumu matamua o to ratou huruhuru mai te hoê pererau ohu ra te huru, ma te horoa tamau i te maitai e te puai umeraa.

Hau i te toru tuhaa i nia i te maha o to ratou teiaha, o te mau i’o ïa o to ratou pererau. E te vai atoa ra i roto ia ratou te tahi faanahoraa vitiviti o ta ratou e nehenehe e faaohipa i te taime a tau ai e a faareva ai. E puhi mai te aho i roto i to ratou mau mahaha i te hoê noa paeau, ia nava’i maitai oia no te taime a rere vitiviti ai oia ra.Te vai nei to ratou mauhaa no te tauraa o tei nehenehe e iriti e te tahi atu mau faanahoraa ê ê : te tahi no te tere maiteraa te haerea o te mau manu, te tahi no te faarururaa i te huru o te reva « aérodynamisme Â», te tahi no te haamo’eraa e te tahi atoa ravea hutiraa aho tei tauturu ia ratou ia noaa â te aho hau atu i roto i to ratou mau ivi « os creux Â». E faaohipa atoa-hia oia no te faaohie i te ma’ueraa aore râ no te faahaumaruraa i te aho i roto ia ratou iho. Ia tamaa noa te mau noha no te haamaha i te hinaaro o to ratou nei tino, aita anae e nehenehe ratou e pohe. Ia taoto râ ratou i te pô, e riro atoa ïa te reira e ora no ratou. No roto anei ra te reira i te tauiuiraa aore râ ei ohipa tupu noa ?

Mai te manu meri faaapu e tamata nei i te vahavaha i te mau ture o te natura ia rere oia, mea taa ê atoa te noha, i te mea e, e ohipa ti’a oia i te pae no te « aérodynamique Â». O te Atua anae o tei nehenehe e hamani i te hoê matini maurere maitai ae. Aita hoê noa ae taata aravihi i hamani i te hoê faurao tei piri atu i teie matini maurere faahiahia mau.

E te mau i’a ?

Te « baudroie Â» (aore ra te « lotte de mer Â»), te i’a te’a (Toxotes Jaculator) e te « anableps Â», o na toru atoa i’a e faaoo nei i te parau no te tauiuiraa.

No te i’a « baudroie Â» ovahine, te vai nei i te hoê apa e tarere nei i nia i te muaraa o to’na ihu. E faahauti oia i taua apa ra no te faatianiani i te mau i’a e momi atu ai. Area râ te otane, aita roa atu ïa to’na, i te mea hoi aita oia e tamaa nei, na te toto o te ovahine e faatamaa ia’na ia apiti anae raua. Eita te mau aivanaa o te tauiuiraa e nehenehe e tatara mai i te parau o te i’a ra o te « baudroie Â».

E nehenehe te i’a te’a e tairi i te mau manumanu e vai nei i nia ae i te pape ma te pataraa i te hu’ahu’a pape i nia ia ratou. E faatioi te pape i te maramarama, faatupu ai i te faahuru-ê-raa i te mau fâ e titauhia ra. E riro te reira ei fifi rahi no te faatanoraa i te te’a a te i’a. E mea nahea te mau i’a te’a e numera ai i tera hi’oraa tano mau ia roaa iho â ta ratou maa.

E mata faahiahia mau to te ti’a « anableps Â». E nehenehe oia e ite atu i rapae au i te pape e i raro i tera noa iho â ra taime, ma te faaeai rapae i te pape. Ua faataa-roa-hia to’na mata i roto e piti tuhaa taa ê mau. E mea nahea te tauiuiraa o te mau mea i faanaho ai no te faataa atu i te afaraa o te mata e nehenehe e hi’o atu i rapae i te pape e te tahi atu i raro i te hoê â taime ?

O vai te taata aravihi, o tei ore i manuia i te hamaniraa i te hoê pahi tere na raro i te moana, maitai ae i teie mau i ‘a, faanahohia ei auau maitai i roto i to ratou nei vahi nohoraa natura ?

E titauhia te hoê ATUA POIETE no te mau poieteraa atoa

Eita matou e pu’ohu i teie buka iti hou a hi’o ai i na piti tuhaa ê atu. E rave rahi noa’tu ra mau aivanaa o te ihi e faarii nei i te manao e, te mau mea atoa e aua haati nei ia tatou, e haapapuraa ïa e, no roto mai ihoa i te hoê faanahoraa faahiahia tei titau ia tatou i te farii e, te vai mau ra ihoa te tahi Atua Poiete. Rave rahi o ratou e tiaturi ra e, ia farii atu i te tahi atu tatararaa e au ïa e, te patoi ra oia i te vai-mau-raa o te mau mea atoa nei. Teie mai na parau e parau e piti, te parau matamua e omuaraa ïa no te tuhaa piti.

« E ti’a roa ia pu’hu maitai e, te mau mea atoa i faanaho-maitai-hia, no roto anae ïa i te hoê poieteraa (te mau matini, te mau fare, e te vai atura.), e to’na vai-mau-raa, e ti’a ïa i te hoê Atua Poiete. Eita e nehenehe e huti faahou i te tahi pu’ohuraa ê. Teie nei ra, te faahepo nei te tauiuiraa ia tatou ia tiaturi i te mea hape, i te mea au ore, e e tano ia parau e, i te mea maere. O tei haapapu i te faarueraa i te mea tano ia tiaturi e ere ïa i te parau papu, i te mau hi’opoaraa aore ra i te mau tamataraa, e parau râ, no roto mai i te mau parau papu ore e te mau numera papu ore, e i roto i te mau haapiiraa hohonu», (Wysong, R.L., The Creation/Evolution Controversy, 1976).

Teie te piti o te parau :

« Ei pu’ohuraa, e mea faufaa ia itehia e ore tatou e haapapu nei i te hoê ohipa ia au i te tahi ohipa ite orehia, ia au râ i te ohipa i itehia. Eita matou e manao ra ua tupu te tahi ohipa no te faataaraa i te hoê tapao no roto mai i te hoê « afata ereere Â», no te faataaraa râ i te hoê ohipa no roto mai i te hoê afata matara. No te hoê taata i roto i te huru oraraa tahito, ia ite oia i te hoê pereoo, e manao oia e, e mea turaihia e te matai aore ra ua hunahia hoê disina i raro ae i te tapo’i matini pereoo, ia iritihia râ te tapo’i e ia ite teie taata i te matini, e ite oioi oia e mea hamanihia. Hoê â huru e to te opiha ra. Auae te « biochimie Â» i nehenehe ai matou e iriti, e te tuatapapa atoa i te mea e tere maitai ai oia, e te iteraa atu e mea hamani-atoa-hia oia.

Ua maere roa te mau taata o te tenetere ahuru ma iva i te iteraa’tu, ia au i te mau hi’opoaraa a te mau aivanaa i te pae o te ihi, te rahiraa o te mau faanahoraa o te ihiora i roto i te ao nei, na te maitiraa natura te reira i faatupu. E ua maere matou, i teie mahana, i te tenetere piti ahuru, i te iteraa’tu, ia au i te mau hi’opoaraa a te mau aivanaa, e ere te mau mea ora atoa no roto mai i te maitiraa natura, e ei pu’ohuraa, no roto mai râ i te hoê poieteraa. Ia maitai maira tatou e ia faaitoito â. Ua hi’a aa na te parau no te tauiuiraa, tera râ, te tere noa ra te ohipa a te ihi Â», (Behe, Michael J., Molecular Machines).

Aore e manao feaa, te ihi mau, e vai au noa oia e te mau tupuraa. Tiaturi i te Atua e i te hoê poieteraa taa ê, e ere i te hoê ohipa e pato’i ra i To’na hinaaro, e ere atoa i te tahi ohipa e pato’i ra i te mau tupuraa i haapapuhia e te ihi ra.

Te haapapuraa i te vai-mau-raa o te Fenua

E feruri na tatou i te hoê tere i nia i te ava’e i reira e hi’o mai ai i te Fenua. E feruri na tatou i te mau mea atoa o ta tatou i vaiho i muri. E nehenehe tatou e uiui e : eaha te mau pahonoraa rau i pû mai ai i te ao nei, te mau raau tanu, te mau animara, te mau faanahoraa e te mau taairaa taa ê ? Eaha te haapapuraa mau e ua tupu taua mau mea ra i te hoê noa taime ? Oia hoi, eaha te haapapuraa e te vai mau anei ra te hoê fenua mai to tatou ra te huru ?

Rave rahi mau aivanaa tei faaite e, no te hoê faanahoraa no te mahana (« système solaire Â») mai to tatou ra te huru, te Fenua, ia faaauhia i te Ava’e, tei nia oia i te hoê vairaa faahiahia mau.. Ia atea te Fenua, i te faito 10% i te mahana, e paari to’eto’e oia. Area ra, ia tapiri atu, i te faito 10% ae, e riro oia mai te hoê umu ra te huru. Ahiri hoi te ava’e e piri mai e 20% i te Fenua nei, e riro te mau are o te hohonu i te maraa mai i nia i te faito 10 aore ra 15 metera i te teitei e te tere vitiviti, piti ae taime i te mahana i nia i te rahiraa o te mau fenua o teie nei tau.

Ua tuatapapa numera maitai te taote Hugh Ross i te mau faanahoraa o te mau ohipa o teie mahana.

Ua roaa ia’na 123 mau tapao taa ê e ua numera i te mau ohipa atoa e nehenehe e tupu, ia au i teie mau faanahoraa faufaa mau no te Fenua mai ta tatou e ite ra, ia nehenehe oia e fâ noa mai i tera iho â taime.

E rave mai tatou i te tahi mau tapao o ta’na i rave, ia ite hoi tatou i te mau numera paari o ta’na i rave.

Ua faanaho mai oia i te numera papu o te faito tano o te haapueraa fetia, to’na huru, te vahi e parahihia ra e ana, te mahana fanauraa o te Mahana, fatataraa’tu te ata mahu matamua ia faaauhia i te paainaraa fetia anaana puai mau, te rahiraa ava’e, te rahi e te atea o te mau ava’e, te puai o te nanuraa miti, te oparaa o te fenua, to’na atea i te mau fetia, te opereraa o te mau tuhaa fenua, te me’ume’uraa o te repo fenua, te maramarama o te reva, te teiaha o te reva, te me’ume’uraa o te reva, te faito o te « CO2 Â», te rahiraa o te « chlore Â», « te cobalt Â», « te cuivre Â», « te fluor Â», « te nickel Â», « te potassium Â» e rau atu â i roto i te repo fenua, te faito « ratio oxygène-azote Â», te paainaraa moua auahi e na ahururaa atu â tapao. I reira, ua rave te taote ra o Ross i te numeraraa hopea, no te faaoti i te mau ravea e itehia ai te hoê fenua mai to tatou ra te huru i roto i te ao atoa nei.

Ia au i te tuatapaparaa o tana mau numera - oia hoi, ia itehia 123 tapao i nia i te hoê noa fenua- « tei raro mai i te faito 10139 (aore ra, i nia i te ahuru mirioni « billions de billions de billions de billions de billions de billions de billions de billions de billions de billions de billions), e itehia ai hoê noa ae fenua mai to tatou, i roto i te ao atoa nei. Â»

E rave rahi aore e itehia ra i muri i taua numera ra !

I vai na tau ahuru matahiti i muri, te numera rahi roa ae ta te mau ihi numera i faaohipa, o te « vigintillion Â» ïa, o te numera « hoê Â» ïa, tuuhia mai ai e ono ahuru ma toru aore i muri mai. Oia i roto i te numera farani parauhia e « tauatini décillions Â». Hoê « billion Â», e ahuru ma pae ïa aore, area no te « trillion Â» e ahuru ma vau ïa aore. Noa’tu â te rahi o taua mau numera ra, te faito ra e nehenehe ai te hoê fenua e fâ mai, mai to tatou ra te huru i roto i te ao atoa nei, mea haihai roa ïa, e e haihai atua â i te trillion ia faaauhia. (E mea faufaa no tatou ia ite e, ia tuatapapa anae te parau o te ao, e titauhia te numera).

Ei pu’ohuraa, te fâraa mai o te hoê atu â fenua mai to tatou ra te huru, i tera e tera vahi i roto i te ao atoa nei, e ore roa ïa e itehia. Te taatoaraa o te mau ihi numera mau, e farii oia e, ua hamanihia te Fenua mai ta tatou e ite nei.

Te mau aivanaa o te ihi e te feia tiaturi ore i te Atua tei haama

Hoê noa tuhaa iti o ta teie buka iti e faahiti nei i nia i te rahiraa tuatapaparaa i ravehia e au no te papai atu i teie nei mau parau. E nehenehe oia e haere atu i te faito ra tauatini api, eita ihoâ e pau te parau. Tera râ, te mau mea atoa mai teie nei buka iti, e oti’a to’na.

Ua papai ihora o Paulo no te feia e ore e faarii e te vai nei te Atua, noa’tu e, te vai nei i mua ia ratou te mau parau haapapuraa : «… no te mea o te mau mea atoa o te Atua e itea ra, te vai noa ra ïa ia ratou, ua faaite hoi te Atua ia ratou. Te mau mea hoi no’na e ore e tia ia hi’o ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to’na ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita’tura o ratou otoheraa : no te mea e, ite noâ ratou e, e Atua, aita ratou i faateitei ia’na i tei au i te Atua ra, aita hoi i haamaitai atu ia’na, riro atura ta ratou feruriraa ei mea faufaa ore, e to ratou ra aau mana’o ore, pouri atura ïa (Roma 1:19-21). Eita e nehenehe e faaore i te hapa a te ihi o teie nei tau, ia farii oia i te tiaturi e i te haapiiraa’tu i te tauiuiraa e, te ite-ore-raa e te vai mau ra te Atua. Te na ô ra te tahi parau : « aita atu e matapo o te hoê taata tei ore hinaaro ia ite Â». Mai te peu e, eita te mau taata e farii i te mau haapapuraa, te papu-maitai-raa, te parau mau o te vai-mau-raa o te Atua, aore roa e parau e iriti i to ratou huru matapo, no te mea, te au nei ratou i te reira. A haamanao e, te parau ra te « feia maamaa i roto i to ratou aau : aore e Atua Â».

Teie te tahi parau hopea a te ihi tei pu’ohu maitai nei i te tumu i horuhoru ai e e tahitohito ai te rahiraa o te feia aore e tiaturi i te Atua e te mau aivanaa o te tauiuiraa :

« Maimi i te hoê omuaraa o te ao nei, o te hoê ïa ohipa o ta te mau ihi e ore e tiaturi nei. Ua faatapitapi teie tupuraa i te rahiraa o ratou, tae noa’tu ia Einstein. Te vai nei i roto i te ihi i te « hoê huru faaroo Â» piihia « Jastrow Â», « o te hoê faaroo e tiaturi nei e, te vai ra i roto i te ao taatoa i te hoê faanahoraa e te au maiteraa, e te tupuraa tata’i tahi, e nehenehe te reira e tatarahia na roto i te hoê parau ohie noa, mai te hoê faahopearaa o te mau mea i tupu na, e tumu to te mau mea atoa, aore ra e tumu matamua Â». Teie ra, ua fâ mai te Tupuraa Matamua. Te rahiraa o te mau ihi o te reva teitei e te mau taata tei tuatapapa i te huru o te mau tao’a ra, tei farii i teie nei, te vai ra te hoê haamataraa o teie nei ao i te hoê taime papu mau. E ti’a ïa i te hoê Tupuraa Matamua, hoê « Tumu Â» faufaa roa - te Atua- o tei faahauti i te ao. No te hoê aivanaa i te pae o te ihi, o tei ora ma te faaroo « i roto i te mau moua o te ite-ore-raa Â», ua tae i te taime e tapapa i te vahi teitei, taime e paiùma ai i nia i te ofai hopea, i reira e fariihia mai ai e te tahi atu mau aivanaa tuatapapa nei i te parau o te Atua, tei parahi na i reira ra a tau tenetere teie nei. (The New American, « Divine Design Â», D. Behreandt, 18 no titema. 2000-Te taatoaraa na matou e huri nei).

E faaararaa i te mau taata e feaa noa te manao

I roto i te mau taata maramarama i te pae tooa o te râ, te ta’o tei faaite i te feia tei ore e faarii i te mana o te hoê Atua manahope, o te « déiste Â» oia hoi, te feia o te tiaturi i te hoê Atua ma te ore râ e farii i te hoê haapaoraa, aore râ « rationaliste Â» (te mau taata e haamau i to ratou mana‘o i nia i te mau mea), aore ra « te mau taata maramarama roa ae Â».

Te haapii nei i te bibilia e, « No te mea o taua hinaaro o te tino ra, e mea au ore ïa i te Atua; e ore hoi te reira e auraro i te ture a te Atua, e ore hoi e tia ia na reira Â», (Roma 8:7). O te hinaaro hoi teie o te mau taata atoa -outou atoa - noa’tu e, aita te taata e tiaturi ra aore ra e farii nei, (a taio Ieremia 17:9). Aita hoê noa ae parau haapapuraa, hoê papu-maitai-raa, hoê tupuraa, hoê manao tano aore ra, hoê feruriraa maitai tei aratai i te taata i nia i te e’a e tiaturi ai e e auraro ai oia i te Atua. Aita te mau taata e hinaaro nei e tuu i te hiti i to ratou mau manao hape, tei pato’i noa i te faaroo e tiaturi ai i te Atua e e auraro ai i To’na ra mana aroha. Teie huru tau’a-ore-raa i te Atua manahope tei parau ia ratou e, nahea ratou e ora ai, ua navai noa ïa te reira no te tapearaa, i te rahiraa taata, ia farii maite i te mau parau haapapuraa tei faaitehia i roto i teie buka iti !

Eaha ta outou e opua nei ?

I roto i ta’na buka iti « Te vai mau anei râ te Atua ? Â», ua faaoti o Herbert W. Armstrong tane e tuu i te upoo parau « te uati rahi o te ao nei Â» apeehia mai e te parau ra e :

« e o outou, te taata feaa ra - te hi’o nei outou i te mau ra’i rarahi ra e faaite nei i te uati rahi o te ao nei, tei ore e taere i te hoê noa ae tetoni - te uati tano roa ae e i reira te mau uati tano ore i hamanihia e te taata e faatano ai - e te parau mai nei outou ia’u e : E mea tupu noa mai ratou ! Aita e Tamuta Rahi no te uati ! Aita e taata hamani rahi i feruri, e, o tei faanaho i teie ao aano. Aore e taata i hamani mai ia’na, ma te tuu i te mau fetia i to ratou vahi faataahia, no te haaparareraa i roto i te reva teitei, te reira i to’na vairaa, ia au i te hoê faanahoraa papu maitai. Aita, ua tupu noa mai te reira, ma te ore e faanahohia mai e te hoê noa ae taata, e o tei faatia ia’na iho ia tere maite mai tera noa. Ait anoa ae maramarama, aore e faanahoraa, aore e poieteraa, aore e Atua !

O teie mau anei ta outou e parau maira ia’u nei ?

Mai te peu e o te reira ihoa, teie ïa ta’u pahonoraa ia outou, e ore roa vau e faatura’tu i to outou maramarama. E te Atua o ta’u i ite, o tei parau mai ia outou : « te parau ra te maamaa i roto i to’na ra aau, aore e Atua ! Â» (Salamo 14:1; 53:1).

Mai te peu e, e nehenehe outou i hi’o i te mau mea e haati nei ia outou i roto i te natura, i te mau raau tanu e te mau animara, o tei faanahohia e o tei faatupuhia – pauroa te mau mea atoa, eiaha ra i te mau mea vavahihia, faainohia e tei faahairiirihia e te rima taata o tei ape e tei taiva i te Atua,- no te parau atu i muri mai e, te feaa ra to outou manao i te parau o te vai-mau-raa o te Atua poiete, tei mau ia’na te paari ta’otia-ore-hia, tei ite i te mau mea atoa e te Atua puai hope, no reira, eita vau e farii i ta outou huru feruriraa, tae noa’tu i to outou aau tae ei taata tei imi mau ra i te parau mau ! Â»

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra: