JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Tapurahia no muri iho mai
E roaa i roto i teie mau reo :
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

Ia maramarama i te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa

ia au Davida C. Pack

Hau i te pae ahuru i nia i te hanere o te mau faaipoiporaa e hope nei na roto i te faataaraa i teie nei mahana. Tera ra, e faatia anei te Atua i te faataaraa ? Mai te peu e, e, no teihea tumu ? Te mau taata tei faataahia, ua tiamâ anei no te faaipoipo faahou ? Ua taati anei te Atua i te mau faaipoiporaa e a muri noa’tu ? Mai te peu e, aita, no te aha ? Eaha te mau tupuraa e taati ai te Atua i te hoê faaipoiporaa Tau mirioni taata tei ore i taa-faahou. Ua u’ana roa hoi te mau haapiiraa hape e te mau mana’o taata. Eaha ta te Bibilia e haapii mai nei i nia i te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa ? E faaite atu teie buka rairai i te mau pahonoraa papû mau i taua mau uiraa ra!

Ua riro te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa ei tupuraa no te oraraa i roto i te ao nei. Tau mirioni taata tei haapao i taua raveraa ra. E ere roa’tu râ o te hinaaro o te Atua!

O te Atua Manahope hoi te Tumu o te faaipoiporaa. Te mau ture tei taati e tei faataa i te mau faaipoiporaa, no roto mai to ratou mana i Tei haamau i teie faanahoraa hanahana. Oia mau, ua haamau atoa hoi te taata i te mau ture e faatere nei i te parau o te faaipoiporaa ia au te taatiraa i te pae tino. Tera ra, aita hoê noa’e o te mau faatereraa a te mau taata i maramarama i te OPUARAA hopea o te faaipoiporaa e no reira, eita atoa ratou e ite i te faaohipa i te mau ture a te Atua i roto i taua taairaa ra.

I roto i te hoê ao i faataa-ê-hia i te Atua (Isaia 59: 1-2; Ieremia 5: 25), te mau faatereraa, e tae noa’tu i te rauraa o te mau haapaoraa Cherisetiano, aita roa ïa i maramarama e nahea e i tei hea taime e taatihia’i aore ra i faaorehia’i te mau faaipoiporaa, e aore ra mai te peu te vai ra te faataaraa, e fariihia anei ra te faaipoipo-faahou-raa.

Te mau faanahoraa o teie nei ao - te mau haapaoraa faaroo, te haapiiraa, te ihi, te faatereraa, te tapihaaraa, te tapihooraa, te totaiete taatoa - te pee nei ratou i te atua o teie nei ao (Korinetia II 4: 4) eiaha râ i te Atua mau. Te hopearaa, o te ino ïa, te oto, te hepohepo e e rau huru mauiui o te taata tei mana’o-ore-hia te tupu mai. Aita hoi te faaipoiporaa i taa-ê-atu!

Te Faaipoiporaa Matamua roa

I te omuaraa o te buka Genese, te faaite nei hoi te Atua i te huru o te faaipoiporaa matamua roa i te ao nei: « e taua aoao o Adamu ta te Atua ra ta Iehova i rave ra, hamani ihora oia ei vahine; e ua aratai maira oia ia’ na ia Adamu ra. Ua na ô ihora Adamu, i teie nei, e ivi teie no to’ u nei ivi, e i‘o hoi no to’ u nei i‘o: e parauhia oia e, e vahine, no te mea, no roto oia i te taata i te noaaraa mai. No reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta’ na vahine, e e riro hoi raua ei hoê. Te vai tahaa noa ra ADAMU raua atoa o te VAHINE, aita râ raua i haama » (Genese 2: 22-25).

I roto i te Faufaa Api, ua haapapu hoi Iesu i te huru vai-tamau-noa-raa o te faaipoiporaa, ma te parau mai i te parau i Genese ra. A hi’o mai na: « Ua parau atura Oia ia ratou, na ô atura, Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô a‘era, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine e ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? » (Mataio 19:4-5).

I te faahiti-papu-raa mai te Mesia i te Genese 2, ua faahiti ma te tuu faahou i teie parau i roto i te irava 6: « E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu ».

Ei Atua hoi o te Faufaa Tahito ra (1 Korinetia 10: 4), aita hoi te Mesia i parau ê atu i Ta’na iho i parau na mai tei faaitehia i roto i te Genese ra. O IESU MESIA hoi te Tumu mau o te faaipoiporaa, e o oia ana’e hoi te tia ia parau mai ia tatou i nia iho i te mau ture e faaohipahia nei no te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa!

Mai to Adamu raua o Eva i oreraa i haapao i te faatereraa a te Atua i roto i te ô ra—Ta’na FAATERERAA i nia i to ratou oraraa—aita te taata i tuu faahou i te Atua i roto i to ratou taairaa o te faaipoiporaa e tae noa’tu i te mau hoa i te pae tapihooraa, aore ra te haapiiraa e ta’na mau faanahoraa no te haapiiraa i te mau mea maitai. Aita hoi te mau taata e hinaaro nei i te Atua i roto i to ratou mau oraraa—te hinaaro nei i Ta’na mau haamaitairaa. I te mea peapea râ, e rave rahi mau faaipoiporaa i teie nei mahana e ere nei i taua mau haamaitairaa ra!

Te mau huru tupuraa i teie nei mahana

Rave rahi milioni taata i teie nei mahana aita roa’tu e haapao nei i ta te Atua e parau nei—i nia i te mau ohipa atoa! E rave rahi taata tei hinaaro nei i te faataaraa i nia noa te parau o te feeling, i te hoê hi’oraa o tei tia ia ratou ia rave. Te reira noa iho mau taata, aita roa hoi e haapao ra i ta te Atua e parau nei—no te faaipoiporaa, e, e afea ra, e e tia anei ia ratou ia faataa ê e ia faaipoipo faahou.

Te vai nei te tahi mau taata te parau nei ra e e Cherisetiano ratou, e o tei imi i te hoê tumu e faataahia ai ratou—e e mea pinepine râ, no te hoê noa ïa haapahiraa. Te rahiraa, tei ore i feruri noa’e i te mau haapiiraa a te Atua i hororahia mai i roto i Ta’na ra Parau i nia i te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa. Oia mau, aita to teie nei mau taata e mana’o i nia i te parau o ta te Atua e haapii maira aore ra aita.

Tera ra, te vai nei te imi nei te tahi papairaa no te turu i ta ratou mau raveraa, ma te parau atu e: « E tia ia matou ia faaoti mai ta matou e hinaaro nei. E mana’o hoi te turai nei ia’u ia faataa ê atu—e mana’o puai hoi, mai te taime a ore ai au i hinaaro faahou i ta’u vahine (aore ra tane). Te faaite mai nei hoi te Atua ia’u e au ia’u ia faataa ê»

E ere roa’tu i te faarahiraa parau!

Te ino noa’tura hoi te parau o te faaipoiporaa e ua riro hoi ei ohipa hauti, mai teie hi’oraa ra «Te tumu rahi o te faataa-ê-raa o te faaipoiporaa ïa. » (Te vahi fifi, oia mau te ohipa e tupu ra.) No taua mau mana’o ra i turai i te mau mirioni taata ia ora amui noa ma te tiaturi e, « mai te peu eita tatou e faaipoipo, eita ïa e hepohepo no te parau o te faataa-ê-raa. »

Te vai ra te tahi mana’o farii tei maraa noa ra, mai roto mai i te tahi mau tia i te pae faaroo, tei haapapu e, te farii nei te Bibilia ia ora amui noa, i rapae au i te faanahoraa o te faaipoiporaa, ia « here » râ raua ia raua. E hi’oraa pouri mau teie a te taata!—E hopearaa ino mau tei noaa mai i te mau feia e tiaturi nei e e haapao nei i taua mau parau nei! I te tahi a’e pae, o tei faaipoipo atu, te parau nei ra o Maggie Gallagher, taata papai no te hoê buka i nia i te utuafare, « I teie nei, te ora nei tatou i roto i te hoê totaiete e haamana-ohie-hia ma te ore e haafifi-roa-hia i te faarueraa i te vahine faaipoipo, i te tiavaruraa i te hoê rave ohipa. »

I te vahi te vai ra te faaipoiporaa, ua riro te faataa-ê-raa ei tupuraa fifi no te oraraa—fatata i roto i te mau vahi atoa o te ao nei. A hi’o mai na i teie mau numera:

Te rahiraa o te mau faaipoiporaa Marite, e vau matahiti noa te maoro, i nia i te faito 41% no te faaipoiporaa matamua, 60% no te piti o te faaipoiporaa, e 73% no te toru o te faaipoiporaa, e faataa-ê-raa te hopearaa. Te faito matahiti au no te mau tane e te mau vahine e vai hoê nei i te faataa-ê-raa matamua, e 30 ïa matahiti. Fatata i te mau 36 tetoni atoa, te tupu nei te faataa-ê-raa i te Fenua Marite. Hau atu â, tau nunaa tei ite i te toparaa te faito taata tei faaipoipo a’e na, ia hi’ohia te mau tapura numera mai te matahiti 1980 e tae atu i te mau matahiti 2010.

Te faahiti nei te buka a William J. Bennett, The Broken Hearth, «Mai te matahiti 1960, i roto I te hoê tau e maha ahuru matahiti i topa ai te faito o te faaipoiporaa i te hoê i nia i te toru, te faataa-ê-raa… ua hau ïa i te tataipitihia. Ua riro te matahiti 1974 ei matahiti faufaa roa. I roto i taua matahiti ra, ua tuu faahou te faataa-ê-raa i te pohe ei tumu matamua roa no te faataa-ê-raa i te utuafare.”

I teie nei mahana, hoê i nia i te piti o te mau taata e vai hoê nei te faaipoipo atu (tematamua anei, te piti aore ra te toru o te faaipoiporaa), e riro râ i te faataa ê, e 5 matahiti i muri iho! I te mau matahiti i mairi a’e nei, hoê faaipoiporaa i nia i te piti i Californie, te tae nei i te faataa-ê-raa, e hoê i nia i te toru i te toea o te Fenua Marite. Tera ra, (mai te peu e ua haere outou i na faaipoiporaa e piti a pae matahiti i teie nei, hoê o na faaipoiporaa tei topa atu i teie nei mahana, i te pae varua e i te pae o te mana’o. I topa noa’tu ai te faito faataa-ê-raa, te ino noa’tu ra râ te tupuraa i teie nei. Te tupu-maitai-raa, no roto mai ïa i te oraraa amui o te mau taata ma te ore e faaipoipo, tera ra, ua aratai te reira huru « apitiraa » i te rahiraa i roto i te « faataa-ê-raa » ma te ore e haafifi i te mau numera o te faataa-ê-raa.

E riro ra râ teie mau numera i te paiuma vitiviti atu â.

E iriti i te arepurepuraa

E faatupu teie nei mau mea i te tahi arepurepuraa i nia i te parau o ta te Atua e haapii ra no te faaipoiporaa, te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa. Tera ra, te vai nei ra te hinaaro nei e ite i ta te Atua e parau nei, o te hinaaro nei e tû i Ta’na mau ture e faatere nei i te faaipoiporaa e te faataa-ê-raa. Aita ratou i ite i hea e imi ai i te mau pahonoraa.

Te mana’o nei ra outou e, e te mau nei outou i te maramarama—maitai—mau o te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa? Ua ite anei outou eaha hoi ta te Atua e haapii nei, eaha ta Mose i papai, eaha ta te Mesia i parau, e eaha ta Paulo i faataa, no taua parau ra? Mai te mau mea atoa o ta te Atua e faataa mai nei i roto i te Bibilia, te faataa nei to te ao i te mau parau mau ohie roa ae, e te mau parau mau tumu. Ia niu-ana’e-hia i nia i te hi’oraa a te taata no te faataa i te mau irava tumu, e au ra e, e tumu parau huru aravihi atu â, e e mea ohie ia haapae atu. E ere hoi i te mea fifi ia maramarama atu i taua mau parau ra!.

Te faaite nei teie buka rairai i te mau haapiiraa a te Atua i nia i te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa—mai roto mai i Ta’na ra Parau! E iriti oia i te mau parau feaa i te mea e tiaihia e Ana i To’na ra pupu taata—te mau Cherisetiano mau—ia tuatapapa i teie nei tumu parau. Tera ra, te hinaaro nei oia e haapii i te haapiiraa tumu no te faataa-ê-raa e no te faaipoipo-faahou-raa, eiaha râ i te tuatapapa i te mau tuhaa taa ê atoa tei horoahia i te mau taata i roto i te faataa-ê-raa, tei riro ei a’oraa tataitahi.

Te toparaa i te pae morare i roto i te hoê ao pouri

Aita i itehia a’enei i roto i te aai, te toparaa i te pae morare o te ao atoa nei. Te mau te hoho’a faufau, te faaturi, te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa, te ohipa faufau hamani ino tamarii, te taotoraa i te fetii piri iho, te poroneia (e te rahi noa’tu ra te faaite-tahaa-roa-raa mai) o tei iteahia i pihaiho i te mau hautiraa moni, e te maraa noa’tu ra te mau faaipoiporaa mahu. Oia mau, e faatupu atu â te viivii atoa i te peu tia ore, tei horoa mai i te tahi atu â toparaa i te pae morare, tae noa’tu i te faanahoraa o te faaipoiporaa.

No te faaino atu â i taua mau tupuraa ra, te faatia nei te mau orometua haapii o teie nei tau, te mau tia politita, te mau taata hauti teata, te mau taata tuiroo, te mau ravea natirara e tae noa’tu i te upoo faatere haapaoraa faaroo, te paturu nei ratou i te « peu politita » ma te farii i te « huru oraraa atoa ». Te mau taata, mai te nunaa ra te huru, e nehenehe atoa ratou e topa i te pae morare e a haaviivii ai i te tahi atu. Te mana’o tiamâ o te aroha e te faaoromai i teie nei mahana, ei ravea no te mau peu tia ore atoa e te haerea ino, na te reira e faatupu i te hara e te peu hairiiri rahi.

E faanahoraa maitrai atu â ta te Atua—te RAVEA PAPU MAU!—o ta’na i faaherehere no te faatia-faahou-raa i te feia i rave ino ia ratou iho i roto i teie oraraa nei. E nehenehe oia e e hoo oia i te rahiraa o te taata, e e haapii hoi ratou i te faahanahana i te mau e’a o te Atua.

Aita ra hoi te Atua e rave i te ohipa e te mau taata o teie nei tau. Te rave nei râ oia e te taata e ere i to teie nei ao (Ioane 6: 44, 65; 17: 14, 16). Te faaite nei râ oia i Ta’na Opuaraa e ta’na fâ—tae noa’tu i te fâ faahiahia mau o te faaipoiporaa—i te tahi noa pupu taata.

Ia haamata ana’e te haavaraa

Hoê ana’e huru e nehenehe ai e tuatapapa i te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa, o te haapapuraa ïa i te tumu i faahapa ai te Atua i te taata no te hara—te mau hara ruru rau. Te tahi atu huru hohoa uiraa, o teie ïa: E faaore anei hoi te Atua i te taatoaraa o te mau hara i ravehia hou te bapetizoraa, aore ra te tahi pae noa?

Te na ô ra o Iakobo 4: 17: «…o te taata ite i te rave i te mea maitai, e aore i rave, ua riro ïa ei hara na’ na ». Te faaite nei teie irava e, e faautuahia te mau taata ia au te mau mea i itehia e ratou.

E tu’ati taua irava ia Hebera 10: 26: «Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa’ tu e taraehara toe ». No te faahapa i te hoê taata no te hara, e tia ia ite i te « parau mau »!

I muri noa’e i te taime a haapii ai te hoê taata i te iteraa varua o te Atua—te parau mau—reira ana’e te Atua e nehenehe ai e faahepo ia’na ia auraro i te reira. A hi’o mai na maa taime iti. Aita hoi i hau i te afaraa o te taata o tei faaroo a’e na i te i’oa o Iesu Mesia, hau atu â, aita i ite o vai oia, eaha Ta’na ohipa i rave, eaha Ta’na i haapii na aore ra Ta’na fâ no te ora i te hoê oraraa tahuti, oraraa taata. Tera ra, e rave rahi te mana’o nei ra, noa’tu â te rahiraa ua atea ê i te Atua e aita i ite noa’e i te Atua, rave rahi tei tiaturi e, e ua haavahia taua nau miria taata e e ua ere ratou i te faaoraraa.

Tera ra, te parau nei o 1 Petero 4: 17, « Ua tae hoi i te tau e tupu ai te pohe i te utuafare o te Atua nei: e e na ǒ nei atu ia tatou nei te pohe i te tupu, eaha ra hoi te hopea o te feia aore i faaroo i te evanelia o te Atua ra? »

I ô nei â, i te taime a ite ai te hoê taata i te parau mau ra, e riro oia i te faahapahia i te ohipa o ta’na e rave atu. E tia ia tatou ia parau maite e: e faahapa te Atua i te mau Taata ia rave i te hara i muri iho i te iteraa i te parau mau.

Eaha te tu’atiraa e te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa?

“Te mau hara i ravehia i mutaa ihora”

I te taime a a’o ai te hoê tiai o te Atua i te hoê taata no te bapetizoraa, e rave rahi mau uiraa o ta’na e ui atu no te ite e, e te rave nei oia ma te mau iteraa api o ta’na i fana’o na. Teie te tahi hi’oraa, « Te haapao anei ra oe i te mahana Sabati? » I roto i te rahiraa o te taime, e pahono taua taata ra, « E ». I te taime a bapetizohia ai oia, ua haamata a’e na oia i te haapao i te Sabati. Eita râ tatou e nehenehe e faahepo ia’na ia hoi i muri roa e ia haapao i te taatoaraa o te mau Sabati o ta’na i mairi i na piti ahuru, toru ahuru, maha ahuru e e hau atu â. E nahea ïa oia i te haapao i te reira?

E i muri iho, e ani matou e, « Te aufau anei ra oe ta oe tuhaa ahuru? » Te pahono atoa nei hoi te taata tataitahi e, « E ». Tera râ, i te mea e, e tia i taua mau taata ra ia haapao i te tuhaa ahuru i taua taime ra, e ore roa e tia ia ratou ia haapao i te mau tuhaa ahuru atoa i mairihia e ana i te roaraa o to ratou oraraa na! Papu maitai e, eita roa te reira e tupu.

E nehenehe atoa tatou e ui i taua mau taata ra e, « Ua maramarama anei outou i ta te Bibilia e parau nei no te mau maa viivii ore e te maa viivii? Ua faaea anei ra outou i te amu i te puaa, te mau animara mai te oura miti e te tahi atu mau maa viivii ra? E pahono mai oia e, « E ». Tera ra, eita roa e tia ia hoi i muri roa no te pihae—ore e amu—i te mau maa viivii atoa i amuhia i te roaraa o te oraraa.

E au ia haapapuhia’tu. Aita roa e tia i te taata e haapae i te tau i mutaaihora, i te tau hou te Atua a ohipa ai e o ratou i roto i te faaineineraa no te faaore i ta ratou hara e te horoaraa’ti i To’na Varua Maitai i te taime bapetizoraa.

Eita roa te Atua e faao Ia’na iho i roto i te oraraa o te taata o teie nei ao. Mai te mea e e te faaite ra ta Isaia 59: 2 e o Ieremia 5: 25 na te hara e faaatea ê te taata i te Atua, e ao matapô hoi teie, eita oia e haavahia i teie nei, eita Oia e tomô i roto i te mau faaipoiporaa o teie nei ao. Eita oia e taai i te mau faaipoiporaa e tupu nei i roto i te mau ururaau no Brésil i rotopu i te mau feia amu taata e te mau feia tapu afii—aore ra te mau feia e haamori nei i te atua ofai—aore ra, te mau feia tiaturi ore i te Atua, tei ore â e tiaturi e te vai nei te hoê Atua.

Eaha te niu e haava ai te Atua i te taata i nia i te iteraa maitai—te parau mau o te Bibilia—o ta ratou i ore i ite?) Aita hoi te rahiraa i ite noa’e i te parau o te vai-tamau-noa-raa o te faaipoiporaa, e i teihea taime e fariihia ai te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa. Eita e nehenehe e faahapa i te mau taata i te mau ture o te faaipoiporaa o ta ratou i ore i maramarama na—ta te Atua i ore i faaite ia ratou na.

E riro te mau taata i te ite i te parau mau i muri mai i to ratou faaipoiporaahia e hoê, toru, e—te haamana’o ra vau i te tahi tupuraa—e vau taime! Nahea te reira taata e nehenehe ai e tatara-hu’ahu’a-roa i taua mau parau ra, e i muri iho, a ite atu ai i teihea o taua nau faaipoiporaa ra tei taaihia e te Atua ra? Oia mau, e au ia itehia i te mau taatiraa tei rave-hape-hia-na no te faataa-ê-atu.

Te parau nei Roma 3: 25 e, e ua pohe te Mesia no « te mau hara i ravehia i mutaa ihora ». I reira, oia hoi te ofatiraa i te Sabati, te haavare, te eia, te tapu, te oreraa e faatura i te mau metua, te riri—aore ra te faaipoiporaa, hoê, piti aore ra e toru a’e taime—hou te Atua a haamata ai i te haava ia tatou, i te taime a ite ai tatou i te parau mau.

Ua î teie nei ao i te taata tia ore, hamanihia ma te hapa, te hara, te ino, « aau ofai », te faaturi e te haapao-ore-raa. Te riri nei ra te Atua i te taata e faataa ê (Malaki 2: 16) i roto i te mau faaipoiporaa, te tupu nei râ te mau faataa-ê-raa. I roto i to ratou maramarama ore, te ofati noa nei ra te taata i te mau ture a te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa. Tera ra, te pii noa nei te Atua i te taata e rave rahi i Ta’na ra parau mau.

Eaha hoi ta te hoê taata tei faataa ê a’e-na-hia e rave hou a piihia ai oia? I te taime a tatarahapa ai, a bapetizo ai e a faafariu ai, te mau hara i mutaa ihora a taua taata e faaorehia ïa (Ohipa 2: 28; Salamo 103: 1-3; 10-12), e tae noa’tu i te faataa-ê-raa. E nehenehe oia taua taata e feruri i te parau o te faaipoipo-faahou-raa.

Noa’tu â te mau feruriraa o tei ore i faafariuhia’tura e ore e maramarama i te mau haapiiraa a te Mesia (Roma 8: 7), te mau taata i faafariuhia, te mau taata tei ia ratou te Varua Maitai (Roma 8: 9, 14), e au ia ratou ia auraro i te Atua ma te varua e te leta o te ture (Roma 2: 29; 1 Korinetia 6: 20). Te auraa ra, eiaha roa te mau tane e te mau vahine ia faataa ê, ia rohi râ no te paturaa i te mau faaipoiporaa papu mau ia au te taairaa o te Mesia e Ta’na ra Vahine Faaipoipo—te Ekalesia (Ephesia 5: 25-26; Apo 19: 7-9)!

E mana’o hape

Ua hi’o mai nei tatou e, e rave rahi taata tei mana’o e, ua ô te Atua i roto i te mau faaipoiporaa atoa e tupu nei i te mau vahi atoa i nia i te Fenua nei. Mai te peu e oia mau, no te aha aita hoi te reira e faahitihia ei fifi rahi i roto i te Faufaa Api? No te aha aita e faahitihia te tahi mau tupuraa no te faataa-ê-raa e no te faaipoipo-faahou-raa? Ia heheu ana’e te taatoaraa o te Faufaa Api, aita roa te reira i riro noa’e ei fifi i roto i te Ekalesia o te tenetere matamua. A tamata na i te feruri i te mau fifi o tei nehenehe i haapeapea i te Ekalesia ahani i tupu mai. Tera ra, aore roa e faahitiraa ae.

I te mea papu râ, aita te Ekalesia matamua i faataa-ê-tamau na i te mau utuafare, ma te mana’o e te taatoaraa o te mau faaipoiporaa, no te oraraa taatoa, e i roto i te mau nunaa atoa e te mau totaiete atoa, ma te tuu i te hiti i te mea i itehia e te mau taata, e ua taaihia ïa te reira e te Atua. Ua ite te Ekalesia matamua e, eita te mau taata e faahapahia i te mau mea o ta ratou i ore i ite no teie haapiiraa tumu, tae noa’tu i te parau o te Sabati, te tuhaa ahuru, te faaoraraa, te haavaraa, te Ture Ahuru, te maa viivii e te maa viivii ore, e te tahi atu â haapiiraa tumu na te Atua.

Te omuaraa

E nahea hoi te taata i faafariu-api-hia, piihia e te Atua, i te tia i mua i to’na huru oraraa i teie nei? Te haapapu nei te 1 Korinetia 7: 20: «Ia vai â te taata atoa ma te toroa i parauhia mai ai oia ra ». Ua faahiti faahouhia taua papairaa ra i roto i tau maha irava i muri mai, i roto i te irava 24: «E au mau taeae, ia vai â te taata atoa i mua i te aro o te Atua ma to’ na huru i parauhia’ i oia ra ».

E pee maite teie mau papairaa i na 23 irava tei faaite i te faaipoiporaa, te faataa-ê-raa, te faatitiaifaro e te tahi atu â mau fifi o te faaipoiporaa. O te tupuraa teie o na parau toopiti.

Te parau nei hoi te aposetolo ra o Paulo, noa’tu â te huru o to outou oraraa i teie nei—noa’tu to outou huru i te taime a piihia ai outou—ia vaiiho i te mea tahito i muri, ia faaoti ia « parahi » ma te ore e taui i to outou huru. O te haapiiraa tumu teie o te Faufaa Api. E au ïa i te hoê taata ia farii i te huru o to’na iho faaipoiporaa i te taime o te faafariuraa, ma te farii e ua haamata a’e nei te haavaraa. A haamana’o na e, te haavaraa « tei nia ïa i te utuafare o te Atua i teie nei »—i tei « ite i te rave i te mea maitai ».

Ua ineine matou i te ui i te taatoaraa o te uiraa:

Ua ineine matou i teie nei i te ui i te taatoaraa o te uiraa: I te taime a faafariuhia ai te taata, te vai ra anei te tupuraa e nehenehe ai te faaipoiporaa e faataa ê, vaiiho noa ai te tahi e te tahi i te tiamâraa no te faaipoipo faahou? Aore ra, te mau faaipoiporaa i rotopu i tei faafariuhia (tei ite i te parau mau), noa’tu te mau tupuraa huru rau, ua taaihia anei râ ratou e te Atua e a muri noa’tu?

Te tumu Matamua o na Tumu e Piti

Te vai nei ra e PITI tumu i roto i te mau papairaa—e e PITI ana’e—e nehenehe ai e faataa ê i te hoê faaipoipiraa, i te taime a ite ai na pae e piti nei i te parau mau a te Atua.

Te tumu hoê roa e ore ai te faaipoiporaa—e o te faaoreraa mau ïa o te hoê faaipoiporaa i ore i taatihia e te Atua—o te HARA ïa. Te faaoreraa, o te haamanaraa ïa i te parau e, e aita ihoa te faaipoiporaa i tupu a’e nei.

Tera ra, eaha te hara?

I roto i te hoê faaauraa ohipa, mea ohie roa te hapa. Mai te peu e, e aroha rima na pae toopiti e ua faaauhia te tahi parau, a tarima ai i te hoê parau faaau, e a haavare ai te tahi i te tahi—tei ore e faatura i te parau faaau—ma te tuu atu i te tahi atu parau i roto i te parau faaau aore ra ma te faaore atu i te tahi tuhaa o taua parau faaau ma te ore e faaara atu i te tahi pae—ua hara ïa i reira.

Ei hi’oraa: ia faaau ana’e te hoê tamuta fare e te fare moni e te hoani e, e e hamani oia i te fare i roto e toru ava’e noa, ma te ite e, e ore te reira e tia. E nehenehe noa râ paha oia e « haamata i te tahi hoho’a no te fare. Ia au i te mau tupuraa, ua haavare oia i te fare moni, aita ïa e parauhia ra no te hoani. Hoê a huru, mai te peu e ia hoo ana’e te hoê taata i te tahi pereoo e ua parau i te taata e hinaaro nei i te hoo mai e pereoo apî roa, eita râ hoi te reira, ua haavarehia mai ïa te taata hoo.

A hi’o. Mai te peu e, ua tu’ati na taata toopiti e faaipoipo raua e e parau te tahi i te tahi e, « E mea maitai roa to’u ‘ea », tera ra, ua ite te tahi e, e ma’i mariri ai taata to’na, e e maha noa avae e toe ra ia’na i to’na oraraa—e haavare te reira. E ere hoi o taua hara ta outou e ite atu i roto i te Papairaa mo’a, tera ra, o te hoê huru te reira no te hara.

Hoê a huru, ia faaoti ana’e hoi na toopiti taata ia faaipoipo e e taata inu ava hoi te tahi o tei inu noa na a hia’tura matahiti, e ua noaa i te huna i roto i te tau arapaeraa, tera ra, e i muri iho noa i te faaipoiporaa, te fâ mai nei te mau mohina i roto i te fare—ua tupu te haavare i reira.

Mai te mea e, ua parau te hoê taata e ua topatari (ta’na taiete ma te parau atu e, e taata ona miriona oia, e e ite tana vahine faaipoipo api e, e ua topatari hoi ta’na taiete, mea rahi hoi ta’na mau haamâu’araa e aita hoi e parau moni—ua tupu te haavare i reira. Hoê â parau e, mai te peu e, te hoê taata e ua au roa i te raau taero aore ra te hoê taata i haavahia ei taparahi taata o tei haere i roto i te fare tapearaa, e aore ra e te vai nei ta’na te tahi atu mau tamarii, e aita i faaite i te reira na mua a’e i te oroa faaipoiporaa—ua hara hoi te reira taata.

I roto i teie mau huru ohipa tataitahi, e ohipa haavare ïa aore ra e tupuraa o te nehenehe e faataa ê i te hoê faaipoiporaa, mai te peu e, e rave atu te taata i haavarehia i ta’na faaotiraa no to’na iho parau.

Te hara, o te tu’atiraa ïa na taata toopiti i nia i te hoê parau faaau e te hoê o na taata tei tanohia i tera parau e « haere matapo noa »—tei farii i te tahi ohipa ê atu o ta’na i mana’o e e faaau oia. E ti’a ia maramaramahia i te auraa rahi o te haavareraa hou a hiopo’a ai i te opuaraa a te Atua no te faaoti i te hoê faaipoiporaa hapa.

E maramaramahia te tumu parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa ia tuatapapa ana’e e pae irava tumu faufaa roa. A tahi roa, e hi’opoa mai tatou e piti irava i roto i te Deuteronomi no te faaineine i te e’a no te mau uiraa i tuuhia mai e te Mesia i roto i na irava e piti i roto ia Mataio. Ei reira tatou e maramarama ai i te tumu matamua roa o na tumu e piti e nehenehe ai te hoê taata e faataa ê e e faaipoipo faahou ai.

Deuteronomi 22: 13

Te faaite nei te Faufaa Tahito i te mau tupuraa i noaa ai i te nunaa Iseraela i te faataa-ê-raa. A tahi, a tapa’o na i te Deuteronomi 22: 13-17. Te faaineine nei teie irava i te e’a no te tuatapaparaa hohonu i te parau o te haavare, tei ite-tamau-hia i muri a’e i te faaipoiporaa.

A tapa’o e: “Ia faaipoipo te taata i te vahine, e ia taoto oia ia’na aore oia i hinaaro ia’na ra [te tane, tei ineine no te farii i te faaipoipo, e te ite ra oia i te hoê ohipa auraa ore no tana vahine faaipoipo api], e ua pari vaha noa oia ia’na [e ua riri oia ia’na, faatupu atura i te tahi fifi], e faainohia ihora oia ia’na [faaino i to’na roo], ia na ô e, I faaipoipo vau i teie nei vahine, e tau raveraa’tu ia’na ra, ite atura vau e ere oia i te paretenia: ei reira te metua tane e te metua vahine o taua vahine ra, e rave ai i te tapao paretenia a taua vahine ra a hopoi ai i te feia tavana, i te uputa o taua oire ra: e na te metua tane o taua vahine ra e parau atu i taua mau tavana ra, Ua tuu atu vau i tau tamahine ei vahine na teie nei taata, e aore hoi oia i hinaaro ia’na; e inaha, ua pari vaha noa hoi oia ia’na, i te na ôraa e, Ua itea to tamahine ia’u e ere oia i te paretenia; teie hoi te tapao paretenia o tau tamahine. A faaite atu ai raua i taua tapao paretenia ra i te mau tavana o taua oire ra.”

Noa’tu e, aita te Bibilia i te mea maramarama maitai i nia i te tupuraa o taua parau ra, te faaite ra râ te Numera pene 5 e, e ua faaohipa teie nei mau tapao i te tahi hi’opoaraa, aore ra i te “hi’opoaraa o te pape” no te haapapu i te pareteniaraa o te vahine. E peneia’e e, e ohipa hau a’e i te natura, tei faaohipahia no te haapapu i te pareteniaraa o te vahine i to’na mahana faaipoiporaa.

Tamau ana’e i roto i te Deuteronomi 22: « E na te mau tavana o taua oire ra e rave i taua taata ra a a’o atu ai [no te mea ua hape oia!] a faautua’tu ai ia’na i te ario e ia hoê hanere sekela, a hopoi mai ai i te metua tane o taua vahine ra, no te mea ua faainohia te paretenia ati Iseraela ia’na: e vaiiho â oia ei vahine na’na e hope roa’e o’na pue mahana i te ao nei. Ia riro râ taua mea ra ei parau mau, e aita o taua vahine ra i te uputa fare o tana metua tane i reira, e na te mau taata o to’na ra oire e tui ia’na i te ofai e ia pohe roa oia: no te mea e parau taiata ta’na i rave i roto ia Iseraela ra, oia i haapeu vahine faaturi i te utuafare o tana metua ra: taa ê atura te ino i roto ia outou ia oe i reira” (irava 18 – 21).

Teie te mau aratairaa tumu i nia i te huru haavareraa rahi—i te mana’oraa te hoê pae e, e ua faaipoipo oia i te hoê paretenia a ite ai i muri a’e i te faaipoiporaa e, e ere roa’tu ïa! (Mai te peu e pariraa tano ore ta te tane, e vai noa oia ei vahine na’na, tamau noa’tura te faaipopiporaa. Mai te peu e ua haavare te hoê pae, ua hapa ïa te faaipoiporaa. Ua hope—ua faaorehia ïa!—e faataa-ê-hia ïa te taata hara, e i roto i te Faufaa Tahito, e tuihia ïa i te ofai a pohe roa’tu ai. E haapao maite te Atua i taua parau nei!

E mea papu atoa hoi to Mose mana’o i taua tumu parau nei. Tera ra, aore roa e parau i roto i taua nau papairaa i te hoê taata i te parauraa e ahuru, ahuru ma pae aore ra e piti ahuru ma pae matahiti i muri iho e, « e ua haavarehia mai au, e ere roa’tu o te reira o ta’u i hinaaro na », tamata atu ai i te imi i te tahi pariraa.

A tapea noa i te reira i roto i te feruriraa. Aita te aratairaa i nia nei e faaite ra i te faataa-ê-raa, o te hoê râ faaoreraa. Aita te Atua i taai i te hoê faaipoiporaa i te mea e, e ua haavare te hoê mai te haamataraa mai â! Mai te peu e, te vai nei te hoê fifi rahi, tei hunahia i te omuaraa ra, a faaite ai te tahi taata i taua fifi ra i te taime a ite ai oia ra, e faaorehia taua faaipoiporaa ra.

Deuteronomi 24: 1-4

Ua ineine hoi matou i te aparau i nia i te piti o te papairaa i roto i te Deuteronomi. E mea matarohia taua papairaa e te mau Pharisea ra e ua parau atu i te Mesia i roto i te Mataio 19, ma te imi i te tamata atu ia’na na roto i taua uiraa ra.

E hi’o mai ra tatou i teie nei i te Deuteronomi 24, o ta tatou e taui atu: « Ia rave te taata i te vahine, e faaipoipo atura ia’na, aore a’era taua vahine ra i hinaarohia e taua taata ra, no te mea ua itea ihora e ana te hoê ino I nia ia’na ra [“hoê ohipa au ore” aore ra “hoê ohipa o te vai-tahaa-raa”—oia hoi te aura, peneia’e ua vai tahaa na oia i mua i te tahi atu taata]: e papai oia i te tahi parau haapae [huri-tano-hia a’e, “E papai OIA i te tahi parau faataa”] a tuu atu ai i tana rima, a tuu noa’tu ai oia ia’na i rapae i to’na fare. E reva’tura oia i rapae i to’na fare, haere atura, riro atura ei vahine na te tahi taata ê. E ia ore atoa taua tane apî ra ia hinaaro ia’na, e ua papai ihora i te parau haapae, tuu atura i tana rima, e ua tuu atura hoi ia’na i rapae i to’na fare; e aore ra, ia pohe ra taua tane apî i rave ia’na ei vahine na’na ra; eita e tia i taua tane metua na’na ra, tei tiavaru ia’na ra, ia rave faahou ia’na ei vahine na’na, tei haaviiviihia oia ra; e riro hoi te reira ei mea faufau na IEHOVA: eiaha hoi te fenua a to ATUA ra a Iehova e horoa mai no oe ei parahiraa ra, ia harahia ia oe” (irava 1 – 4).

Te haamataraa o teie irava o te hoê ïa huru tupuraa « e mai te peu e ». Eita te reira e haapapu e aore ra e opani nei i te hoê faataa-ê-raa, eita atoa hoi e horoa nei i te tahi tumu no te faataa-ê-raa. Te faaite noa ra taua mau irava ra e, i te ohipa e tupu i te taime faataa-ê-raa.

Te haapapu nei te Atua e, e e riri Oia i te faataa-ê-raa (Malaki 2: 16). O Ta’na ïa hi’oraa no taua parau ra i te mau taime atoa! Tera ra, i te taime a a’o ai Mose ia Iseraela (2500 matahiti i muri mai i te Genese 2) te faataa ê nei te taata ma te ore e haapao i te hinaaro o te Atua. No reira, ua faaurua atura te Atua ia Mose ia faataa atu e, e oia mau, « I te taime a faataa ê ai, eita e tia i taua tane ra e rave faahou i taua vahine ra ei vahine na’na».

E piti fare haapiiraa mana’o

E piti haapiiraa mana’o rahi tei fâ mai, mai roto mai i taua mau irava ra, tei niuhia i nia i teie nei mau parau « no te mea e ua ite oia i te hoê ino i nia ia’na ra » e « eita oia e hinaaro ia’na ra.

Te hoê papai parau Ati Iuda, tei faaauhia i te tahi taime ei Rabbi, Shammai, tei tapea noa i te hoê hi’oraa tutuu, peneia’e o te hi’oraa piri roa a’e ïa i te parau mau. Ua parau hoi oia e, e faahitiraa teie no te hoê fifi i te taatiraa pae tino—te viiviiraa i te taatiraa pae tino—i te taime atoa e faaitehia mai ai oia. Te tahi atu râ rabbi, Hillel, ua rave mai ïa i te hoê hi’oraa aano roa a’e, e tei farii i te mau mana’o api, tei parau e, te mau mea atoa e ore ai te tane e mauruuru i tana vahine faaipoipo api—te mau mea atoa i roto i to’na feruriraa tei riro ei mea auraa ore, e te viivii hoi—e tumu te reira no te faaoreraa i te faaipoiporaa. Ia au i to’na auraa mau, mai te peu ua rahi te mau tunoa i nia i te tua o tana vahine, ua paapaa te faraoa, ua miomio te iri hou te tau mau ra aore ra e mea etaeta, e nehenehe oia e faaore i te faaipoiporaa. (Ua matau vau i te hoê taata tei hinaaro i faataa i tana vahine no te mea aita oia i faaite ia’na e, e mea etaeta mau â oia hou te faaipoiporaa.)

A hi’o mai na râ i teie nei papairaa ati Iuda, a tau tenetere i teie nei tei faahiti i te a’oraa a te Mesia i roto i te Mataio 19 e tae noa’tu i na haapiraa mana’o toopiti o te mau Ati Iuda: «e mea rahi te mana’o no na parau i papa’ihia (Mataio 19), mai ta te tuhaa matamua o taua pene e faahiti papu mai nei, e mea faufaa roa ia itehia e ua uihia mai Iesu ia au i te peu ramaraa. I te reira ra anotau, te vai nei ra e piti haapiiraa mana’o taa ê no nia i te faaipoiporaa i rotopu i te mau Pharisea. O te haapiiraa a Hillel o te mana’o tiamâ roa’e, e ua faatia i te faataa-ê-raa no te mau tumu atoa [mai ta te mau Pharisea i parau i te Mesia]. Te haapiiraa tei tapea noa i te tutuu, oia hoi ta Shammai, tei faatia i te faataa-ê-raa i roto noa i te tupuraa o te faaturi [aore ra taiataraa aore ra te tahi huru taatiraa taa ê, aore ra te peu faufau o te faaturi].

Te tahi atu mana’o, tei faataa i na haapiiraa mana’o toopiti, tei parau e: « te parau nei te Rabbi Shammai e, « Eiaha roa te tane e faataa ê i tana vahine faaipoipo ahiri râ e ohipa e faahapahia ai oia, ohipa tia ore ia parauhia, no te mea ua ite oia i te hoê ohipa ino [haerea faufau i te pae o te taatiraa] i roto ia’na ia au i te Deuteronomi 24. Tera ra, te parau nei te Rabbi Hillel e «noa’tu â no te maa noa ta’na i haaviivii o ta’na iho i tunu, ua itehia e ana te hapa i reira. Noa’tu â ua itehia e ana i te hoê vahine nehenehe atu â ia’na ra, ua ere oia i te hi’oraa maitai a tana ra tane ».

Tau tauatini Ati Iuda tei noaa ia ratou te faataa-ê-raa tei niuhia i nia i te haapiiraa maamaa e te tiamâ a Hillel. Ua parau hoi te Arii ra o Solomona: «…aore roa e mea apî i raro a‘e i te mahana nei », e o te mea ïa e tupu i roto i teie nei ao i teie mahana. Te faataa ê nei ra te taata no te hamani-ino-raa i te pae feruriraa, no te ereraa i te aroha, no te tuea-ore-raa, no te oreraa te hiaai, no te faaturi, no te poheraa o te hoê tama, no te oreraa e fanau, no te poriaraa o te tahi tino—e te mau mea atoa i mana’ohia e te natura taata no te « taihi-tumu-roa i ta te Atua i taati ».

Te haapapu mai nei teie faaiteraa i nia’tu, e te tahi atu e, teie nau haapiiraa mana’o toopiti, no raua na mua roa te parau i faaitehia i roto i te Deuteronomi 24. No reira, i te uiraa’tu te mau Pharisea ia Iesu i nia i te parau o te faataa-ê-raa, ua hinaaro hoi ratou i te tatararaa a Iesu no te parau i roto i te Deuteronomi 24—oia hoi, e tu’ati anei oia i te mana’o o Shammai aore i to Hillel?

Mataio 5—te « Irava Ture taa ê »

Ia maramarama ana’e i te reira, a haamana’o e, e piti ana’e irava o ta te Mesia e faahiti nei no te parau o te faataa-ê-raa. (Te vai ra te tahi parau faahororaa no te hoê vahine e e pae ana tane, o ta tatou e hiopo’a poto mai i muri iho, e ere râ no te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa).

Te matamua o na irava e piti, o te A’oraa ïa i nia i te Moua: «Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi » (Mataio 5: 27). Te opani nei te Ture Hitu i te faaturi. No reira « e i parauhia… te feia tahito ra ».

Te faaite nei te irava 28 i te tatararaa a te Mesia no te ta’o ra faaturi: «…Te parau atu nei râ vau ia outou, O te hi‘o noa’ tu i ta vetahi ê ra vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia’ na i to’ na ihora aau ». E hoi faahou mai â tatou i nia i tera parau i muri mai.

A hi’o mai na ra i te irava 31: «I parauhia hoi, O te hinaaro i te haapae i tana vahine, e tuu atu oia i te parau haapae ia’ na ra ». A haamana’o e, mea tano a’e ia hurihia, « ia papai oia ia’na i te hoê rata ». Hau atu, e ere i te ture a Mose, o te hoê ra tuhaa ta’na i faatia, « o ta’na » i rave no te mea ua titau te taata i te reira.

Ua tamau faahou te Mesia i te parau i roto i te irava 32: « Te parau atu nei râ vau ia outou [te haapapu ra oia i te parau a Mose], O te haapae noa i tana vahine e ere i to te faaturi [ta’o Heleni: poroneia], ua faariro ïa oia ia’ na ei faaturi; e o te faaipoipo i tei haapaehia ra, ua faaturi atoa ïa ».

Teie te hoê o na irava e piti i roto i te Mataio e faahiti ra i taua « ture taa ê ra ». Na te reira e horoa i te hoê parau taa ê, e hope ai te hoê faaipoiporaa, tei taai-ê-hia’tu. Eaha te auraa o teie irava?

Ia maramarama hoi e, e ua parau te Mesia e, eita te hoê faaipoiporaa e hope, « [maori ra] no te hoê tumu, oia hoi te faaturi ». E tauturu te reira ia maramarama hoi i te auraa o Tana parau. Tera ra, na mua roa, e tia ia tatou ia hiopo’a i te piti o te irava, e te mea o ta te Mesia e haapii maira.

Mataio 19: 3-12

I teie nei, e nehenehe tatou e hiopo’a i te Mataio 19, i te vahi i imi ai te mau Pharisea i te râmâ i te Mesia, na roto i te opuaraa e hi’o e? e piri anei oia ia Hillel aore ra ia Shammai. Te tamata ra ratou i te hi’o e, mai te peu e, e paturu anei oia i te pupu tiamâ aore ra i te pupu tapea maite i te peu tumu, ma te opua e faaino i To’na tiaraa noa’tu te pupu o ta’na e paturu atu

Te hiopo’araa i tera irava e tera irava i roto i te Mataio 19, mea tano a’e ia maramarama maitai.

Irava 3: «Ua haere maira te mau Pharisea Ia’ na ra, ua na ô maira, i te râmâraa mai ia’ na, E au anei i te ture ia haapae noa te tane i ta’ na vahine i te mau hapa rii atoa nei? ». Teie hoi ta ratou e parau nei: «Te turu anei ra oe i te mana’o o Hillel? Mai te peu e e rave rahi tunoa i nia i to’na tua, e paapaa ia’na te faraoa, mai te peu e e mea teoteo oia, aore ra ua miomio te iri hou a taeahia ai te maha ahururaa o te matahiti, e nehenehe anei ta oe e haapae ia’na? »

Irava 4: «Ua parau atura oia ia ratou, na ô atura, Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê ». I ô nei, te faahiti nei te Mesia i te Genese 2: 22, o ta tatou i hio a’e nei.

Irava 5: «…e ua na ô a‘era, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? ». Te faahiti faahou ra Oia i te Genese 2.

Irava 6: «E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.» I te taime a hinaaro ai te mau Pharisea i te marei ia’na i nia i te Deuteronomi 24, eaha ta te Mesia ohipa i rave? Ua tamau noa ïa i te faahiti i te Genese, ma te ore e faahiti i te Deuteronomi.

Irava 7: Ua tamata faahou ratou: «Ua parau maira ratou ia’ na, Eaha hoi Mose i parau mai ai e ei parau haapae te hopoi atu a tuu atu ai ia’ na?" Ua faahiti hape ratou ia Mose, no te mea aita oia i faaue i te faataa-ê-raa, ua faatia râ oia i te reira.

Irava 8: A hi’o eaha te parau a te Mesia: «Ua na ô atura oia ia ratou, No te mǎrû ore o to outou aau [eita e nehenehe e tau’a ore i te hapa a vetahi ê ra, e rave rahi taata tei ore e nehenehe e faaore i te hapa] i tuu [farii, aita râ i faauehia] noa mai ai Mose ia outou i te haapae i ta outou mau vahine, aore râ i na reirahia i te matamua [Genese] ra ».

Eaha tei tupu mai i te haamataraa mai?—no reira e faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai (parahi i pihaiho) i ta’ na vahine, e o ta te Atua I taati ra, eiaha roa te taata e faataa ê atu. Aita râ te mau taata i haapao i te Atua, e ua faataa ê noa’tura, no reira Mose i parau ai: «no te mea e na reira hoi te taata i te raveraa, no reira eita e tia ia outou ia rave faahou mai i te vahine i haapaehia e outou na. O ta Mose hoi i faarii, aita râ i faatia, ua tamata ihora te mau Pharisea i te parau e, e ua faaue oia i te reira.

Irava 9: Ua parau faahou te Mesia, «e teie nei, e parau atu vau ia outou, O te haapae noa i ta’ na vahine, maori ra no te faaturi [poreneia], a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa: e o te faaipoipo i taua vahine i haapaehia ra, ua faaturi atoa ïa ».

I te mea papu ra, aita hoi te Mesia i paturu i te mana’o o Hillel, i te parauraa e no te tumu o te poreneia i faatiahia ai te faataa-ê-raa. Oia mau, ua hau atu to’na etaeta i to Shammai, tei faatia i te reira no te tahi fifi pae taatiraa tino, hou e i muri iho te oroa faaipoiporaa. Tera ra, te parau nei te Mesia e, o te poreneia ana’e, i te mea haavî roa a’e i te faaturi, te peu mahu aore ra te tahi atu huru peapea i te taatiraa pae tino i roto e i muri iho i te faaipoiporaa, e tumu te reira e tupu ai te faataa-ê-raa. E maramaramara atu â teie nei parau i muri mai!

Irava 10: E aparauraa teie i rotopu i te mau pipi, tei maere na: «Ua parau maira ta’ na mau pǐpǐ ia’ na, O ta te tane ïa haapaoraa i tana ra vahine, e ere ïa i te mea maitai te faaipoipo ». A hi’o na râ i te tupuraa faahiahia e te oraraa o te mau pipi. E mau feia ravaai, e e mau telona tei paari na ma te tiaturi e, mai te peu e e ruhiruhihia e e hinahinahia ta ratou mau vahine, e nehenehe ïa ratou e imi i te tahi atu vahine ê atu. Ua feruri atura ratou, mai te peu e eita e tia i te hoê taata ia haapae i tana vahine i muri mai e 10 aore ra 20 matahiti, mea maitai a’e ïa eiaha e faaipoipo, ma te rave i te hi’oraa e, mai te mea ua na reira oia, ua mau ïa oia

Irava 11: Pahono atura te Mesia e, «Ua parau atura oia ia ratou, E ore te taata atoa e tia ia farii i te reira parau, o te feia ana‘e râ i horoahia’ tu te tia ia ratou ra ». Aue ïa parau mau! Aita te ao nei e nehenehe—e e ore roa!—e farii i taua ite ra. Aita te taata i hinaaro ia vai tamau noa i roto i te faaipoiporaa "e tae noa’tu i te taime e na te pohe e faataa ê »—no te faaea i pihaiho i te vahine aore te tane faaipoipo no te toea o to’na oraraa. Te feia tei piihia e tei faaitehia i te parau mau e tei maramarama i te hoêraa e te mo’araa o te faaipoiporaa, e nehenehe ratou e maramarama i te reira—e e farii atu hoi ratou i taua ite ra!

Irava 12: Ua haapapu te Mesia i te titauraa ia vetahi ê i nia i te parau o te faaipoiporaa: «Eunuka hoi e tahi pae mai to ratou fanauraa mai a [te taata e ore roa e faaipoipo no te tahi hape i te fanauraa]; e i faaeunukahia te tahi pae e te taata [tei tâpûhia to’na atoatoa]; ua faaeunuka hoi e tahi pae ia ratou iho no te basileia o te ao ra [hoê taata tei maiti eiaha e faaipoipo aore ra eita e nehenehe e faaipoipo faahou no te mea ua ati oia i te tahi atu taata]. O te tia ia’ na ia farii i teie nei parau, a farii oia ».

Teie â, o te mau feia ana ‘e tei faafariuhia te farii aore ra te haru mai i teie huru haapiiraa!

E ere hoi i te mea maere i te tupuraa i te arepurepuraa i rotopu i te mau pipi. Ua mana’o hoi ratou e e ohipa hauti te faaipoiporaa mai te hautiraa i te «parahiraa upaupa ». Tera râ, ua parau atura te Mesia ia ratou e, e tia te taata ia faaoromai i te mau huru oraraa ta ratou e ora nei. E tia ia ratou ia rave tamau i te mau mea atoa e tupu maitai ai to ratou faaipoiporaa..

E ere hoi te faaipoiporaa i te mea ohie i te mau taime atoa, e aita hoê noa’e huru oraraa i faahepohia i nia i na huru e toru o te mau eunuka e faaitehia ra i te irava 12. I teie nei ra mahana, te rave nei ra te rahiraa o te taata i te e’a ohie roa’e, te e’a o te patoiraa, te peeraa i to ratou mau mana’o, te mea anaanatae noa, ia au ia ratou iho. Mai te peu e, te auraa, e faataa ê, noa’tu o vai tei mauiui i taua tupuraa ra, e rave oioi te rahiraa o te taata i taua e’a ra ma te miimii e ma te feruri ore.

Hau atu i te reira, e ere teie o te tuhaa matamua i roto i te aai o te taata, i mana’o ai te taata e, e nehenehe ratou e faataa ê, e e faaipoipo faahou mai ta ratou e mana’o ra. Te mau taata i Roma na, mai te mau Ati Iuda, e rave rahi tei taa ê, e tei faaipoipo faahou mai ta te tahi ra mau nunaa i rave na, tei hi’a na i roto i te toparaa morare, e e mea pinepine e, e mai roto mai i te vahiraa o te amuiraa utuafare tumu. E mau tupuraa teie tei itehia i roto i te aai!

Te faaravai nei â Mareko 10

E hiopo’a poto noa na tatou i te aamu tuaatiraa o Mataio 19, tei itehia i roto i te Mareko 10. Te faahiti mai nei ra oia i te tahi tuhaa faufaa rahi, no te mea i roto i te poroi hopea ta te Mesia i vaiho mai (no te mau eunuka, e no tei farii i teie huru ohipa) aita ïa i parauhia i te mau Pharisea. Na roto i te reira, ua faarue te Mesia e ta’na mau pipi i to ratou aro.

Irava 9-11: Te faaite atoa ra te Mesia i te Genese i ô nei: « E teie nei, ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu. Ua ui faahou maira ta’na mau pipi ia’na i roto â i te fare i taua parau ra. [Ua tupu te reira i muri iho roa mai, o ratou ana’e i reira, « i roto i te fare. »] Ua parau atura oia ia ratou, O te haapae I tana vahine a faaipoipo ai I te tahi, ua faaturi ïa oia ua’na. » No reira te reira haapiiraa hopea roa (Mataio 19:10-12) ua faataa faahou te Mesia, I taua râ taime, o oia ana’e ïa e Ta’na mau pipi. A tapa’o maitai e, aita oia i parau faahou i te parau o te irava ture taa ê i roto i te Mareko. No te reira hoi, ia maru te aau o te mau cherisetiano na roto i te faafariuraa, e rave rahi o ratou o te ore e imi faahou ia faarue i te faaipoiporaa – noa’tu e e faati’ahia ratou « o te faaturi te tumu ». Faaoti e e faaore te taatiraa, eita e tupu i te mau taime atoa.

Te tatararaa o te ta’o « Poroneia »

Ua fa mai nei te hoê uiraa papu: Eaha te auraa o te parau faufaa rahi «e ere i to te faaturi » (Mataio 5: 32)? A haamana’o na, eaha mau na ta te Mesia i feruri i te taime a faahiti ai oia i te parau o te poroneia, e o te râ ana’e te tumu e nehenehe ai te hoê taatiraa e faaorehia.

Oia mau, te ta’o iritihia « faaturi » e ta’o heleni ïa poroneia. E rave rahi taata te mana’o ra e teie ta’o poroneia o te faaturi ïa, e o teie te mana’o e vai nei i roto i te feruriraa o te Mesia. E hi’o mai tatou e MAHA PARAU HAAPAPURAA e, e ere roa’tu i te reira! Hou a maramarama ai eaha MAU na te auraa o te parau poroneia, e au ia maramarama maitai mai i teie. Mai te peu ua hinaaro te Mesia e parau e « faaturi »—ahiri o te faaturi tei roto i to’na feruriraa—E faaohipa ïa oia i te tahi atu ta’o Heleni, moicheia. Teie te HAAPAPURAA MATAMUA!

E mea faufaa rahi roa ia maramarama atu i te reira, no te mea i roto i taua noa iho irava, ua faaohipa te Mesia te ta’o moicheia i te taime a parau ai i te parau o te faaturi. I te mea papu, e feruriraa ê hoi to’na i te taime a faaohipa ai i te ta’o poroneia—i pihaiiho i te ta’o moicheia (faaturi)—ei faaiteraa i te ture taa ê. A rave i te hoê taime no te feruri maite atu!

Te parau nei te Mesia e, ia ore te taatiraa o te taata e o te poroneia te tumu, ua turu ïa te reira i te taata i hapahia e rave i te faaturi (moicheia), mai te peu e, e tupu te faaipoipo-faahou-raa. Na te reira e faatupu i te faufaa rahi mau o te maramaramaraa i te ta’o poroneia. E hau atu â, e nehenehe te taatiraa e hope no te tahi atu tumu—e aita ana’e te PORONEIA e tupu, te tiaturi nei ra te hoê e, e tura’i teie ture i te tahi atu i roto i te hoê « faaipoiporaa » faaturi a muri atu!

Ia maramarama hoi tatou i te reira!

E nehenehe te Poroneia e iritihia i te mau ravea rau, ma te turu’i atu i nia i te tupuraa i faaohipahia ai oia ra. (No roto mai hoi te ta’o PORNOGRAPHIE i te reira mau ravea rau. No reira e tia ia tatou i te hiopo’a maite e mea nahea hoi to te Mesia faaohiparaa i taua ta’o ra, i te haapapuraa e, eita roa te Atua e vaiho i taua ta’o faufaa mau ia ruri-ê-hia.

Te Poroneia noa

I teie nei, eaha mau ta te Mesia e parau nei? Ua hi’o mai nei tatou e aita oia i parau e « faaturi », e aore râ, e faaohipa noa Oia i te moicheia i te piti o te taime. Aita oia i na reira. No te aha?

E mea ti’a i te Mesia i te faahiti i te parau o te PORONEIA, te tahi mea hou te faaipoiporaa. O Deuteronomi 22 te tahi tumu o teie faahitiraa, no nia ïa i te parau o te pareteniaraa. Mea nahea hoi tatou e ite ai e te parau nei oia i te parau o te faaturiraa noa? Mea nahea tatou e ite ai e te parau nei te Mesia i e parau o te taatiraa tino hou te faaipoiporaa, e aita atu tumu ê atu, mai te haapao-ore-raa i muri mai i te faaipoiporaa, a fariihia ai i te taata i faainohia ia faataa ê?

Maramarama i te PITI O TE HAAPAPURAA! Aita e vahi i roto i te Faufaa Api i faaohipahia ai te ta’o poroneia i te vahi i tupu ai te parau o te faaturi. Aita roa’tu! O teie ana’e te vahi (e 26 taime), mai te peu e te faahiti nei te Mesia te parau o te faaturi. Te auraa o teie parau, o te « faaturiraa » ïa—te tahi hape hou te faaipoiporaa. O te mau hara ïa tei huna-noa-hia na, e o tei faaitehia mai i muri mai i te faaipoiporaa, tei riro ei hara

A hi’o mai na ra: A feruri na i te parau a te Mesia, «O te haapae noa i tana vahine e ere i to te faaturi [eiaha ra i te poroneia noa], ua faariro ïa oia ia’ na ei faaturi; e o te faaipoipo i tei haapaehia ra, ua faaturi atoa ïa ». No te aha te haapeapea i te parau o te faaturi tei peehia i te haapaeraa (i te vahine / tane), mai te peu e tupu faahou te faaturiraa no te mea ua haapaehia? Aita roa ïa hoê auraa a’e.

O te TORU ïa o HAAPAPURAA!

E iriti i te mau mana’o feaa atoa

E piti mana’o faufaa mau e ti’a ia tapea maite, ei faaoreraa i te mau mana’o feaa atoa i nia i te parau i vai na i roto i te feruriraa o te Mesia i te taime a faaohipa ai Oia i te ta’o poroneia.

A tahi roa, e ui faahou ana’e, mai te peu e aita te Mesia e hinaaro ia ite i te hoê taata ia tura’ihia i roto i te hoê faaipoiporaa faaturi a muri atu, no te aha Oia i faatumu ai i nia i te faaturi i roto i te taatiraa e vai na, ei tumu e hope ai te reira? A haamana’o na, mai te peu e o teie te tumu na mua roa e hope ai te faaipoiporaa, no te aha ïa e faahitihia ai e e rave faahou oia i te tahi atu peu faaturi? E oti ana’e: No te aha hoi te hoê tane faaipoipo e taeahia ai i te parau i te raveraa tana vahine faaipoipo i te tahi atu peu faaturi, i te mea hoi e, o tera hoi te tumu i faataa ê oia i tana vahine? Eita oia e na reira!

Mai te peu noa ua ravehia teporoneia (taatiraa pae tino hou te faaipoiporaa), e nehenehe ai te hoê e faatupu i te faataa-ê-raa, e faaipoiporaa haavare hoi te reira! Oia atoa, faataa i te hoê faaipoipo i taaihia, e tura’i te reira i te hoê taata ia rave i te faaturi. E ere hoi te faaturi tei roto i te feruriraa o te Mesia ra!

I teie nei, e hi’o mai tatou i te piti o te tuhaa parau. Mai te peu e, o te faaturi ta te Mesia e hinaaro nei i te parau, e a haamana’o e ua parau Oia e, te taiata o te faaturi ïa, i reira, mai te peu e ite atu te tahi vahine i ta’na ra tane ia hi’o maoro atu i te tahi vahine ê atu i roto i te aroa, e nehenehe oia e parau e « Te taiata nei oe! E te faarue nei au ia oe no to oe faaturi—aau taiata! » Mai te mea e, ua tuu mai te Mesia i te faaturi i roto i te ture taa ê, e mai te peu e ua tatara Oia i te faaturi ei taiata, e ti’a ïa i na pae e piti i roto i te faaipoiporaa tatai tahi ia parahi i te hopea o te mahana atoa, e ia aparau e, ua faatupuhia anei ra i te taiata i taua mahana ra. I te mea papu, ia pahono ana’e na tino toopiti e aita, e nehenehe ïa raua e vai faaipoipo noa hoê mahana â. E hi’oraa maamaa mau â, e riro râ ei tautururaa no te hi’o i te mana’o o ta te tahi mau taata e faaohipa no te imi i te tahi hororaa no ratou no te faataa ê, topa atu ai, ma te mana’o e, e ua faatia te Mesia i te reira.

(I te pae hopea, mai te peu e ua rave atoa te Mesia i te faaturi ei tumu no te faataa-ê-raa, ua haamou roa ïa Oia i te faanahoraa o te faaipoiporaa—no te mea ua tatara maite oia i te auraa ma te tuu i te taiata atoa i roto! Te ite ra anei outou i te reira? O te MAHA ïa o te HAAPAPURAA!

A haamana’o e, ua parau te Atua, «…Te riri nei hoi au i te taata i faataa ê [i tana vahine]… » (Malaki 2: 16). Ia tupu ana’e te faaturi i roto i te faaipoiporaa, aita hoi te taata hapa i mau i te tahi huru paruparu hohonu ra. E riro ra i te mea fifi mai te peu e, e tamau noa taua mau hapa ra, tei faatupu i te hoê mauiui hohonu, mai te peu e, e tamau noa te taata hapa i te rave i taua mau hara ra.

Te parau tumu Cherisetiano, o te faaoreraa hara ïa! O te hoê ïa haapiiraa papu maitai a te Bibilia. Tera ra, mai te peu te tamau noa ra te hoê taata i te faatupu i te faaturi, e fifi rahi ïa to taua taata nei. Mai te peu e riro te faaturi ei paruparu tamau—hoê o tei tape’a i te hoê taata i rapae i te basileia o te Atua—e i te reira atoa taime, e ite ai tatou e e riro te faaipoiporaa o te piti ïa o te tuhaa. (Tera ra, e nehenehe te hoho’a o te faaturi e faaore tamau roa i te faaipoiporaa, ia niuhia i nia i te piti o te tumu no te faataa-ê-raa, o ta tatou e tuatapapa i muri mai. E ite tatou, i muri mai, e nahea te tamau-noa-raa i te faaturi i taaihia ai i te reira.

Te haapii nei te Mesia e, eita te faaturi e faaore ta’ue noa i te faaipoiporaa. Te vai nei ra te tahi mau tumu e ore ai na taata faaipoipo e nehenehe e ora amui faahou, e e hi’o mai tatou e taua mau taatiraa ra, e vai-taaihia-ïa i mua i te aro o te Atua e tae noa’tu i te poheraa o te hoê o na taata faaipoipo.

Hoê faahoho’araa

Ua tamata te mau taata i te faaite i te tahi hapa i muri mai e rave rahi matahiti faaipoiporaa, e aore ra, i muri a’e e rave rahi ahururaa matahiti i roto i te taatiraa. E tauturu te faahoho’araa i muri nei i te tatara no te aha e e mea hape te reira, e e ere roa’tu i ta te Mesia i opua:

A feruri na e, ua hoo oe i te hoê pereoo e te taio e 20,000 kilometera. I teie nei, a feruri na e, e e ani outou i te taata hoo e hia atura maire to taua pereoo ra. E parau hoi oia e, e 20 000, te mea papu râ e 120 000 maire ïa. (Oia mau, e mea opanihia i te taui i te tapao kilometera o te hoê pereoo). Te faahoro nei outou i taua pereoo ra, e mea maitai mau â te matini. Te mana’o nei hoi outou e, e 20 000 maire to taua pereoo ra. E ono matahiti i muri mai, ua faahoro outou e 100 000 maire, ma te mana’o e, i teie nei, e 120 000 maire i reira. I tera taime, te ite ra outou e, ua faahorohia taua pereoo ra e 220 000 maire

E nehenehe anei ta outou e hoi e ono matahiti i muri no te faaite e ua haavarehia—e ua tavirihia outou?) E mea papu ïa e, eita outou e faanaho-maitai-hia mai. Tera ra, ua faaohipahia te pereoo e ono matahiti i te maoro, e ua faahoro outou i taua pereoo ra e 100 000 maire i te atea! Noa’tu â, e ere teie faahoho’araa i te mea maitai roa, te faaite ra râ oia i te tuhaa parau.

Aita hoi te Mesia i iriti i te mau uputa no te faatia i te mau tumu atoa no te faataa-ê-raa. Oia mau, ua opani hoi Oia i te mau uputa—ma te faahoiraa i te faaipoiporaa i to’na mo’araa tumu ta te Atua i horoa i roto i te ô i Edene ra. Ua parau hoi oia e, «Mai te peu e, te vai ra te hapa, mai ta Mose i papai i roto i te Deuteronomi 22, i te mea e, e ere te vahine i te paretenia, ua TAAIHIA te faaipoiporaa. Noa’tu e, e aau etaeta to te mau Pharisea, e e ore e ti’a ia ratou ia faaore i te hapa e aore ra ia ore e haapao, e ti’a râ i te Cherisetiano ia faaore i te hara. Tera râ, ua maramarama e ua haapii hoi te Mesia e, e ua « horoahia » teie ite i te tahi noa pupu taata—tei mau i te Varua o te Atua e o tei nehenehe e maramarama e e faaore i te hara—eiaha râ i te feia e imi nei i te ravea no te horo ê.

Te faararaa a te Mesia i maramarama-maitai-hia

I roto i te hoê rata no Me i te matahiti 1980, tei faataehia i te Ekalesia o te Atua na te ao nei, ua faataa na o Herbert W. Amstrong i te mea o ta tatou e hi’o mai na roto i teie ravea i muri nei:

E teie nei, e hi’o mai i te Mataio 19. Oia mau, ua horoahia mai e rave rahi tatararaa no te ta’o heleni poroneia. Hoê â e te ta’o peretane, « ite na ». E nehenehe oia e horoa mai i te hoê tatararaa mai te parau e « ua hi’o na », aore râ e nehenehe oia e faaite i te hoê mauhaa niho oeoe no te tâpu i te raau. Te faataa nei matou i to ratou faaohiparaahia i roto i te parau, I ROTO I TE TUPURAA O TAUA PARAU RA, te auraa o te mau parau i faaohipahia.

“Hoê â huru tupuraa e te ta’o Heleni poroneia i faaohipahia e Iesu. Ua ite te mau taata iriti parau o te Bibilia King James i te matahiti 1611 e, ua opua Iesu i te tatara i te auraa o te « poroneia » mai te hoê ohipa i tupu hou te faaipoiporaa.

A hi’o na i te parau a Iesu i roto i te Mataio 5: 32, «Te parau atu nei râ vau ia outou. O te haapae noa i tana vahine e ere i to te faaturi, ua faariro ïa oia ia’ na ei faaturi; e o te faaipoipo i tei haapaehia ra, ua faaturi atoa ïa ».

« A feruri na ra! Mai te peu e, i roto i teie tupuraa, e hurihia te ta’o poroneia na roto i te parau « faaturi » eiaha râ te poroneia hou te faaipoiporaa,e i muri mai, i roto i te reo peretane, e hi’oraa maamaa ïa te parau a Iesu. E parau ïa Oia e, O te haapae i tana vahine, no te faaturi, ua titau oia ia’na ia rave i te faaturi. Oia hoi, e faataa ê oia i tana vahine no te faaturi te tumu, e e tura’i oia ia’na ia rave faahou i taua hara ra i taa ê ai oia ia’na. AORE ROA E AURAA A’E!

Teie â, hoê â parau (irava 32): «…e o te faaipoipo i tei haapaehia (haapaehia o te faaturi) ra, ua faaturi atoa ïa ». Te taata e faaipoipo i teie vahine tei taa ê i tana tane, e faaturi oia i te MEA NOA E, E VAHINE Â OIA na te tane i haapae ia’na!

"No te parau e, ua horoa Iesu i te FAATURI ei tumu no te faataa-ê-raa, e faatupu te reira i teAREPUREPURAA, e e faahuru ê oia i ta Iesu i parau na e, e mea MAAMAA!

Te ravea hoê roa e rave ai te tane e faaipoipo ra i te hoê vahine tei taa ê i tana tane, i te faaturi, i te mea noa ïa e, te TAAI NOA Â RA taua vahine ra i te tane i taa ê ia’na. Tera ra, i te taime a parau ai Iesu e, HOÊ ana’e tumu, o te poroneia ïa hou te faaipoiporaa, HOÊ noa ïa tatararaa, mea FAUFAA ORE taua faaipoiporaa ra – te mea matamua roa, aita te Atua i TAAI i taua faaipoiporaa ra. Ua rave te vahine ra i te poroneia hou te faaipoiporaa, aita oia i faaite i tana tane, no reira, ua HAAVAREHIA ÏA OIA – aita te faaipoiporaa i taai-noa-a’e-hia! No te aha? No te mea UA ITE TE ATUA I TE REIRA, aita râ hoi te taata i ite. Aita te Atua i TAAI NOA A’E i taua faaipoiporaa. Ua haavarehia taua taata ra ma te ore oia e ite. Ahiri te vahine i faaite atu ia’na, e a faaore ai i ta’na hara e a faaipoipo ai ia’na noa’tu te hara i ravehia, ei reira te faaipoipo e TAAIHIA ai e te Atua. I roto i teie nei tupuraa, mai te peu e faataa ê oia ia’na i muri a’e i te fariiraa i te reira, e ere ïa i te mea tia i mua te aro o te Atua, e E TURA’I OIA IA’NA, na roto i te taatiraa i te tahi tane ê atu, ia rave i te faaturi

I roto i te Mataio 5 e te Mataio 19, te faahitihia nei na ta’o peretane atoa, oia hoi « te taiata » e te « faaturi ». I roto i te reo tumu Heleni, ua hurihia te ta’o « taiata » ei poroneia, e e ta’o ê tei faaohipahia no te faaturi, oia hoi, moichea. Mai te peu ua hinaaro Iesu i te faaohipa te parau o te « faatur i » ei tumu hoê roa o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa, e faaohipa ïa i te ta’o moicheia eiaha râ te poroneia. I te faaohiparaa’tu i te ta’o Heleni ra poroneia i roto i te irava parau e te ta’o moicheia, te faaite mai nei ïa aita roa’tu oia i hinaaro e faahiti i te parau o te poroneia no te tatara i te parau o te faaturi-taivaraa i muri mai i te faaipoiporaa.

I roto i te tahi atu â mau irava i nia i teie tumu parau, mai te Mareko 10: 5-9, e ite mai tatou i te hi’oraa a Mareko i nia i taua aparauraa tei tapa’o-atoa-hia i roto i te Mataio 19. Aita roa’tu Iesu i horoa noa a’e i te tahi tumu no te faataa ê, i te taime a taaihia i roto i te faaipoiporaa- «E ta te Atua e taati (taai) ra, eiaha te taata e faataa ê atu ».

« I ô nei, te parau nei Iesu no te faaipoiporaa tei TAAIHIA E TE ATUA. Aita hoi i horo’a HOÊ NOA A’E tumu no te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa. I roto ia Mataio 19, ua parau Oia no te hoê faaipoiporaa TEI ORE I TAAIHIA e te Atua.

I roto i te Luka 16: 18, aita hoi Iesu i horo’a HOÊ NOA A’E tumu no te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa i roto i te hoê faaipoiporaa tei taaihia e te Atua.

E mea papu maitai ïa e, te mau papairaa i roto i te Mataio 5 e te 19 e parau ïa no te faaipoiporaa tei taaihia e te Atua.

Te Piti o te Tumu

Te faahiti atoa ra te Bibilia i te hoê tupuraa e nehenehe ai te hoê faaipoiporaa tiama, tei faariihia e te Atua, e hope atu. I roto i te 1 Korinetia 7, te faaite nei Paulo i te tahi mau huru tupuraa e nehenehe e fa mai i roto i te mau faaipoiporaa i roto i te mau taata e tiaturi ra i te Atua, aore ra te mau taata e tiaturi i te Atua tei taatihia i te mau feia e ore e tiaturi i te Atua. E faahiti pinepinehia teie nei pene mai « te pene o te faaipoiporaa », tera ra, e nehenehe atoa e piihia ei « pene no te faaipoiporaa, te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa ».

Mai te mau irava i mairi na, e tuatapapa maitehia teie nei pene parau, ia hi’ohia mai irava i muri i te tahi irava.

Irava 1: «I te mau parau ta outou i papai mai ia’ u nei, e mea maitai ïa i te taata nei eiaha e faaipoipo i te vahine ». Aita o Paulo e parau ra e, e ere i te mea maitai i te taata ia faaipoipo. Te faahiti noa ra oia i te hoê rata, ma te parau e, « Ta outou i papai mai ia’u nei! »

Irava 2-3: Parau faahou atura Paulo, «Maori râ ei faaore i te taiata, ei vahine mau ta te tane, e ei tane mau hoi ta te vahine. E horoa te tane i te mea tia i te vahine: e na reira atoa te vahine i te tane ». E ture hoi teie no te mau taata i taatihia ia rave maite hoi ratou i ta ratou tuhaa i te pae o te taatiraa tino ra—ia ore te tahi « ia faaturi » i te tahi.

Irava 4: A hi’o mai na ra: «E ere hoi tei te vahine te parau i to’ na iho tino, tei te tane râ; mai te reira to te tane, e ere tei ia’ na te parau i to’ na iho tino, tei te vahine râ ». E tia i te mau taata i taatihia ia tapa’o maite i taua mau parau ra: te faataa maira o Paulo, tei te tane ra te parau o te tino o tana vahine, mai to te tane ra, tei te vahine ïa. Oia hoi, « E te mau tane faaipoipo,i te mea ta oe e mana’o ra e te rave ra oe i to oe tino, te rave mau nei oe i te tino o ta oe vahine, hoê â parau no te vahine. O outou te fatu i to te tahi ra tino ».

Irava 5: te faaite faahou mai nei o Paulo eaha hoi te huru ia ore te hoê e haapao i te taatiraa pae tino: «Eiaha orua e faahema [eiaha te haavare] ia orua iho, maori râ e vahi poto a‘e ia tia ia orua; ia noaa ta orua haapaeraa maa e te pure; a tiaati faahou ai orua, ia ore Satani ia haavare mai ia orua no te tia ore ia orua ia faaoromai [aore ra te tano-ore-raa] ». Te parau nei Paulo e, e tia i te mau taata faaipoipo ia faataa e vahi poto a’e, no haafatata atu i te Atua e no te hiopo’a ratou ia ratou iho i te pae varua.

Irava 6-7: «E a‘o râ teie na’ u ta’ u e parau nei, e ere i te mea i faauehia mai. Te hinaaro nei au e mai ia’ u atoa nei te huru o te taata atoa. O ta te Atua râ i horoa mai i te taata atoa ra, o ta’ na ïa, e huru ê to te tahi, e huru ê hoi to te tahi ».

Oia mau, ua riro mai nei Paulo ei eunuka no te hinaaro o te basileia. Te vai nei te tahi mau haapapuraa e ua faaipoipo a’e na oia. Nahea tatou e ite ai i te reira? Ua amui hoi i roto i te Sunederi—te (Tiripuna Teitei ati Iuda. Ia faaauhia, i tona ra anotau, ua riro oia mai te hoê o na iva haava ra o te Tiripuna Teitei o te Hau Amui no Marite. O te mau taata faaipoipo ana’e te farii i te ra huru titauraa. Ia au i te irava 7, e no te mea aita matou i faaroo noa a’e ia’na ia faahiti i te parau o tana vahine, penei a’e ua faarue oia ia’na (peneia’e i te taime a faafariuhia ai oia ra), aore ra ua pohe oia. No reira o Paulo i parau ai e, te hinaaro nei oia ia riro te tahi mau tane mai ia’na ra te huru—tiamâ i te mau faaheporaa o te faaipoiporaa i mua ihoa râ i te mau hamani-ino-raa teimaha, tei haapeapea i te Ekalesia i taua taime ra. Ua farii oia e, ua faariro teie nei mau tupuraa ra i te faaea-taa-noa-raa ei ohipa ohie roa a’e.

Irava 8: «Teie ta’ u parau i te feia taa noa, e te mau ivi ra; e mea maitai ia ratou ia parahi noa mai ia’ u atoa nei ».

Irava 9: «Ia ore râ ia tia ia ratou ra, a faaipoipo ratou: e mea maitai te faaipoipo i te amâ ». Ua ite o Paulo e, e mea maitai a’e no te hoê taata ia faaipoipo i te amâ, hinaaro noa ai i te hoê apiti eita râ e noaa, aore râ ia amâ i roto i te hoê roto auahi, no te mea e tamatahia mai te tahi e e topa atu te tahi i roto i te taiataraa.

Irava 10: «E te feia i faaipoipohia [e piti taata i roto i te Ekalesia tei faafariuhia] ra, teie ta’ u parau, e ere râ ta’ u, na te Fatu râ, Eiaha te vahine e faataa ê i tana tane ».

Irava 11: «Ia faataa ê râ oia ra [Te parau nei te Atua, « E ere i to’u hinaaro ia taa ê ratou, tera râ ua parau o Mose e, mai te peu e tupu], e parahi noa oia eiaha e faaipoipo, e e faite hoi oia i tana tane [ua taaihia oe i te mea e tei roto oia i te hoê â fare aore râ aita]: e eiaha te tane e tuu ê atu i tana vahine ».

Ua roohia te oire o Korinetia i te mau fifi no te faataa-ê-raa e no te faaipoipo-faahou-raa e te mau huru raveraa tano ore. Ua titauhia ia Paulo ia haapapu e, e mea taa ê roa te mau aveia o te Atua i te mau ture i roto i te oire e orahia ra e te mau taeae Korinetia ra. Te faataa ra oia e, mai te peu e taa ê te mau taata faaipoipo tei faafariuhia, eita roa e tia ia ratou ia faaipoipo faahou, ia ore, te vai ra ïa ratou i raro a’e i te ofatiraa i te Roma 7: 1-3, ua hara ïa i te faaturi. Hoê ana’e to ratou hororaa, oia hoi te faatitiaifaroraa ïa ia ratou, i reira te tane aore ra te vahine e rave faahou mai ai i tona hoa faaipoipo.

Mai teie atu taime, te TORU e o teie ana’e huru tupuraa ê atu o te faaipoiporaa i roto i te Ekalesia tei faaitehia mai. E mea titauhia ïa i te hoê tatararaa e haamaramaramaraa faufaa rahi mau.

Irava 12: Parau faahou Paulo «Area te tahi pae ra, o vau teie e parau nei, e ere i te Fatu: e vahine faaroo ore ta te hoê taeae ra, e i tia i taua vahine ra ia parahi â ia’ na ra, eiaha oia e tuu ê atu ia’ na ». O vai te ra “te tahi pae” e parauhia ra i ô nei?

Eaha te faito o te toru o te pupu ta Paulo e nehenehene e haafatata’tu hau a’e i te mau taata faaipoipohia e te mau taata taa noa (tae noa’tu i te mau tane ivi e te mau vahine ivi? Noa’tu e piti ana’e huru pupu i roto i te oraraa sotaiete taatoa, eita te reira e haapao i te toru o te pupu e vai nei i roto i te Ekalesia o te Atua—te ra mau tupuraa e, e faaipoipo te hoê taata faaroo i te hoê taata faaroo ore. I roto i taua tupuraa ra, e mea matauhia e, te mau nei te hoê pae i te iteraa no te parau mau aita ra te tahi pae. Eaha ra te tupu mai te peu eita taua huru faaipoiporaa e tamau maite â—eita te taata faaroo ore e hinaaro faahou e vai-taati-noa i te taata faaroo (noa’tu e eaha te tumu?? Eita teie nei mau huru hoa faaipoipo e ite e, e ua taaihia ratou e te mau ture faaipoiporaa a te Atua, e peneia’e, aita atoa ratou i ite i taua mau ture ra.

Aita roa’tu o Paulo e faahiti nei i te parau a te Mesia mai roto mai i te tahi vahi ê atu i roto i te Bibilia. Hou taua anotau ra, aita hoi te Atua i faahiti noa’e i taua huru tupuraa ra tei ore i itehia a’e nei. I titauhia ai i te tahi haamaramaramaraa e ua faaohipa te Atua ia Paulo no te reira tuhaa. No reira oia i papai ai « o vau teie e parau nei, e ere i te Fatu » aore ra « Teie hoi o ta’u e parau atu ». E rave rahi te parau mai e « Eita, e tuatapaparaa evanelia noa teie na Paulo ». Na roto i teie huru hi’oraa taata, e nehenehe te mau mea atoa ta Paulo i papai e faarirohia mai te hoê ohipa tei piihia te « tuatapaparaa evanelia a Paulo ». Ia maramarama hoi outou e ua papai o Paulo i raro a’e i te faauruaraahia e te Atua. O ta’na e parau ra, o te parau ïa i papaihia ra (Ioane 10: 35). Eita roa’tu te Atua e vaiho ia Paulo aore ra i te tahi atu taata, e papai i te tahi atu mana’o taata, i te vaihoraa mai ia tatou, i te tiamâraa ia faatura aore ra aita i taua mau papairaa ra. E vaiho ïa te reira i te tahi e’a no te taata ia parau e « eita vau e au ra i te tuatapaparaa evanelia a Paulo ». E mea au a’e na’u i te tuatapaparaa a Petero »—aore râ « i ta Ioane »—“e e rave au mai ta’u e hinaaro ra ».

E ere hoi te Atua i te tumu no te anoi noa (1 Korinetia 14: 33), eita roa te Atua e farii i te hi’oraa taata ia ô mai i roto i te mau papairaa mo’a ra. Ua ite noa o Paulo e, aita roa’tu te Mesia—“te Fatu”—i faaite mai i taua mau huru tupuraa ra.

Teie ïa te uiraa: I tei hea taime teie huru « taeae » (irava 12) i te faaipoiporaa? Te opani nei II Korinetia 6: 14 i te mau taata faaroo ia faaipoipo i te mau taata faaroo ore, no reira, e parau teie no te hoê faaipoiporaa tei tupu na i te taime a faafariuhia ai teie nei « taeae ». Ua nehenehe To’na fariuraa e haafifi i te faaipoiporaa, o tei haafeaa i te mana’o o te vahine mai te peu e, e hinaaro anei oia e vai-tamau-noa i tana tane. Te faaite nei te irava 12 i te tane e tana vahine, e ere hoi i te mero no te Ekalesia o te Atua, o tei parau atu ia’na, « te here nei au ia oe noa’tu aita vau e haere nei i ta oe ra Ekalesia, aita vau e haapao nei i te Sabati, aita vau e tiaturi nei i te mau mea ta oe e tiaturi nei, tera râ te hinaaro nei au e faaea tamau noa ia oe ». Te a’o nei Paulo ia’na eiaha e haapae i tana vahine.

Irava 13: «E e tane faaroo ore ta te hoê vahine ra, e i tia i taua tane ra ia parahi â ia’ na ra, eiaha oia e tuu ê atu ia’ na ». I te mea papu maitai, e tano atoa te reira i te tane faaipoipo aita tana vahine faaipoipo i faafariuhia.

Irava 14: «Ua MO‘A hoi taua TANE faaroo ore i te vahine ra, e ua MO‘A te VAHINE faaroo ore i te tane; ahiri aita ra, ua noa ta outou TAMARII, i teie nei râ, ua MO‘A ïa ».

Te faaô nei teie nei tuhaa irava i te tahi iteraa faufaa rahi mau, ma te faaite e, e ua tomo te Atua i roto i te utuafare e te faaipoiporaa o te mau taata faaroo atoa, noa’tu te huru o te tiaraa o to’na apiti. E riro te mau tamarii o taua taatiraa i te mea « mo’a » i mua i te aro o te Atua.

Irava 15: Tera râ, te vai ra te tahi mau feia faaroo ore tei faarue i te faaipoiporaa: «Ia haere ê râ tei ore i faaroo ra, haere noa’ tu ïa, e ore te taeae e te tuahine e fifi i te reira. Ua haapaohia râ tatou e te Atua, ei hau ta tatou». Mai te peu te vai nei te hoê mero bapetizohia tei faaipoipo atu i te hoê e ere no roto i te Ekalesia, e aita oia e hinaaro i te tamau noa i roto i te faaipoiporaa, te parau mai nei o Paulo e nehenehe e faaoti i te parau o te faaipoiporaa. Mai te peu te parau nei te taata faaroo ore (eiaha râ te taata faaroo), « Te haere ê nei au, parahi! », e nehenehe te faaipoiporaa e faaea i reira. (Aore roa e ohipa no te faaore atu i te reira). Te hopearaa, i roto i te hi’oraa a te Atua, oia hoi: aita roa’tu te hoê taeae aore ra te hoê tuahine i taaihia i roto i te reira tupuraa ohipa. Te tumu i roto i teie tupuraa oia hoi te TAAIRAA O TE FAAIPOIPORAA. Te parau nei Paulo e tâpû-ê-hia te TAAIRAA O TE FAAIPOIPORAA na roto i te haere-ê-raa o te taata faaroo ore ra.

Te vai atoa nei ra te tahi rave’a ê atu e nehenehe ai te hoê e « parau » e aita oia e « hinaaro i te ora tamau noa » e te taata faaroo ra. Mai te peu e parau te tane faaipoipo e «Te oaoa nei au i te parahi i pihaiho ia oe, mai te mea e, e maoro noa’tu â to oe fariiraa i ta’u taparahiraa ia oe »—aore ra « mai te peu e e vaiho noa oe ia’u ia taiata noa na »—aore ra “mai te peu e e farii noa oe ia’u ia aitarahu i te fetii e ma te ore au e faatamaa i te mau tamarii », eita oia e au e faaea i pihaiiho i tana vahine ma te rave i ta’na tuhaa.

Mai te peu e, na roto i TE HOÊ HAEREA PAPU MAU—e ti’a ia haapao-maitai-hia e ia haapao-tamau-hia te reira—e faaite te apiti e, aita oia e oaoa ra i te ora i roto i te faaipoiporaa, e nehenehe te irava 15 e faaauhia hoê â huru. E nehenehe te tahi e parau e e te hinaaro nei oia i te faaea i pihaiiho i te hoê apiti, e mea faufaa a’e ra te ohipa i te parauparau noa!

Irava 16: I te mea hoi e, aita noa a’e hoê i imi aore ra i tamata i te opua aore ra i feruri i te faanahoraa i nia mai, te faataa ra Paulo eaha te fifi ia parahi amui noa ana’e na taata faaipoipo:«Eaha hoi oe i ite ai, e tera ra vahine, e eita to tane e ora ia oe? e eaha hoi oe i ite ai, e tera tane, e eita to vahine e ora ia oe? »

Eaha ra te auraa? Te tahi taata taatihia eita ra i te hoê apiti, e ere ra i te mero, tei tâpû-ê-hia i te Atua, e ore hoi te parau o te tâpû-ê-raa, i te mea e, e ua faaipoipo oia i te hoê Cherisetiano—hoê taata faaroo, i teie nei. Te mau taata aore i bapetizohia e mau apiti râ no te mau feia faaroo, aita i tâpû-ê-hia e aita atoa i piihia e te Atua. Area râ, tei roto hoi ratou i te hoê pupu taa ê, e tiamâraa to ratou i te imi i te Atua i reira aore ra aita. Oia mau, e vaiho hoi te Atua ia ratou ia haere mai Ia’na ra, e e peneia’e e haapao ratou i tana ra parau aore ra aita.

Hoê â parau no te mau tamarii o te hoê mero tei faafariuhia. Aita ratou i tâpû-ê-hia i te Atua, aita atoa râ i pii-taue-hia e te Atua. Tera ra, te pii afaro nei te Atua i te tahi pae, e te tahi pae, tei roto ïa ratou i te hoê pupu e mai te peu e MAITI ratou i te imi i te Atua, e tia ïa ratou.

Mai te peu te faaite mai nei te apiti i faafariuhia mai i te hoê hi’oraa Cherisetiano nehenehe e te faahiahia mau, peneia’e, e nehenehe oia e « faaora » i to’na hoa faaipoipo faaroo ore. Mai te peu e mea maramarama maitai e e mea paari mau te faaauraa o te taata i piihia ra mai te Mesia ra te huru, e nehenehe oia e faatupu i te tahi ohipa i roto i te apiti faaroo ore. (Oia mau, o te Atua ana’e te nehenehe e faaora i te taata). Mai te peu e, te vai ra tei piihia i roto i te tupuraa i parau ai te Atua e, «E au mau taeae, ia vai â te taata atoa i mua i te aro o te Atua ma to’ na huru i parauhia’ i oia ra » (I Korinetia.7: 24)—peneia’e, i roto i te tupuraa e, aita te apiti i roto i te Ekalesia—te auraa ra, mai te peu e horoahia i te tahi hi’oraa maitai, e nehenehe te apiti e parau e « Te au nei au e te faatura nei au i te reira. Te hinaaro nei au e faahohonu atu â i te parau o ta oe haapaoraa.

Ia ara hoi te mau taeae atoa—te mau tamarii fanau a te Atua—eiaha roa hoi ratou ia rave mai i te hoê huru haavî, aau teitei e faaiteraa e « Mea mo’a a’e vau ia oe—no te mea aita oe i faafariuhia! » E no reira, ia ara maite hoi te taata faaroo ra e, eiaha oia e tura’i atu i te apiti faaroo ore i rapae au i te faaipoiporaa, tae ai oia i roto i te hoê tupuraa atea ê i te Atua, ma te ore e nehenehe e imi i te Atua, faaoti atu ai i taua tupuraa ra ma te parau e, « Aita oia i au i te faaea i pihaiho ia’u”.

Te vai atoa nei ra te tahi tupuraa, te faaatea-ê-raa te TAATA FAAROO i te Atua, i te ereraa i te Varua Mo’a, i te toparaa i roto i te hoê tupuraa ino mau—ma te rave tamau-noa-raa i te faaturi e te tahi atu mau hara fifi rahi mau—e te faarueraa i te Ekalesia, a riro mai ai ei taata ino e tei imi i te haapae i te faaipoiporaa. Noa’tu e mea varavara, e nehenehe ra e tupu. Ua riro oia taua taata ei taata faaroo ore, tano faahou ai te parau i roto i te irava 15. Mai te peu e faatea ê te hoê, aita roa’tu e rave’a faahou ta teie taata faaroo i te vaiho atu. I te mea papu, ua ore te parau o te faaipoiporaa.

Mai te peu e, e iritihia taua mau parau mai roto mai i to ratou tupuraa ra, e nehenehe te reira e faaturori i te feruriraa. Ia rave ana’e râ tatou i te tahi atu huru hi’oraa ra, te rave nei ïa te tahi mau taata i taua mau irava ra no te « haapapu » e te taai nei te Atua i te mau faaipoiporaa atoa i roto i te mau tupuraa atoa, ia pii oia aore ra aita i te mau hoa faaipoipo ra ma te aratai atu i te parau mau ra e ma te horoa’tu ia ratou i te e’a e ite ai e e maramarama ai ratou i tana mau ture i nia i Tana ra ture o te faaipoiporaa.

Teie nei râ, i hiopo’a mai nei tatou i te parau o te faataa-ê-raa e no te faaipoipo-faahou-raa, e maramarama ohie noa ïa tatou i tana ra mau ture.

Roma 7: 1-3

E rave rahi tei faahiti i te Roma 7: 1-3, no te tamata i te faaite e, ia tapea maite te mau faaipoiporaa atoa e tae atu i te pohe, e oia mau hoi, i reira te Atua i te taairaa i na taata faaipoipo ra. E ere i te hoê irava fifi ia maramarama.

A tapao: «Aita outou i ite, e au mau TAEAE [te haapapu nei Paulo o vai ta’na e parau nei] (te parau atu nei hoi au i te feia i ite i te ture nei)… » A farii e, te parau nei Paulo i te mau taata no Roma i faafariuhia—te mau TAEAE—ma te faaara e, “Te mau mea o ta’u e parau atu ia outou, e parauhia ïa i te mau taata i ite i te Ture, tei maramarama i te parau mau, e e Cherisetiano hoi ratou.

E te parau faahou nei Paulo, “…e te vai mana ra te ture i nia iho i te taata nei i to’ na oraraa nei? Te vahine tara tane ra, te ora ra te tane, e ati atu oia i tana ra tane, o ta te ture ïa; ia pohe râ te tane, ua matara ïa oia i te ture i tana ra tane. I riro ê oia i te hoê taata ê te ora ra te tane, e parauhia ïa oia i te faaturi; ia pohe râ te tane ra, ua matara oia i taua ture ra; e ere ïa oia i te faaturi, ia faaipoipo i te hoê taata ê ra. »

Mai te vahine i te apoo pape ra e te tâpûraahia te upoo o Ioane Bapetizo, e e hiopo’ahia na ohipa toopiti maa taime iti, te rave nei râ te mau taata i te Roma 7 i rapae au i to’na tupuraa mau. Te parau nei te tahi: Te ite ra outou? Ua taatihia outou e tae atu i te pohe! », ma te haamo’e i te parau faufaa mau e « Te parau nei au i te feia i ite i te ture ». Te faatano nei teie parau i te Roma 7: 1-3 ia au i te mau mea atoa i faataahia i roto i teie nei buka rairai.

E haamana’o na: «E teie nei, o te taata ite i te rave i te mea maitai, e aore i rave, ua riro ïa ei hara na’ na »—, e: «Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa’ tu e taraehara toe ». Teie mau irava e teie atoa: «Ua tae hoi i te tau e tupu ai te pohe i te utuafare o te Atua nei », te haamaramarama mai nei te Roma 7. Tera ra, no te mea ua ite Paulo e mo’ehia i te mau taata i teie mau irava, i faaite faahou ai oia.

Aita hoi e faaauraa to teie irava e aita atoa e faatano nei i te mau taata tei ore i itea te parau mau a te Atua aore ra te mau ture o te faaipoiporaa.

Mataio 14: 1-4

Te faatia ra te Mataio 14:1-4 I te tâpûraahia te upoo o Ioane Bapetizo i muri mai i te parau o ta’na i parau i te Arii ra Heroda: «E ite a‘era te teterareha ra o Heroda i te roo o Iesu i reira ra, ua parau atura oia i te mau tavini no’ na ra, O Ioane Bapetizo teie, ua tia faahou mai nei, mai te pohe mai; i rave ai oia i te mau semeio nei. Na Heroda hoi i haru ia Ioane [ua tupu taua parau ra i mutaa ihora], e ua ruuruu ia’ na, e ua tuu ia’ na i roto i te tapearaa, no Herodia, te vahine a tana taeae a Philipa. I parau na hoi Ioane ia’ na [i mutaa ihora], E ore e au i te ture ia faaipoipo oe ia’ na ».

Ua faahitihia teie uiraa: No te aha, mai te peu aita te faaipoiporaa o Heroda na mua’tu i taaihia i nehenehe ai Ioane e parau ia’na e e ohipa tia ore ta’na e rave ra? Mai te peu aita te Atua e tomo i roto i te mau faaipoiporaa o te mau taata o te ao nei—aita e ore e, e taata atoa Heroda no te ao nei—e nahea ïa Ioane e nehenehe ai e faahiti i taua parau nei?

A hi’o mai na. Mai te mea hoi e, te ofati nei Heroda i te Sabati, e nehenehe Ioane e parau atu ia’na e, « Ua ofati oe i te Sabati ». E haavahia anei oia i te ofatiraa i taua ture ra? E faahapa anei taua ture ra ia’na? Ua ite anei oia e e mahana Sabati te reira? Aita roa ia! Tera râ, i te taime noa’tu a ofati ai te taata i te sabati—te faahapa ra ïa oia i te sabati!

E nehenehe atoa hoi o Ioane e parau: « E Heroda, aita oe e aufau nei te mau tuhaa ahuru. Te eia ra oe i te Atua. » Ua ite anei o Heroda, e te eia nei oia i te Atua? Aore roa ïa. Ua ite anei oia e, te tuhaa ahuru, tei roto ïa i te Bibilia? Aore roa ïa. Ua faahapahia anei ra oia e te Atua? Ua haavahia anei ra oia? Aita. Tera ra, ia ore te hoê e haapao i te tuhaa ahuru, te eia noa ra ïa i te Atua.

E nehenehe atoa o Ioane e parau ia Heroda e, no te hoê tumu maitai, eita roa e tia ia’na i te faaipoipo i te hoê taata tei faataa-ê-na i tona apiti. Tera ra, aita roa’tu te parau a Ioane e faataa ra e, e na te Atua i taai i te faaipoiporaa matamua o te vahine ra a Heroda.

Te faahiti nei ra Roma 3: 23: «…ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra. » Te hara e hara ïa. Aita ra te ao e haavahia i teie nei no te mau hara i ravehia, no te mea aita to te ao i ite eaha mau te hara. E no te mea aita te mau hara e haavahia nei, te tamau noa ra ïa te taata i te rave i te hara. No reira o Ioane Bapetizo i parau ai ia Heroda aore roa e ti’a ia oe ia faaipoipo i te vahine a to taeae.

Aore roa e irava e tupu taue noa mai. E tia ia hiopo’ahia i te taatoàraa o te mau irava no nia i te hoê tumu parau ia matara mai te hoê hohoa taatoa. Mai ia Roma 7, e maramarama roa mai o Mataio 14 ia tuuhia oia i muri mai i te tumu parau.

Ioane 4: 15-19

Hoê â huru i roto i te Ioane 4, i te taime a parau ai Iesu i « te vahine i te apoo pape ra »:

E mea au a’e ia haamatahia teie nei aamu roa i te irava 15: « Ua parau maira taua vahine ra ia’ na, E te fatu, ho mai na i taua pape ra na’ u, ia ore roa vau ia poihâ faahou, e ia ore hoi ia haere mai i ǒ nei e huti. Ua parau atura Iesu ia’ na, A haere, a tii i to tane, e a ho‘i mai ai. Ua parau maira taua vahine ra, na ô maira, Aita a’ u tane. Ua parau atura Iesu ia’ na, E parau-tia ia oe i parau mai nei e, Aita a’ u tane. A toopae a‘enei hoi a oe tane; e tena na ta oe e taoto na, e ere ïa i te tane na oe: e parau mau ta oe i parau mai nei. Ua parau maira taua vahine ra ia’ na, E te Fatu, e peropheta oe nei, te ite nei au. » (irava 15-19).

E pae taime to teie vahine faaipoiporaahia. E ua ite Iesu i te reira. Teie atura ïa te uiraa: I tei hea tane oia i te taai-raa-hia? Ua parau te tahi pae e, « Ua parau te Mesia i te vahine i te apoo pape ra e, e tena na ta oe e taoto na, e ere ïa i te tane na oe no te mea ua taaihia oe i te tane matamua o na tane toopae nei ».

E ere teie te mea ta Iesu e parau nei, no te mea, e ere teie i te hoê aparauraa e aore râ, e parau no nia i te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa. Ia maramarama hoi e, te parau nei Iesu ma te haaferuriraa i te taata, ma te parau maitai e, « a toopae a’enei hoi a oe tane, e i teie nei, te parahi nei oe e te tahi taata ê atu (ora i pihaiho i te hoê apiti i rapae au i te faaipoiporaa—tei matauhia i te parau e “faaea e te tahi apiti »).

Teie Ta’na faahororaa. A taio i te aamu taatoa. E ere te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa i te tumu parau tauaparauraa, e aita Iesu i faahiti noa a’e i te tahi parau no te tane i taaihia ai oia ra—e te parau o tei hea o na faaipoiporaa toopae tei mana. Auê te peapea, e inaha, e rave rahi te tamata nei i te faahepo i te mau papairaa mo’a ia parau i te mea ta ratou e hinaaro nei ia ratou ia parau.

A ohipa na i to outou faaipoiporaa

Te parau faahou nei au: O te Atua hoi te Tumu o te faaipoiporaa! Te maramarama-maitai-raa i te taairaa faufaa rahi mau i rotopu i te taata, e mea faufaa rahi ïa no te farii i te oaoa rahi i roto i to outou faaipoiporaa! Noa’tu te huru o to outou oraraa, e te mau mea i tupu na i roto i to outou faaipoiporaa, e nehenehe noa â ta outou e patu i te hoê taatiraa faahiahia e te oaoa mau. E titau râ te reira i te itoito—e te tapea-maite-raa!

Taa ê noa’tu i te mau irava i nia i te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa, ua î te Bibilia i te mau tuhaa e horoa ra i te mau aratairaa i te feia tei hinaaro mau i te patu i te hoê faaipoiporaa oaoa!

I roto i te hoê, Ephesia 5: 22-23, te faaau nei Paulo i te faaipoiporaa i te taairaa i roto i te Mesia e te Ekalesia: «E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia, e o te ora hoi oia o te tino ra ».

E parau hohonu mau â teie. E tia i te tane faaipoipo ia faaioito i te faaite i tana vahine i te huru tia mai te Mesia i na reira i Tana ra Ekalesia, te aupururaa, te aratairaa, te faaitoitoraa e te faaamuraa i tana vahine faaipoipo.

Te faataa faahou nei te mau irava 24-25 e te 28 i teie faaauraa: «E teie nei, mai te ekalesia e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei. E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia’ na iho ei taui. E aroha atoa t[e] mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia’ i mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua AROHA ÏA IA’ NA IHO. Auê ïa parau mau e!

E nehenehe outou e upotia i ni’a i te mau fifi rahi roa a’e o te faaipoiporaa. Te faaitotio atu nei au ia outou ia taio i te mau buka i muri nei: E nehenehe ta outou e patu i te hoê faaipoiporaa oaoa, Te opuaraa o te faaipoiporaa– e morohi anei taua parau ra?, e te Taatiraa pae tino – e To’na faito itea-ore-hia. No te feia e mana’o nei e faaipoipo no te taime matamua aore ra no te faaipoipo-faahou, a ani mai i ta matou buka Farereiraa e e Haamatauraa– ia au i te E’a o te Atua. Peneia’e e hinaaro atoa outou e taio i ta matou buka rairai papu maitai i nia i te parau o te utuafare, Te hamani-ino-raa i te Utuafare

E faatupu hoi ratou i te taa-ê-raa!

I roto ana’e i te Ekalesia o te Atua

I mua a’e nei, i raro a’e i te upoo parau « E mana’o hape », ua faahiti matou i te mau mana’o faufaa e ti’a ia hiopo’ahia hou a faaoti ai i teie nei buka rairai. No te faaineine i te e’a no te mau parau i muri mai, e hi’o faahou mai â tatou i te reira.

E rave rahi tei mana’o e, e e tomo te Atua i roto i te mau faaipoiporaa atoa i nia i te Fenua nei. Mai te mea e parau mau te reira, no te aha ïa, aita i tuatapapa-rahi-hia taua parau i roto i te Faufaa Api? Te parau faahou nei au, te faaite nei te Faufaa Api taatoa e, aita roa a’e te reira i riro ei fifi i roto i te Ekalesia o te tenetere matamua.

Aita hoi te Ekalesia matamua i haaamahamaha tamau noa a’e i te mau utuafare, ma te rave i te ohipa ma te mana’oraa e, e na te Atua i taai i te mau faaipoiporaa atoa. Ua ite ratou e, eita ratou e amo i te hopoia no te mau mea aita ratou i ite no nia i taua haapiiraa tumu nei, eita atoa ratou e faahapahia no te mea aore hoi i ite no nia i nia i te tahi atu mau haapiiraa tumu a te Atua.

Ia hi’ohia teie mau fifi, te mau mea atoa ta outou i taio, eita oia e tano mai te peu e, e katolika outou aore ra porotetani aore ra tei roto outou i te tahi amaa o te faaroo tei haamauhia. E tano râ teie nei parau no te feia e parahi ra i roto i te Ekalesia mau o te Atua—tei maramarama i te parau mau ia au i na papairaa mo’a e piti i muri nei: (1) « E teie nei, o te taata ite i te rave i te mea maitai, e aore i rave, ua riro ïa ei hara na’ na » (Iakobo 4: 17); (2) «Ua noaa na ia tatou te ite i te parau mau a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa’ tu e taraehara toe (Hebera 10: 26)

A feruri i te reira hou a haere atu ai i te faaotiraa. Te papai tamau noa nei te mau taata i te Ekalesia o te Atua i faatia faahouhia no te ani i te tauturu no te faatitiaifaroraa i te mau fifi i roto i te faaipoiporaa. Te tahi o taua mau taata ra no roto mai ïa i te tahi mau amaa o te mau haapaoraa fa’iraa Cherisetiano, te tahi no roto atu ïa i te mau haapaoraa faaroo huru rau e te tahi, e mau taata ïa tei ore e tiaturi i te Atua aore ra e taata tei feaa te mana’o i nia i te parau o te Atua. Te faaite nei te tahi pae i te tahi mau tupuraa mana’o-noa-hia mai tei orahia e te Sadukea ta te Mesia i faaite i roto i te Mataio 22: 23-30. Teie nei fifi mana’o-noa-hia, o te hopearaa ïa o te tupuraa e « e mai te peu e ». Ma te ore e faataa ê i te mau haafifiraa haavare tei tuuhia i mua ia’na, ua pahono no ate Mesia e: «Te hape nei outou i te ite ore i te parau i papaihia ra, e te mana o te Atua. » (Mataio 22: 29).

Ia maramarama maitai outou e, eita te Atua e haava, i teie nei, i te mau feia i rapae i Tana ra Ekalesia.

Te haapiiraa tumu i roto i te Bibilia i nia i te parau o te faataa-ê-raa e te faaipoipo-faahou-raa mai tei haapiihia e te Ekalesia otahi tei patuhia e Iesu Mesia (Mataio 16: 18) no te mau taata ana’e ïa i roto i taua Ekalesia ra. Aita te Atua e taai nei i te mau faaipoiporaa o te ao nei eita atoa e faaautua i te mau apiti mai ta’na e rave ra no te mau taata i raro a’e i te haavaraa. Te haava ra te Atua i Tana Ekalesia i teie nei: «Ua tae hoi i te tau e tupu ai te pohe i te utuafare o te Atua nei » (I Petero 4: 17). I te taime hopea o te Opuaraa faaoraraa arataihia e te Atua, ia haamahorahia te mau aau o te mau taata atoa i te parau mau, e tano ïa te mau parau i faahitihia i mua nei i te mau taata atoa.

Te Hohoa Rahi

I roto i te hoê rata papaihia i te Ekalesia o te Atua n ate ao nei I te avae Me no te matahiti 1974, ua papai hoi Herbert W. Armstrong e:

« Ua aratai i te Atua i Tana ra Ekalesia i te ITE MAU e te MARAMARAMARAA i te FA e te AURAA mau o te faaipoiporaa. Ua faaite te Atua i Tana ra Ekalesia e, te faaipoiporaa, o te hoê ïa taairaa OPUAHIA E TE ATUA, tei ore i faafana’ohia i TE TAHI ATU mea ora i hamanihia e te Atua. Aita te mau animara e fa’î i te haamaitairaa o te faaipoiporaa ma te fana’o i te UTUAFARE e te TAAIRAA UTUAFARE. Aita atoa te mau melahi i fana’o i te reira!

« Te mau nei te Ekalesia o te Atua i te MARAMARAMARAA e, e e UTUAFARE te Atua; e ua haamanihia teie nei taata ia au i te huru e te hoho’a o te Atua; e nehenehe oia e fanauhia i roto i te UTUAFARE o te Atua, ma te tauihia na roto i te tia-faahou-raa te tino tahuti e haere tia’tu ai i te tino tahuti ore—mai te huru taata e tae atu ai i te huru atua—mai te i’o e te toto e tae atu ai i te huru VARUA.

«E i te taime a fanauhia ai te EKALESIA—teie Ekalesia—e te Atua i te hoiraa mai o te Mesia e i te tia-faahou-raa, e riro oia ei VAHINE FAAIPOIPO oia na te Mesia e e FAAIPOIPO oia i te Mesia. I roto i te Basileia o te Atua, tei reira o te Atua te METUA, te Mesia te TAMAITI, te VAHINE FAAIPOIPO a te Mesia—e taairaa UTUAFARE.

« Aita roa’tu hoê noa’e Ekalesia…e mau nei i teie maramaramaraa faahiahia mau! »