JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.

Pû no te Tia Hau

Pû no te Tia Hau (Centre d’Ambassadeur) o te hoê ïa pû i haamauhia e Davida C. Pack tane i te matahiti 2008, oia hoi te Peretiteni e te Orometua Faatere Rahi o te Ekalesia o te Atua i Faatia Faahouhia, ia manuia hoi te taata i roto i te huru atoa o to'na oraraa nei. E tauturu te Pû no te Tai Hau (Centre d’Ambassadeur) i te mau tane e te mau vahine no te faaineine ia ratou ia amo i te mau hopoia rahi i roto i te Ohipa a te Atua, ma te haapii i te mau piahi i te mau parau faufaa e manuia ai i roto i te oraraa.

Te titau nei te pû no te Tia Hau (Centre d’Ambassadeur) i te hoê faito hau a'e i te maitai i roto i te haapiiraa ma te horoa atu i te hoê faanahoraa haapiiraa tei tauturu atu ia ratou ia haamahora atu â i to ratou huru e to ratou hiro'a.

Te faaiteraa i te fâ

E piti ïa fâ ta te Pû no te Tia Hau :

(1) E horoa oia i te hoê faanahoraa haapiraa i roto i te mau pupu tei anoi noa te mau tane e te mau vahine no te faaineineraa i te mau piahi, e tae noa'tu i te mau rave ohipa no amuri a’e i te pû no te faatereraa o te Ekalesia o te Atua i Faatia Faahouhia.

(2) Faatupu atu â i te hoê taviniraa no te Ekalesia o te Atua i faatia faahouhia mai te mau titauraa teitei roa a'e i te pae varua, i te pae o te feruriraa, e i te pae o te ta'ere, tei haapaohia no te tavini i tei piihia e te Atua i roto i Ta'na ra Ekalesia, e no te haapaututu i te pororaa i te Evanelia o te Basileia o te Atua mai te hoê ite no te mau nunaa atoa.

Te mana'o nei te pû no te Tia Hau e, e mea faufaa mau, eiaha noa ia horoa i te mau piahi i te hoê faito hohonu no te ite, e te maramarama maitai i te mau Papa’iraa e no te tuatapaparaa evanelia (teologia), ia horoa atoa hia ra te hoê haapiiraa papu mau no te mau tumu parau atoa, ia fana’o hoi i te hoê hope roa e te au maite.

Hi'oraa no te mau haapiiraa e horoahia nei

• Tuatapaparaa (hi'opo'araa) faaauhia no te mau faaroo

Hoê hi'oraa no te mau haapaoraa faaroo rahi roa a'e o te ao nei mai te haapaoraa Hindou, Bouddha, Confucianisme, Taoïsme, Shintoïsme, te faaroo Mahometa, te faaroo cheristiano mau e te haapaoraa Ati Iuda.

• Tuatapaparaa no te tu'atiraa o te mau Evanelia

Te hoê tuatapaparaa i nia i te tu'atiraa (buka faahororaa) o na Evanelia e maha oia hoi Mataio, Mareko, Luka e o Ioane, e to ratou mau aamu; hoê haapiiraa hohonu i nia i te oraraa e te taviniraa o Iesu Mesia.

• Parau tumu no te faatereraa e te mau raveraa (protocoles) 1

Hoê tuatapaparaa i nia i te mau parau tumu no te faatere maitai e i nia i te mau hinaaro e te mau raveraa ti'a ia faanahohia i roto i te mau tupuraa atoa i te pae totiare.

• Te Ea e te tupu maitairaa

Hoê hi'oraa amui i nia i te 'ea, te utuuturaa (taote) monoraa i te mau ravea a te natura, e te tapihaaraa i te mau tao'a natura. Hi'opo'araa i te tereraa o te tino e te mau ture e faatere nei i te tino. Te mau niu i nia i te faaetaetaraa tino e te faaoraoraraa tino. Tuatapaparaa i te mau faufaa maitai no te rave atu te reira i roto i te oraraa.

• Te Aamu o te ao nei

Hoê hi'oraa no te mau emepera e te mau nunaa e te faatupuraa o te mau ta'ere a 4500 matahiti i teie nei.

• Te mau Parau Tumu o te Ture

• Te niu o te tereraa faufaa

• Te Ohipa Papai Ve'a

• Haamaitai-roa-raa i te ohipa Papai Ve'a

• Te Tarame peretane

• Te mau fenua o te ao nei

• Faaiteraa mana'o i nia i te pehe e te peniraa ta'ere

• Te Pupu Himene

• Haaferuriraa I

• Haaferuriraa II

• Haaferuriraa III - Te Parauparauraa

• Haapiiraa i nia i te Faufaa Tahito

• Te mau Episetole rahi

• Te mau Episetole a Paulo

• Te faatereraa hau a te Atua e te niu haamauraa o te tino o te Mesia

• Te ohipa a te mau orometua e te faatereraa maitai

• Te mau Parau Tumu o te pû o te mau a'oraa

• Parau tumu no te faatereraa e te mau raveraa (protocoles) 2

• Te mau Parau Tumu o te oraraa

• Te tereraa faufaa o te utuafare I

• Te tereraa faufaa o te utuafare II

• Haamaniraa a te aivanaa