JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra:

Te mana o te Bibilia...e nehenehe anei e haapapu i te reira ?

ia au Davida C. Pack

Te Bibilia o te buka hoo roa a’e hia ïa, o te mau tau ato'a. E tiaturiraa niu ore aore ra e arata'iraa taata noa anei, te hoê 'ohipa faaurua-ore-hia e te taata ? E haaputuraa papa'i hebera e te heleni noa anei - faufaa noa ei pbuka aamu ?

Te parau nei te Bibilia, e o te parau oia na te Atua. E faarii anei tatou i to’na mana ma te faaroo ? E nehenehe anei e haapapu i to’na mana no ô mai i te Atua ra ? Teie te mau haapapuraa o te Bibilia !

Mai te tau e te tau, ua riro te Bibilia, o te pii-atoa-hia te buka o te mau buka, ei buka hoo roa a'e hia o te ao atoa nei. Te rahiraa o te taata o tei mau nei i te hoê. Te "Bibilia fetii" o te hoê ia tao'a herehia i roto i te utuafare. No te tenetere ahuru ma va'u ra teie ta tatou e faaohipa nei.

No te aha teie buka, tuiroo, e vai noa ai mai te hoê parau aro no te naho'a rahi, maoti hoi e, te faahua parau nei te tahi e ua maramarama ratou ? E no te aha te tahi mau Bibilia faarirohia ai mai te tahi tao'a faaherehere o tei vaiho-noa-hia ia î i te repo no te faaohipa-ore-raa-hia ? E rave rahi e imi nei te mau ravea faa'ino, e te tahi pae o te tau'a ore nei. E te tahi atoa, e hi'o nei ia’na ma te faahiahia, e "ma te tiaturi e", e mea faauruahia ihoa e te Atua. Aita teie pu'eraa e titau nei, e e hiaai nei i te tahi mau haapapuraa ; tera ra, ia roohia ratou i te tahi mau fifi rii, e te tahi mau tamataraa ati, aita to ratou tiaturiraa i pautuutu maitai no te faaohiparaa i ta’na mau parau, mau haapiiraa.

Tera ra, e nehenehe anei e haapapu e parau mau te Bibilia ? O te hoê uiraa rahi teie ! Te rahiraa aita e imi nei i te haapapuraa e te vai mau ra anei te Atua ; oia atoa, aita ratou e haapeapea nei i te haapapuraa i te mana o ta’na ra parau, te Bibilia. Aita roa ratou e haafaufaa nei i teie huru haapapuraa, parau noa ai aita teie mau mea e vai nei aore râ aita e nehenehe e haapapu i te reira !

E o outou, eaha te parau no outou ? Ua rave anei outou maa taime iti no te imiraa i te tahi mau faaiteraa papu e te pautuutu maitai atoa hoi no nia i te mana o te Bibilia ? Ua haapiihia anei outou, mai tei parauhia no nia i te vai-mau-raa o te Atua, o ta outou e farii nei « ma te faaroo » ? Aita te rahiraa o te taata e tuuhia nei i mua i te fifi o te haapapuraa e, te Bibilia o te parau mau i faauruahia e te hoê Ti'a Manahope. I roto i teie huru oraraa, mea varavara roa te taata e faahepohia nei ia tuatapapa i te reira mau mea. Penei a'e, o te tumu te reira e ore ai te taata e rave i te reira mau tuatapaparaa. Ua « haere noa na vau i te pureraa » mai to'u api-raa mai â, aita hoê noa a'e taata i ui noa mai, e o vau noa iho nei aita noa a'e vau i mana'o i te haafaufaa i te parau o te vai-raa-mau o te Atua, aore râ, o oia anei te taata papai i te bibilia. Aita roa vau i faaaitehia mai, aita atoa te reira parau i tuuhia mai, aita atoa e taata e faatupu mana'o noa mai, a noa'a mai ai ia'u i te haapeapea i te haapapuraa i te mau pahonoraa i teie na uiraa.

A feruri amui ana'e, e a faaohipa ana'e i te tahi huru feruriraa tano a'e.

Eaha ia huru Atua e papa'i i te hoê Buka aratai no te oraraa, a faahepo mai ai ia faaohipahia mai ta’na ra parau, e ma te ore e horoa mai i te mau haapapuraa ? O te hoê faainoraa rahi ïa i teie Atua i te manao-noa-raa e, te vai ra i roto ia’na te tahi tu’ati-ore-raa - e te tahi ti'a-ore-raa ! I nia i teihea papa e hinaaro ai oia — aore râ e nehenehe ai oia — e titau i te faaturaraa i teie huru Buka haapiiraa, mai te peu e aita oia i vaiho mai i te mau tapa'o no te haapapuraa i to’na ti'araa ?

Na nia i te i'oa o te taata e parau nei e, o oia te te Taata Papai i te Bibilia, teie ta Paulo i papai : «... E hi'opoa maite i te mau mea atoa ra ; e tei maitai ra e tapea maite » (Tesalonia I 5 : 21). Mai te peu e, o te Atua te taata papai i te Bibilia, e, i te mea e, te parau mai nei oia e « [e hi'opoa maite] i te mau mea atoa », e « tei maitai ra [e tapea maite] », te haapapu maitai mai ra ïa e, o oia ihoa te Taata Papai. Te parau hia nei « te mau mea ATOA ra ». Te auraa, te titau mai anei ra te Atua ia tatou, ia haapapu tatou i te mau horo'a a te Bibilia, no nia i te tahi atu mau haapiiraa, aore râ mau faanahoraa, ma te ore oia i mana'o e, e haapapu ihoa tatou i te mea e, te vai mau nei, aore râ aita, te hoê Atua manahope o te titau mau nei i te mana, faahepo mai ai ia auraro tatou, ma te faarii atu i teie mau haapiiraa ? Aita roa ïa ! Eita roa te Atua e haamo'e i te horoa mai i te mau haapapuraa faufaa no nia i to’na iho vai-mau-raa, e i te mea e o oia te Taata Papai i te Bibilia.

E ti'a ia tatou ia haapa'o maite i teie mau faaueraa. Mai te peu e, te parau ra te Atua : « E hi'opoa maite [haapapu] i te mau mea atoa », e, « E tamataraa teie ia'u nei » (Malaki 3 : 10), ua ite ia o’na te mea ta’na e parau ra. I te mea hoi e, eita oia e horoa mai i te mau pahonoraa i teie mau uiraa o te nehenehe e haapapu, e au ïa e, te haafeaa ra ïa 'o na i te feruriraa no nia i Tona ti'amaraa. Tera râ, mai te peu e, te Bibilia, o te parau faauru-ihoa-hia mai, e te hoê Atua ora e te hanahana, e riro ia oia ei faito no te haava ia outou. No reira, e faataere noa anei outou i ta outou mau tautooraa no te haapapu i to’na mana, faufaa rahi mau i roto i to outou oraraa ?

Te ora nei te rahiraa o tatou ma te haapeapea i te mau mea ta te taata e mana'o, aore râ e parau ra no tatou. Mea iti roa o tei haapeapea no teie ATUA, te mea o ta’na e manao e aore râ e parau nei. A hi'opoa na ia outou iho, ma te parau ti'a. E hia maororaa outou i te tamataraa i te haapapu i te vai-mau-raao te Atua, aore râ, te Bibilia, o ta’na ïa parau ?

E nehenehe e haapapu i te mau pahonoraa o teie na uiraa. Teie nei, e ite outou, a pu'ohu noa ai tatou i te mau haapapuraa no nia i te Bibilia, te rave atoa ra no nia i te vai-mau-raa o te Atua, e mea tu'ati teie na mea e piti. Ua riro te mau haapapuraa o te hoê, ei haapapuraa atoa no te tahi.

Te haapapuraa matamua — Te pato'iraa i te parau no te Tauiuiraa ?

Aita e nehenehe e faahiti i te parau no te mana o te Bibilia, ma te ore e faahiti i te parau no te Tauiuiraa. O teie mau te tapao matamua roa e ti'a ia hi'opoahia.

Mai te api-roa-raa, te haapiihia nei i te rahiraa o te taata e, te natura taata, o te hotu ïa o te hoê faanahoraa taere e pii hia « Tauiuiraa ». Noa’tu i te tooa o te ra, te faarii-rahi-hia nei te faanahoraa o te Tauiuiraa, te vai noa ra â oia mai te hoê faanahoraa o tei ore i haapapuhia. No te tiaturiraa i te papai a te Bibilia no nia i te poieteraa, ua faariro hia ïa mai te hoê mana'o tahito, 'ie'ie ore e tae noa’tu i tei ere i te maramaramaraa. Teie atoa râ, mai te peu e, e tano te faanahoraa o te Tauiuiraa, e riro ïa te Bibilia, mai te hoê buka papu ore. E hau roa’tu, ua ano'ihia ïa i roto te parau mau e te parau hape. Mai te peu e, ua hape oia i nia i te hoê tumu parau faufaa roa, mai te haamataraa o te ora i nia i te fenua (« Genese » o te haamataraa ïa), e hape atoa ïa i nia i te tahi atu mau parau. E mai te peu e, i tupu na te tauiuiraa, o te taatoaraa ïa o te Bibilia o te hi'a mai te hoê paturaa pere ra te huru.

Area ra, mai te peu e, e nehenehe tatou e faahapa i te mana'o no te hoê tauiuiraa, e, e haamau papu i te parau o te Poieteraa, o te hoê faa'iteraa papu ïa te reira no te mana o te Bibilia.

Eiaha outou ia hapehia ! TE TAATO'ARAA o te Bibilia o te parauhia nei e, o te parau a te Atua. Ia mau te TAATO'ARAA, aita ana'e, te TAATO'ARAA o te hi'a. E buka parau-ti'a te Bibilia mai te omuaraa e tae atu i te hope'a — e haamata'u ïa te reira i te mau taata atoa — aore râ, mai te peu e, e mea ti'a te parau o te tauiuiraa, e faahapahia ïa te Bibilia. E riro ïa oia mai te haavare rahi roa a'e i ravehia i mua i te taata !

Ua faaineine maite atoa matou i te hoê buka rairai o tei piihia, Te vai mau ra anei te Atua ? E tu'ati i teie buka ; e faaite mai oia ma te ore e faahapahia, e na roto e rave rahi mau haapapuraa e, te vai mau ra te Atua. E parau faahou a vau, aita e nehenehe e faataa ê i teie uiraa, i te parau e, ua tupu mau anei te tauiuiraa. Hau roa’tu, te haapapu 'eta'eta nei oia i te tupu-ore-raa o te tauiuiraa, e, e ore roa e faatapitapi i te mana'o i te tumu i parau ai te Atua, i roto i te Bibilia e : Te parau ra te maamaa i roto i to’na ra aau, Aore e Atua !

No te iti o te vahi, aita matou e nehenehee e faahiti i ô nei, i te taato'araa o teie buka rairai. Tera ra, e horoa mai oia i te tahi mau haapapuraa o te ore e nehenehe e faahapa, i nia i te mau tumu parau, mai te ihi reva teitei, te ture no te puai ve'ave'a, te te taa-ê-raa o te mau numera no nia i te mau mea ‘ini’ini tahito, te parau no te « huru taa-ê-raa o te ihi », te ADN e te mau tao'a tahi, te vairaa o te tahi mau « matini na'ina'i » i roto i te mau tao'a tahi, te ture o te mau tino ora atoa no roto mai i te tahi atu tino ora, te rauraa faahiahia mau o te roro taata, te huru o te 'ori'o mata o te taata, te natura o te mau ro 'uo'uo no Auteraria, te oreraa te tahi mau huru i'a e te manu e nehenehe e tauiui, e te maereraa o te mau numera mana'o-ore-hia e, e tupu mai te hoê fenua i roto i te ao nui. Te haapapu nei teie mau faaiteraa, eiaha noa, te vai-mau-raa o te Atua, oia atoa ra te mea e, aita atu e tatararaa tano no nia i te pû-raa o te ora, maoti ra te papai o te Poieteraa i roto i te Genese.

Mea papu maitai teie faaiteraa, mea raaraa maitai e te ore e nehenehe e faahapahia : e haapapu oiai te aamu a te Bibilia ma te ore e nehenehe e pato'i ! Te mea e nehenehe ai te tahi mau « maamaa » (na te Atua i maiti i teie ta’o, e ere na’u) e tau’a ore, e patoi e aore râ e imi ia haafaufaa ore teie mau faaiteraa, aita roa ïa te reira e haafifi i to ratou papuraa. Te parau mai nei te buka Maseli e, e hi'o ê atu vau i teie mau hoho'a taata : « Eiaha e faaau atoa'tu i ta oe parau i te maamaa ra i ta'na ra parau maamaa, o te riro atoa'tu oe mai ia 'na atoa te huru. » (26 : 4). Te taata e pato'i noa’tu i te hoê haapapuraa pautuutu maitai, e maamaa ïa ; e aita e faufaa i te pahono atu i ta ratou mau parau maamaa. Ua papaihia teie buka no te mau taata e imi nei — e hiaai nei – i te parau mau !

E faahiti noa nei te mau taata e tiaturi nei i te tauiuiraa, i te mau ta'o mai te : « te mana'o nei matou e... «, « ia au i te tahi mau tumu e nehenehe ïa tatou e parau e… », «e nehenehe e... », « i ta matou hi'oraa... », « e au e te vai ra... », « ua pû mai paha te ora matamua... », «aita matou i ite... », e rau noa tu â. Ia hi'ohia teie mau ta'o, eita te tiaturiraa e tû. Area ra te Bibilia, e ere ïa i te mea tapetepete ! Eita oia e faahiti i te parau niu ore ! Aita te Atua e titauhia ia na reira. Eiaha noa atu â ua ite oia e na’na i poiete i te ao taato'a, ua ite ato'a oia e, e nehenehe e haapapu i te reira. E no reira, e faahiti oia i te mau parau raaraa maitai ma te MANA mau.

A feruri na i te tahi atu mau mea. Aita te mau taata e tiaturi nei i te tauiuiraa i ite i te FÂ o te ora. Aita ratou i ite te tumu ratou i pû mai ai. E pato'i ratou i te mana o te parau a te Atua, no te mea, aita ratou e hinaaro ia “oomo oia i to’na ihu" i roto i to ratou oraraa. E faa'ino ratou i te mana o Ta’na ra parau, no te mea te tiaturi ra ratou e, aita e faufaa i te faaroo Ia’na.

Eita e ti'a ia'u ia faahepo ia outou i te faariiraa i te mau haapapuraa no nia i te vai-mau-raa o te Atua. Tei ia outou te faa'otiraa. Eita vau e nehenehe e faahepo ia outou ia ohipa mai ia au i te mau haapapuraa o te mana o Ta’na ra parau. A toru ahuru ma pae matahiti hau, ua haapapu vau i te haperaa o te tauiuiraa, e aita atu ta’u ravea, maoti râ, i te rave ia au i teie ite, mai te peu e, e hinaaro vau e ia vai ti'a noa vau, e te haapao maite i roto i ta’u mau tuatapaparaa i te parau mau.

A haamana'o, tei roto i te Bibilia te aamu o te poieteraa a te Atua e vai ai, i roto i te maororaa e ono mahana, te mau raau atoa, te mau animara, e te taata iho. Ia haapapuhia te haperaa o te tauiuiraa, o te mau aamu atoa o te Bibilia o tei haapapuhia — o tei riro ei parau mau – faahapa-ore-hia — e papai mau no nia i te fâraa mai te ora i nia i te fenua nei. I faaite iho nei tatou i te haapapuraa rahi, matamua o te Bibilia. Tera râ, ia ore outou e tai'o i te buka rairai Te vai mau anei râ te Atua ?, aita â teie haapapuraa i nava’i roa. A rave i te tahi taime no te taio atu.

Te tumu o te tupuraa o te ohipa

I teie nei, a hi'opo'a anae i te tahi haapapuraa faufaa roa : oia hoi te tumu o te tupuraa o te ohipa.

E ora noa na te rahiraa o te taata, ma te ite-ore-raa e no te aha te mau mea « e tupu maitai e » aore ra « aita ». E au ra hoi e, aita ratou e maramarama ra e, te mau ohipa atoa ta ratou e rave nei aore râ tei ore i ravehia e ratou, e hopearaa to te reira i roto i to ratou oraraa. Te rahiraa, aita e haapa'o ra e, e tumu to te mau mea atoa, e oia atoa hoi, te mau mea atoa e tumu to’na. Te faaohipa nei te mau aivanaa i te reira faanahoraa i roto i te ihi materia, tera râ aita te taata i ite e, e nehenehe atoa e faaohipa i teie faanahoraa i roto i te oraraa faaroo. A hiopo'a na i te tahi mau vahi faufaa mau, e a feruri amui anae. Mea nahea teie faanahoraa o te tumu o te mau mea atoa ia tupu i roto i te oraraa o te hoê taata ? A mata na tatou i te tahi mau hi'oraa ohie.

Ia matau outou i te amu rahi i te maa, eaha te mea e tupu mai ? E ma'ihia outou aore râ e poriahia outou — aore râ na mea e piti ! Mea maramarama roa te reira.

Ia inu rahi outou i te ava, e taero ïa outou. O te riro te reira i te haamauiui i to outou upoo ia poipoi ae, aore râ e tapeahia outou e te muto'i, aore râ, hau roa’tu e ô atu outou i roto te hoê ûraa pereoo a pepe atu ai, aore râ e pohe roa, o outou aore râ te tahi atu mau taata. Mea maramarama roa atoa te reira.

Ia ofati outou i te ture, e riro outou i te tuuhia i te fare auri. E faahepohepo ïa te reira i to outou utuafare, e ino roa te imiraa ohipa aore râ te nuuraa o te toro'a, e to outou anahi. I reira atoa, mea maramarama roa.

I roto i tera hi'oraa, e faahuru ê te parau o te tumu o te mau mea atoa, i to outou oraraa — tae noa’tu i te oraraa o te mau taata atoa e ora nei i nia i te tino o te fenua, e te reira, na roto te tahi mau ravea e rave rau.

Ia haaviivii te mau taiete i te heipuni, e riro ïa te pape aore ra te arutai i te viivii e aore ra e tupu mai te fifi o te mahanahanaraa o te reva o te ao nei. Ia tama'i te mau hau fenua e taupupu ïa te faaravairaa faufaa, e tupu mai te mau ma'i pee, te pohe te o’e e tae noa’tu i te haaveveraa i roto i te mau hau e ô atu i roto i te reira mau tama'i. Ia ore te mau metua e atuatu maitai i ta ratou mau tamarii, aore râ ia ore te mau tamarii e haapao i te mau a’oraa, e riro ïa ta ratou haapiiraa i te taupupu, e topa atu i roto i te avaava taero, e rave atu i te mau ohipa iino aore ra i te mau mea ino roa’tu â. Mea ohie roa ia maramarama i te reira mau mea.

Ua riro atoa te Bibilia ei buka no nia i te parau o TE TUMU O TE MAU MEA ATOA ! E pu'ohu oia, tau hanere ture huru rau e faaohipa nei i te puai o te tumu o te mau mea atoa e au no te mau taata o tei haapao i taua mau ture ra, aore râ, o tei ofati atu.

Taa ê noa’tu e, ua ite, e ua mau ia tatou te mau ture atoa o te Bibilia, aita to te reira e tu’atiraa i nia i te mea e, ia ofati oe i te ture, e faautuahia anei aore râ aita. Oia atoa mai te faahoro vitiviti, e papaihia ïa, a ite noa atu â oe aore râ aita i te faito vitiviti faahepohia, na reira atoa te taatoaraa o te mau taata e ofati nei i te ture a te Atua, e faautuahia, a ite aore râ, a ore noa’tu â ratou i ite e, te ofati nei ratou i te ture.

A hi’o ati a’e ia outou. E itehia te huananeraa, te moni ore, te ma’i, te ite ore, te tamai, te ano e te veve rahi. E ua ui a’e nei râ outou e, NO TE AHA ? EAHA TE TUMU e ore ai e ti’a i te taata i te faatitiaifaro i teie mau fifi ? E no te aha, a nuu noa ai te tau, te 'u'ana noa atura ? No te mea, te ofati tuutuu ore noa ra te huiraatiraa o teie ao i te mau ture a te Atua.

Te na ô nei te taata e parau nei e na’na i papai i te Bibilia, no nia i Ta’na Ture rahi, te Ture Ahuru : «... e mea mo'a te ture [e « no te varua »], e mea mo'a hoi te parau, e te hapa ore, e te maitai » (Roma 7 : 12, 14). E faahiti â vau, a faahoi te papa o to outou maramarama i te tumu o te mau mea atoa. Ia haapao tatou i teie mau ture, e nehenehe tatou e haapapu, e hopoi mai oia i te mau haamaitairaa, te mau faa'ohieraa e te mau mea maitai i te mau taata e haapao nei. Ua mata ê te taata i te buka haapiiraa tei faaite ia’na i te tumu o to’na mau fifi e to’na mau hepohepo atoa.

No te iti â o te vahi, eita tatou e nehenehe e tuatapapa rahi atu â i te mau ture e rave rahi a te Atua e to ratou tu'atiraa i nia i te tumu o te mau mea atoa. Tera râ, ua fafau mai te Atua na roto i te Bibilia atoa e, e haamaitai rahi oia i te mau feia tei farii i te mau fafauraa atoa ta’na e mau nei. (A taio atu i ta matou buka rairai tamoni ore : E haapao anei tatou i na Ture Ahuru ?)

Ua fafau mai te Atua, e faaora oia o tei haapao i Ta’na ture, e o tei tiaturi i To’na mana no te faaora (Exodo 15 : 26 ; Iakobo 5 : 14-15). Ua fafau mai oia e rave rahi mau haamaitairaa no tei haapao i Ta’na Sabati (Isaia 58 : 13-14 ; Mareko 2 : 27-28), e te hoê ‘ea maitai no tei haapao i te rauraa o Ta’na mau ture no nia i te ‘ea. I roto i te mau parau fafau atoa, e faaohipahia i te hoê tumu maitai (te haapaoraa), ia tupu mai te hoê hopearaa maitai (te hoê haamatairaa aore râ te hoê faufaa).

I roto i teie mau hi'oraa atoa, e te vai atu â, te faahiti nei te Atua i teie parau o te tumu o te mau mea atoa o te HAAPAPU NEI i te faauruaraa o Ta’na ra mau faaueraa. E ti’a râ te reira no te mau feia anae e tiaturi nei i ta’na ra parau !

E pato'i te vahavaha – noa’tu no te a’o ia’na iho — te feruriraa e faahitihia ra i ô nei, no te mea te manao ra oia e, e ti’a ia’na ia haafaufaa ore i te parau o te tumu o te mau mea atoa. Area râ o tei haapao maite i te parau a te taata papai i te Bibilia, e ite â hia ia’na e rave rahi mau haapapuraa e, e ere na te taata i papai i te Bibilia. Aita teie buka i papaihia no te mau vahavaha, e i te mea e, eita oia e nehenehe e tauturu i te hoê taata o tei tapiri i to’na aau. Tera râ, e ti’a roa ia’na i te tauturu ia outou, mai te peu e, e vai matara noa to outou aau i te mau haapapuraa mo'a o ta’na e mau nei.

Te evanelia e porohia nei na te ao

Hou ra vau e faahiti atu ai i te hoê haapapuraa hopea, o tei riro ei haapapura puai mau no nia i te MANA MAU o te Bibilia, e tia ia tatou ia tuatapapa i te hoê haapapuraa taa ê e te ohie roa ia tatara.

Ua pii te Atua ia Herbert W. Armstrong piri atu i te hopearaa o te matahiti 1926. Ua bapetizohia oia i te matahiti 1927, e ua faatoroahia i te matahiti 1931. I te omuaraa o te matahiti 1934, ua haamata oia i te hoê haapurororaa natireva, e ua nenei i te buka iti matamua roa o te The Plain Truth (te Parau Mau). E tapao teie omuaraa haihai roa, i Eugène, Oregon, no te haamataraa o te faahoperaa i te tohuraa Bibilia faahiahia mau, e faahiti nei i te faatia faahouraa mai, e te pororaa, na roto i te tahi mau iteraa papu, i te Evanelia mau o te Basileia o te Atua na te ao, hou te hoiraa mai o Iesu Mesia.

Te tiaturi nei to te ao i te hoê Evanelia hape, no nia i te taata ra ia Iesu. Ua piihia o Herbert W. Armtrong no te poro ma te mana, i te hanere tauatini taata, i te fatataraa o te taeraa mai o te Faatereraa otahi o te Mesia — Faatereraa o tei ore i poro faahouhia na te ao nei a ahuru ma iva tenetere i teie nei.

Ua papai o Armstrong tane e piti parau ve'a e haapapu nei i te mana o te Bibilia. Teie te tahi tuhaa i ravehia mai i roto i te pu’ohuraa o te hopea o raua, o te tatara nei i te aai i faahitihia iho nei :

« Te vai nei te hoê HAAPAPURAA no nia i te vai-mau-raa o te Atua, e te parau-mau-raa o te Bibilia. Ua faatorohia ïa i te parau vea ta outou e taio nei, e tae noa’tu i te Ohipa tei haamani mai ia’na.

Te tohuraa tumu i horoahia mai e Iesu-Mesia iho, tei roto ïa, ia Mataio 24, Mareko 13 et Luka 21. E toru ïa aai, vauvauhia mai e, e toru taata papai o tei faauruahia, e te faahiti ra hoê â tumu parau.

« A hi’o ana tatou, eaha ta Mataio 24 : 14 e faahiti mai nei : « E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa 'e teie nei ao,ia ite te mau fenua atoa : o te hopea ihora ïa i reira ra ». O te mau parau teie a Iesu, i te pahonoraa i te hoê uiraa a te mau aposetolo : « e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o teie nei ao ? » (irava 3). O teie anae hoi te vahi i roto i te Bibilia, e faahitihia ai te parau o «te hopea o teie nei ao ».

« Ua parau atura Iesu i tana ra mau pipi i nia i te moua ra i Oliveta, mua noa mai ia Ierusalema, i te pae hitiaa o te râ. Te evanelia a te Mesia, o te reira anae ta’na i poro e ta’na i haapii, o te Basileia ïa o te Atua. I te irava 11 o teie ihoa pene, te faaara ra Iesu ia ratou i te mea e « e tupu hoi te peropheta haavare e rave rahi «. I te irava 4, te faaara ra oia i te mau aposetolo i te na ôraa e : « E ara ia outou ia ore roa outou ia vare i te taata ». Ua haere mai Iesu mai te hoê vea i tonohia mai e te Atua no te hopoi mai te parau poroi no te Basileia o te Atua. Teie poroi, o Ta’na ïa Evanelia. Tera râ, e rave rahi o tei haafaufaa ore i te Evanelia a Iesu — te Basileia o te Atua — Ua poro noa e, o te Mesia oia.

« I roto i te Galatia 1 : 6-7, te ite nei tatou e, e piti ahuru noa matahiti i muri ae i te faatiaraahia te Ekalesia, ua fariu a’e na te taata i te tahi Evanelia ê, taa ê atu i tei haapiihia e Iesu.

« Ua na reira noa e 1 900 matahiti i te maoro. E i te matahiti 1934, ua haamata te Ekalesia o te Atua i te haapuroro atu na nia i te natireva i te faanahoraa Te ao a muri atu (The World Tomorrow, na roto i te reo peretane) ma te poro atu, no te taime matamua roa i roto i na 1900 roaraa matahiti, i te Evanelia O TE BASILEIA. I roto i teie mau matahiti, a poro noa ai matou i teie Evanelia, ua haamanihia mai te mau mauhaa tamai rahi o tei nehenehe e haamou roa i te huitaata atoa. UA FATATA ROA — TE HOPEARAA − O TEIE AO !

« E haapapuraa atoa teie no te mana o te Bibilia.

« Oia mau, UA TAE I TE TAIME IA ITE OUTOU I TE PARAU MAU ! »

— Herbert W. Armstrong, Te Bibilia — TIATURIRAA HAPE NA TE TAATA, AORE RÂ E MANA ? E tia anei ia outou ia haapapu i te reira ?, api. 15

Te paepae noa nei â Te Ekalesia o te Atua i faatia faahouhia i teie tohuraa, ma te tamau noa â i te rave i te Ohipa o ta te Atua i haamata, mai roto mai ia Armstrong tane.

Te haapapuraa o te tohuraa

Na roto i te faahitiraa i mairi, ua haamata mai tatou i te faaite i te haapapuraa pautuutu roa ae — e te mea faaohie ae i te tiaturiraa — , i te mana o te Bibilia. E vai faahapa ore noa oia.

Pauroa anae e hinaaro nei e ite, eaha to’na ananahi. E rave rahi noa atura e fariu nei i nia i te mau hi'ohi'o, te mau taata pere, te mau taata e taio nei i te mau reni o te rima, te mau tahutahu, e rau atu te mau tahu'a no te ite e, e aha te mea e tupu mai. E e aufau ratou no teie mau « raveraa ». Area râ, mea iti roa o tei fariu nei i te Atua ra, te Pû o te parau mau, no te ite papu i te mau mea e fatata mai nei i te tupu i roto i te ao taatoa nei.

Mea iti roa atoa te taata i ite e, piri atu i te hoê i nia i te toru o te Bibilia, e mau tohuraa anae ïa — e buka aamu o te faahiti nei i te hoê aai, hou oia a tupu mai ai.

E nahea outou, mai te peu e, e faaau atu vau i te faaite atu i te tahi mau mea e fatata roa i te tupu, ma te horoa atu i te mau haapapuraa pautuutu maitai e, e tupu iho â ? E nahea outou, mai te peu e, e nehenehe vau e faahiti atu i te tahi mau mea tata'itahi e to ratou mau tupuraa, e riro i te haafifi i te mau fenua atoa o te ao ? E mai te peu e, e parau atu vau e, e mea tamoni ore, mea horoa noa... e anaanatae anei outou ?

A tae hoi e, o te mea mau e ti'a roa ia'u i te rave ! E ti'a roa atoa ia'u i te faaite atu e, i hea, e, e nahea outou iho e ite ai ! E na reira, e papu ia outou e, e tupu mau â te mau mea o ta outou i haapii, mai ta outou i papu e, e fâ mai â te mahana ananahi. Papu maitai, ia oti teie buka iti ia outou i te taiohia, eita roa to outou manao e turorirori faahou i nia i te mana o te TAATOARAA o te Bibilia, e tae noa’tu i te mau parau atoa e faahitihia nei i roto i na tuhaa e piti i nia i te toru e toe nei.

E tamata te Atua i te mau vahavaha

A hi’o i te tamataraa rahi no ô mai i Teie e parau nei e, o oia te Atua ta te Bibilia e faahiti nei. «E haafatata mai i ta outou parau, te parau maira Iehova (te Atua) ; A TUU MAI I TE PARAU PUAI, te parau maira te arii [Atua] o Iakoba. E haafatata mai ratou a faaite mai ia tatou i te mau mea e tupu a muri nei : o tei tupu na na mua, ta ratou e faaite mai ia tatou, ia imi hoi tatou e ia itea te hopea ; e aore ra, e faaite mai i te mau mea e tupu a muri a’e : e faaite mai i te mau mea e tupu i te anotau hopea ra ; e ite ai matou e, e atua outou. Oia ïa, a rave i te mea maitai, e aore ra, a rave i te ino, ia ite hua matou e ia maere noa e ia mata'u hoi. Inaha, e iti â outou i te faufaa ore nei ; e ta outou e rave ra e iti ïa i te faufaa ore â. E faufau rahi to te taata e au ia outou na. »(Isaia 41 : 21-24)

O vai te opua e faaruru i te tamataraa a te Atua ?

Te faaite nei te tupuraa o te mau tohuraa i te mana hanahana o te Bibilia. Aore roa e taata e nehenehe e tohu papu i te hoê ohipa e tupu i roto i te hanereraa aore ra i te tauatiniraa o te matahiti, haere atu ai, i roto i te rauraa o to’na mau tupuraa. Aore roa e taata e nehenehe e tahape i te tereraa o te aai o te mau oire, te Fenua, aore ra te mau basileia no te mau tenetere a muri atu. No reira e parau hia ai e, te tohuraa, o te tamataraa teie o ta te vahavaha e ore e faaruru atu ! E parau mau hoi !

I roto i te irava i faahitihia iho nei, te faaooo nei te Atua i teie mau vahavaha.

Te faahiti nei te taata papai o te Bibilia, i roto ia Isaia 46 : 9-10 «E haamana'o i tei mutaaihora mau parau i tei tahito ra ; o vau mau â te Atua, e aitâ'tu ; o vau te Atua, e aitâ'tu Atua e au ia'u nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra : e te parauraa e, O ta'u te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta'u ïa e rave ». O te hoê Ti'a manahope anae te nehenehe e faatupu i te mau mea i nia i te maororaa e tau hanere aore ra tauatini matahiti. O te Atua anae te nehenehe e poiete aore ra e vavahi i te mau fenua aore ra e haamou i te hoê nunaa taatoa, ma te hi’opoa e ia tupu o ta’na i parau ra.

Oia nei, e haapapuraa pautuutu mau â te tohuraa, no te vai-ma-raa o te Atua. A hi’opoa anae i teie nei, i te tohuraa roa ae o te Bibilia.

Te Hitiaa o te râ, e to'na tiaraa tohu

E auraa rahi roa to te mau ohipa e tupu nei i te hitiaa o te râ, hau ae i ta te rahiraa o te taata e maramarama nei ! Te parauhia nei e i te mau va'u matahiti atoa, e faaruru te Hitiaa o te râ i te hoê tamai. Te faaite nei te mau aai api e, e oia ihoa. Ua riro teie mau tuhaa fenua, mai te hoê pani ra e pihaa noa, te arepurepu, te mârôraa, e te totoaraa. Mea maoro te hau i te mo’eraa i reira. E mea rave ata mau no te tatararaa i teie mau fifi. E faaite mai teie buka rairai e, o te Atua anae te nehenehe e faatitiaifaro i te reira.

I te mea faahiahia, te taatoaraa o te ao, o tei taatihia i te mau pae hitiaa o te râ. Eita te mau fifi e tupu ra i reira e mo’e taue noa, e eita te ao e nehenehe e ore e ite, ma te fariu ê atu !

Tei roto te Hitiaa o te râ i te hoê parau tohu rahi. Aita te ao i ite i te reira. No teie ra e hinaaro nei e ite i te faanahoraa a te Atua, aita te reira e ti'a. E nehenehe e itehia teie faanahoraa. Tei te Atua manahope, tei hamani i te rai e te fenua ra, te taviri no te iteraa e te faatitiaifaroraa i « te mau fifi o te Hitiaa o te râ ». Eiaha outou e ite ore i te reira — e nehenehe outou e ite i Ta'na ravea.

Daniela — te hoê tohuraa maere mau

Te faatupu nei te Atua i te hoê faanahoraa faahiahia mau i raro nei. Te rahiraa o te taata o te ore roa i ite e, te vai nei te hoe fâ no te taata, iti roa’tu o tei ite eaha te fâ ! E faufaa rahi to teie nei tau, e te ananahi o te Hitiaa o te râ i roto i te faanahoraa faahiahia mau a te Atua. Tei ropu ratou i te hoê tohuraa maere mau o te faahuru ê i te oraraa o te taatoaraa e noho nei i nia i te fenua, hou ae i te hope'araa o teie tau. Hau atu i te 2 500 matahiti, Ua faaurua te Atua ia Daniela no te faaite i te hoê tohuraa rahi o tei rau te mau tauiraa faahiahia i roto i te tereraa o te aai o te ao. E hau ae ra te teitei o teie tohuraa ia tae mai i to tatou nei tau a tupu ai te tahi mau ohipa riaria mau ! Teie mau ohipa taa ê o tei hunahia, e tae mai i teie tau, e o tei faahitimahuta, e te faahepohepo hoi i te mau nunaa atoa.

Te tahi mau tohuraa, e mau hi’oraa pu’ohu-noa-hia ïa, area ra te tahi atu, mea papu maitai ïa. Te tahi, no te hoê noa ohipa e tupu i te hoê tau faataahia, e te tahi, e tupu maru noa ïa, e pau atu ïa matahiti aore ra tenetere e aore ra e tauatini rahiraa matahiti. I roto i te tohuraa a Daniela, e rave rahi mau tohuraa, tera ra e mea huru haihai mai ra to ratou tupuraa. E hiopo'a tata'i tahi tatou i te reira, e tae roa mai i to tatou nei tau.

Fatata te rahiraa o te feia maimi i te pae faaroo i horoa-oioi-noa i to ratou mau manao no nia i te mau tohuraa bibilia. E « tatara » ratou i te Bibilia, mai tei au ia ratou. Area ra te piahi mau o te Bibilia, e vaiho noa oia, e na te Bibilia ihoa o'na, e tatara. Te faaineine nei tatou i te hi’opoa i te hoê pene roa mau i roto i te Bibila. E vai maramarama noa mai te mea e, hoê anae tatararaa i na maha ahuru ma pae irava e vai nei. Aita roa e tu’atiraa, to te feruriraa, te manao, e te tatararaa a te taata i nia i te tupuraa o teie mau irava tata'i tahi !

E rave rahi o teie mau tohuraa o tei tupu mai ta te Atua i faaara na. Ua ô te reira mau parau i roto i te Aamu i teie mahana. E nehenehe teie mau ohipa e hi’opoahia i teie mahana. E mau haapapuraa pautuutu mau o tei faaite nei e, ua faahiti a’e nei te hoê Ti'a Manahope i teie parau, e ua faatupu roa.

Tei te pene 11 o te buka a Daniela teie tohuraa. I te pene 10, ua hitimahuta o Daniela — ua maere roa, ua horuhoru roa to’na aau i teie mau faaiteraa no ô mai i te Atua ra, no nia i te mau mea e tupu « i te mau tau hope'a ra ». E mea faufaa roa te pene 12 no te pu’ohuraa o te pene roa mau, te 11.

Eiaha ia mo'ehia ia tatou, e na te taata i tuha i te Bibilia, ma te oomo atu i te mau pene, e te mau irava. Taa ê noa’tu ai e, e faaohie te reira i te mau taata e haapii nei i te Bibilia, e nehenehe atoa ra te reira, e tapu mai i te tahi mau aai, te tahi mau mana'o aore ra mai ô nei, te mau tohuraa — e mai tei ite pinepinehia, e riro atoa te reira i te haapouri, aore ra i te faahapa i te auraa, e te hohonuraa mau, o te tumu parau.

Tei roto i te toruraa o te matahiti o te faatereraa a te arii Peresiara o Kuro to te Atua horo'araa te tohuraa ia Daniela ra (10 : 1).

Te hoê tohuraa no nia e piti na arii rahi

Ua papai o Daniela i nia e piti na arii puai mau (e piti na hau enemi) faufaa mau i roto i te mau ohipa e tupu i te mau pae fenua Hitiaa o te râ, e tae noa’tu i te mau tau hope'a. E faaineine teie na arii i te haerea no te tupuraa o te tahi mau ohipa faufaa mau, u’ana atu, i mua noa ae i te hoiraa mai o te Mesia.

A iriti i ta outou Bibilia, e a taio i te mau irava tata'i tahi ma te faaohipa atoa i teie buka rairai. Aita atu raveraa e faatupu i teie faahopearaa. E piti irava faufaa e faaineine nei i te reira. I roto ia Daniela 10 : 21, ua parau atura te melahi ra o Gaberiela ia Daniela : « E faaite atura râ vau ia oe i tei papaihia i roto i te parau mau ra. » I te pene 11, te faaitehia mai nei te taime, te tau. Te na ô ra te irava 2 : «E teie nei, e faaite atu vau ia oe i te parau mau. ». Ia tohu mai te Atua i te tahi ohipa, e parau mau anae ïa ! Mea papu ta’na mau parau ! E e tupu mau â te reira ! I te mea e, e aore hoi i hapa te parau i papaihia ra ; (Ioane 10 : 35), e na reira atoa no te mau irava atoa !

A hi’o i te mau irava i muri nei : «Inaha, e tootoru â arii e tia mai i nia i Peresia ; e te toomaha ra e tao'a rahi roa ta'na i ta ratou atoa ra ; e ia tupu oia e ia etaeta, no te rahi o ta'na ra tao'a, na'na e faatiarepu i te taata atoa ei rave i taua fenua ra ia Iavana. Ei reira e tia mai ai te hoê arii rahi, e e ma te mana rahi to'na hau, e ma te haapao i to'na ihora hinaaro » (Daniela 11 : 2-3)

O vai teie mau arii — e te toomaha o tei rahi ae ta'na tao'a i te matamua ? E o vai te « arii rahi » ? Te faahiti nei o Daniela i te parau o na arii matamua e tootoru ra oia hoi o Cambyse ll, o Smerdis (aore ra Bardiya), o Dariu no Peresia, e o Xerxès matamua, te arii rahi roa ae, e te tao'a rahi hoi i roto i na arii e toomaha ra. Na Xerxès matamua, i faatupu i te tamai i te fenua Heleni.

E tia ia tatou i teie nei, ia hi’opoa i te tahi mau tuhaa no roto ia Daniela 8. Te metua tane o Alesanedero Rahi, te arii Philipa 2 no Makedonia, o tei faanaho i te hoê tereraa ohipa aravihi mau no te haru, e no te faahi'a ia i te hau emepera peresia tauturuhia e te hoê nuu faehau Heleni. I te mea ra e, ua pohe oia hou a faaohipahia ai ta'na tereraa ohipa. Na ta'na tamaiti o Alesanedero Rahi, i haru ia Peresia. Ua upootia ta'na nuu i nia i te Peresia, i te tamai tuiroo ra o Issos i te matahiti 333 hou Iesu (Daniela 8 : 2, 5-6). Piti matahiti i muri iho, i te matahiti 331 hou Iesu, i te piti o te tamai i Arbèles (o Erbil, Irakia i teie mahana), ua haamou roa o Alesanedero i te Emepera Peresia. I te mea e, ua haru haavi ae nei oia ia Aiphiti maa taime iti na mua ae, ua tamau â oia i teie tamai, ma te haamou atu i te mau mea atoa i nia i to'na haere'a, mai te Hitiaa o te râ e tae noa’tu i te fenua Initia. Ua tupu mau â teie mau mea, mai tei tohuhia.

Teie ta Daniela 11 : 4 e parau nei no nia ia Alesanedero : « Ia haapapuhia ra oia, e parari ai to'na basileia e operehia ïa ia maha tufaa, i na mata'i e maha o te ra'i ra, eita râ e riro no to'na iho huaai, e ore hoi e au i to'na mana a mana'i oia ra : e taihitumuhia hoi to'na basileia, e riro hoi no vetahi ê atu â "

E rave rahi mau aivanaa e tuati nei i te parau e, ua pohe taue noa o Alesanedero, i te toru ahuru ma pitiraa o to'na matahiti. «Tâpû-ê-hia, ma te mana’o-ore-hia i to’na apiraa ra e te itoito, aita hoi o Alesanedero i vaiho mai i te tufaa no to’na ra mana e ua mo’e atoa atu ta'na mau opuaraa na muri ia’na » (Rawlison, A Manuel of Ancient History, api 237 — na matou i huri atu). Ua tuhahia atu to'na Emepera, e maha tufaa, no te mea aita ta'na e huaai — e tia roa, mai ta te Atua i tohu mai.

Na te mau raatira rahi a Alesanedero, i tufa te Emepera e maha tufaa (tei faahohoahia i ô nei «i na mata'i e maha o te ra'i ra » — aore ra, te mau aveia i reira te basileia i te tuharaahia :

  1. Ptolemee, o tei faatere na ia Aiphiti, o Palesetina, o te hoê ia tuhaa o Suria.
  2. Seleucos, o tei faatere na i te toe'a o Suria, o Babulonia e te mau fenua e vai nei i te hitiaa o te râ haere ti'a atu i te fenua Initia.
  3. Lysimaque, tei mana na i Asia iti.
  4. Cassandre, te upoo faatere i te fenua Heleni e to Makedonia.

Ia tae i te reira taime, te faaite ra te tohuraa i te ohipa a e piti na arii i roto i te ra e maha, aore ra tuharaa fenua. O Suria, «o te arii no apatoerau†ïa. O Aiphiti (irava 5) o « te arii i apatoa » ïa, no te mea te vai nei oia i te pae apatoa o Ierusalema. (O Ierusalema hoi te tumu o te mau tohuraa atoa, e faa-hi'o-hia ïa te mau aveia ia au i te vairaa o Ierusalema.) I tama'i noa na teie na hau na roto ia Paletetina — te Fenua mo'a. Ua fatuhia na teie tuhaa fenua e te hoê aore ra e te tahi o raua ia au i te tupuraa o te tama'i.

Ua hau ae te puai e te mana o Aiphiti i te raveraa a Ptolémée tahi, piihia Sôtêr, i te tau a ora noa ai o Alesanedero. Ua riro atoa mai o Séleucos, ei taata puai mau. I te matahiti 312 hou o Iesu Mesia, ua patu mai oia i te hoê basileia puai atoa i Suria. Ua riro mai, e o te faahoho'araa teie na basileia i te « arii no apatoa » e te « arii no apatoerau » o tei faahitihia i te roaraa o teie tohuraa. Te faahiti ra o Daniela 11 : 5 « Ei reira e etaeta'i te arii no apatoa ; e riro râ to'na re i te tahi taata rahi i ô na ra, e oia 'tura tei mana ; e riro hoi taua mana no'na ra ei mana rahi. »

Te tupuraa maere mau o te irava 6

E tohuraa faahiahia e te taa ê mau te irava 6 : «e ia mahemo e fanu pue matahiti, e amui ai ratou ra ; e riro hoi te tamahine o te arii i apatoa ra i te haere mai i te arii no apatoerau ra a faaauau ai i te auraa[tapao : « mau manaraa » aora ra « mau faaauraa tano », aore ra « hoê taatiraa faaipoipo »] ; eita râ te mana o te rima e mau ia'na, e ore hoi oia e mau e to'na huaai : e tuua-ê-hia ra oia, e te feia i aratai mai ia'na, e ta'na tamaiti, e te feia atoa i turu mai ia 'na i taua anotau ra ».

Pae ahuru matahiti i muri iho, o Antiochos II, piihia Theos, te faatere o Suria, te arii no apatoerau. E mana rahi to ta'na vahine o Laodice. Ua taa atu o Theos ia 'na, a faaipoipo atu ai ia Bereni te tamahine a te arii o apatoa. Ia au i te tohuraa, o Bereni « o te tapea atoa hia... e o to'na metua tane ». Eita râ « te mana o te rima » e mau ia'na, e eita hoi te arii o apatoerau ta'na i faaipoipo, e mau i to'na terono. E pohe riaria mau to teie e toru. I roto i te irava, ua matara mai te hoê tohuraa papu mau, hu'ahu'a maitai, o tei tupu mai tei tohuhia. Ua parau o Rawlinson : « Na to’na mana[to Laodice] e faa ô ia'na i roto i te tamai ia Ptolemee Philadelphe [te arii no apatoa], i te matahiti 260 hou o IESU, ua faaea mai teie tamai i te matahiti 252 hou IESU, na roto i te faaipoiporaa o Antiochos et o Bereni, te tamahine a Ptolémée... I te poheraa atu o Philadelphe [to'na metua tane] i te matahiti 247 hou IESU, ua 'au'au atu o Antiochos ia Bereni, e ua rave faahou mai i ta'na vahine matamua, ia Laodice ; no to'na vahavaha i te huru o ta'na tane, ua haapohe atu o Laodice ia Antiochos, no te rave mai i te terono no ta'na tamaiti ra o Seleucos II, i te matahiti 246 hou IESU.… e ua haapohe atu o Laodice ia Bereni (Ancient history a Rawlinson, 'api 251-252.)

Hi’opoa tata'i tahi anae i te mau irava o te tohuraa roa roa ae o te Bibilia.

E rave rahi taime to te Fenua mo’a tauiuiraa i te faatereraa

A hi'o na i te irava 7 : «No te ohi râ no te aa [te mau metua o Bereni)]no'na te hoê i te tiaraa mai ei mono ia’na [nota : « i to'na tiaraa » — penei ae to'na tuaane o te tia mai i nia i te terono o to'na metua tane ei arii no apatoa] ; e haere mai ïa ma te nuu atoa e tomo hoi i te pare no te arii i apatoa,e rave hoi i te reira, e riro te re ia'na : "

Teie ta Rawlinson i faaite mai : «Ua taahi o Ptolemee Evergete [Ptolemee III, tamaiti matahiapo a Philadelphe, e tuaane ia no Bereni, e ohi râ no te aa] i nia ia Suria i te matahiti 245 hou to tatou tau, no te tahoo i te haapoheraahia to'na tuahine o Bereni I roto i te tamai i muri noa mai i te reira, ua faahi'a (para'u) oia te mau mea atoa i mua ia'na" (api 252, 272).

I te irava 8, o te parau ïa o te arii no apatoa o tei manuia i te tomo tama'iraa i apatoerau, e o tei faaauhia ia faahoi mai na Aiphiti mai, i te mau mau auri e tae noa’tu i te mau farii ario maitatai ra e te auro (irava 9). E oia mau, ua haru mau â o Ptolemee III ia Suria, i te uahu no Anetiohia (te oire pu o te basileia), e o Seleukia. Ua faahoi mai i Aiphiti, te hoê faufaa rahi mau, tae noa’tu e 2500 te mau hohoa i faatôhia ra i te auri e te tahi mau tao'a rahi, o ta te arii no apatoerau, o Cambyse II, i faahoi mai na Aiphiti mai i te matahiti 256 hou Iesu. Te na ô atoa ra teie irava e, e faatere mai te arii Ptoleme III « e pue matahiti » hau atu ia Seleucos II, te arii no apatoerau — o tei faatere na tae atu i te matahiti 226 hou Iesu, a pohe ai o Ptoleme III e maha matahiti i muri mai oia hoi i te matahiti 222 hou Iesu.

I te poheraa o Seleucos II, ua rave maru noa mai ta'na na tamaiti e piti i to'na basileia. E toru noa matahiti to Seleucos III faatereraa (mai te matahiti 226 i te matahiti 233 hou Iesu), haere mai ai to’na tuaane, o Antiochos III, o tei pii-atoa-hia « te Rahi, te Teitei », e toru ahuru ma ono matahiti oia i te faatereraa (mai te matahiti 223 e tae atu i te matahiti 187 hou Iesu). Ua faatupu raua i te tahi puai rahi mau no te tama'i atu ia Aiphiti, ei tahooraa i to raua metua tane, e no te haru faahouraa mai i te uahu e te aorai, o Seleukia.

Ua roaa hia e piti ahuru ma hitu matahiti ia Antiochos Rahi, no te mauraa mai ia Seleukia e no te haruraa mai ia Suria e tae noa’tu ia Gaza, e ia Paletetina. Te na ô ra te mau irava 10 e 11 : « E riro râ ta'na mau tamarii i te amui i te tama'i, etaeta rahi ta ratou e haaputu e tae mai hoi te hoê, e manii noa mai ïa, e reva roa hoi na roto, e e hopoi roa hoi i te tama'i e tae noa'tu i te pare. Rahi roa a'era te riri o te arii i apatoa, e ua haere mai i rapae e ua aro, i taua arii i apatoerau ra ; e feia rahi roa ihora ta'na e haamau i te aro, e tuuhia'tura te rahi atoa ra i ta'na rima »

Ua faatupu maite o Ptoleme IV i te irava 11. Oia mau, i muri mai i te haaputuraa i te hoê nuu e 20 000 taata, ua riri oia ia Antiochos Rahi. Ua faatupu i te irava 12 i te mea e, « e rave rahi noa iho te tausani i hi'a (pohe) ia'na ". Tera ra, ua ho'i oioi noa i Aiphiti ma te faaau rû noa i te hau ia Antiochos, e ua haamo'e i te mau tao'a rahi o te upootiaraa, no reira tera parau e : «e ore â e riro te re ia'na » (oia hoi, to'na upootiaraa i nia ia Antichos i te matahiti 217 hou Iesu)

Ahuru ma piti matahiti i muri mai, oia hoi i te matahiti 205 hou Iesu, ua pohe o Ptolemee Philopatôr, te arii o Aiphiti. Ua pa'iuma mai ta'na tamaiti o Ptolemee Epiphania, hoê tamarii, i nia i te terono. E no te reira, ua paruparu o Aiphiti i te mau aroraa. I muri mai « fanu matahiti », ua faaohipa o Antiochos i te paruparu o Aiphiti, e aro atu, e ua upootia. Te tatara ra te irava 13 «E ho'i mai hoi te arii i apatoerau ra ma te taata rahi e iti tei a mutaa iho ia haamau i te aro ra, ia mehemo e fanu matahiti ra e tae mai ai, ma te nuu rahi e ma te tao'a rahi ».

Maa taime rii noa i muri mai, ua piri atu o Antiochos ia Philipa no Makedonia no te aro atu ia Aiphiti e note haru mai ia Phoinikia e ia Suria. Te parau o te Ati Iuda ra o Flavius Joseph, aivanaa tuiroo no te aai e, e rave rahi mau Ati Iuda i tauturu ia Antiochos i roto i teie faanahoraa. O te reira ta te irava 14 e faatia ra. Te ani haehaa atu nei ra matou ia outou ia taio maite te mau irava tata'i tahi o ta outou iho Bibilia, a taio noa ai i teie mau hohoraraa o teie nei Aai.

E ua aua faati aera o Antiochos ia Sidona, e ua haru mai ia'na ia Aiphiti, e i muri iho, ua rave atoa mai te faatereraa o Iudea (Paletetina), i te aroraa o te mou'a Panium, i te matahiti 198 hou Iesu. Te faahiti ra te irava 15 e te 16 te parau o «te fenua hinuhinu ra », oia hoi o te Fenua Mo'a — o Iudea (aore ra Paletetina)

I te reira tau, ua faanaho o Antiochos i te taatiraa i roto i ta'na tamahine o Cleopatre (eiaha e tuea e te Cleopatre i faatere mai na ia Aiphiti i te matahiti 31 hou Iesu), e te arii api ra o Ptolemee Epiphania, ma te manao e, e riro mai ia'na te taato'araa o Aiphiti na roto i te haavarevare. Tera ra, aita teie opuaraa i manuia, ua taviri o Cleopatre i to'na metua tane, ia Antiochos : aita oia i tauturu ia'na ia rave mai ia Aiphiti (irava 17).

Fariu ê atura o Antiochos i ta'na mata i te mau taa motu e te mau fenua pae miti i Asia Iti, e tamata atura i te 'eia haru mai, i te mau matahiti 197 e 196 hou Iesu. I te mea ra e, ua upootia mai te raatira roma o Lucius Cornelius Scipio Asiatcus i nia ia’na (te Asia ra o Scipion) i te matahiti 190 hou Iesu (irava 18).

Te na ô ra o Daniela «Ei reira oia e fariu ai i tana mata i te mau pare o to'na iho fenua ; a turori râ oia e hi'a 'tu, e e ore e itea ». Tera ra, a tamata ai oia i te faahoi mai i te tahi tuhaa o te tao'a rahi o ta’na i faataa, ua taparahi pohehia, a eia ai oia i te hiero o Belus, i Elymais i te matahiti 187 hou Iesu (v19).

O Seleucos Philopatôr (IV), ta’na tamaiti tei fatere mai, mai te matahiti 187 tae noa 'tu i te matahiti 176 hou Iesu, no to'na hinaaro i te moni, ua tono oia ia Heliodore, teie "titau" e faahitihia nei i roto i te irava 20, no te ohi i te mau tute, i roto ia Iudea atoa (Paletetina). E hoê ahuru ma hoê anae matahiti to'na faatereraa — tae atu ai i te taime a faataero ai o Heliodore ia'na (v20).

Aita e huaai ta Seleucos IV. Na to'na teina o Epiphane (Antiochos IV), te tahi taata vahavahahia ra e te au ore maitai, e riro te basileia ia’na i te taparu. Na Eumene (Eumenês), to'na mono i tautura ia'na. Te papai ra o Rawlinson i te api 255, e « ua 'au'au o Antiochos [Epiphania], turuhia e Eumenês, ia Heliodore, e haru atura i te terono i te matahiti 176 hou Iesu. Ua maere to'na nunaa no ta’na mau peu piri atu i ta te mau roma, ua tae ra i te hopea o ta’na opuaraa na roto i te taparu.

Te tiaraa o Antiochos Epiphania

Te faatia ra te irava i muri mai, i te tamataraa a Antiochos Epiphania i te haru i te tahua rahi Ati Iuda (te « arii haafaufaahia ra »). Ta'na fâ, oia hoi o te monoraa ïa teie i te hoê taata e turu papu ia'na. Ua mana'o te tahi, o tei ore i papu maitai i te tatararaa o te parau o te « arii haafaufaahia », e o te Mesia teie e faahitihia nei. E ere roa’tu ïa (irava 22).

E haamaramarama mai na irava e toru i muri mai i te huru e te peu a Antiochos. I te omuaraa, mea iti roa tei turu nei ia'na, tera ra, a pa'iuma maru noa mai ai oia i nia i te tiaraa, ua faaaano oia i to'na mana ma te haavarevare e te mau ohipa pi'o e rahi roa mai ai to'na mau taata. I te mea, ua faafaufaa noa na to'na mau tupuna i te mau Ati Iuda, ua taahi atoa atu oia i Aiphiti raro, e i Galilea. Te parau ra o Rawlinson «ua tae ratou i te tahi faito e aita e tiaturiraa faahou na nia i te mau opuaraa maamaa a te hoê arii etaeta », e, « na roto i te faamehameha o te tamai a te mau faaterehau a Ptolemee Philometôr [teie nei arii o apatoa], o tei titau nei i te hoê tuhaa o Suria e o Paletetina ei tao’a horoa no Cleopatre, te arii vahine mama o tei pohe, ua taahi atu o Antiochos i nia ia Aiphiti i te matahiti 171 hou Iesu » (api 255-256, 277-278). Tei te reira taime o Ptolemee Philometôr, tana tamaiti fetii, i aro ai ia'na e te tahi nuu faehau rahi. Te ra ra no te taviriraa hia teie tamaiti e ta'na iho mau nuu, ua manuia mai o Antiochos i te tamai (v 23-25).

Te faaite ra o Rawlinson « i muri noa ae i te upooti'araa i Pelisium, ua taahi atu o Antiochos i nia ia Memphis. A haru ai oia i te arii api ra [Ptolomee Philometôr, te arii o apatoa], ua faaohipa atu ia’na ei mauhaa no te faaauraro i te fenua taato’a. » Inaha, i te matahiti 174 hou Iesu, i roto i te hoê tamaaraa, ua parau atu o Antiochos e, e amui atu oia i ta'na tamaiti fetii, no te aro atu i to'na tuaane, ia Evergete II, tera ra, e parau hoi ratou i te parau haavare i te amuraa-maa hoê ra (irava 26- 27).

Te mea riaria faaano ra

I te matahti 168 hou Iesu, a ho'i mai ai o Antiochos na Aiphiti mai e ta'na tao'a rahi, ua faaoti oia e hamani ino i te mau Ati Iuda ma te taparahiraa i te naho'a rahi. E ua ho'i atura i Anetiohia e te tahi mau tao’a o ta'na i rave mai i roto i te hiero o Ierusalema. E ua taahi faahou atura i nia ia Aiphiti, ma te ore ra i upootia mai te matamua, i te mea e, ua turuhia o Ptoleme e te mau Roma (irava 28-29)

Ua aro te nuu Roma ia Antiochos, o tei faahepo ia'na ia auraro i te mau aniraa a Popilius, te tomana o te nuu Roma, oia atoa i te haere i rapae ia Aiphiti, ma te faahoi atoa atu ia Kupero. A hoi atu ai oia, ma te inoino no to'na pau, ua faahoi faahou atu i to'na riri i nia i te nunaa Ati Iuda, e amui hoi oia i ta’na parau i te feia e faarue i te faufaa mo’a ra (irava 30)

I te matahiti i muri, ua tono rû atu o Antiochos i te hoê nuu i Paletetina, ma te haafifi mau o vai noa’tu e ti'a mai i nia i to'na haerea. Ua haaviivii atu oia i te hiero e te fare mo'a, e ua faaore i te tusia o te mau mahana atoa (a hi'o atoa ia Daniela 8 : 11, 24) ; Ua faatupu i te hairiiri ma te faati'araa i te hoê tii no Jupiter, te atua roma, o te tupuraa ïa o te vai anoraa. (Ia mana'o anae ra tatou, i vai na te tahi mau taata o tei opua i te faatupu i teie tohuraa i te faatiaraahia te fare pureraa a te mau mahometa, o Omar i nia i te niu parauhia ra, o te hiero tahito o Ieusalema i te tenetere 7 o to tatou tau. E ia tupu ra mai teie i faahitihia atu nei, e titauhia ïa, ia faananea, e ia faatuea atu i te mau tatararaa i te mau irava atoa o ta tatou i hiopoa mai nei, ei patururaa, e ei haapapuraa, i roto i to'na rauraa, e na roto i te mau mea atoa o ta tatou i taio na, e ua tupu mau â teie mau mea i roto i te aai. E tuea atoa te reira i nia i te irava 31.) Ua tuu atu o Antiochos Epiphania "i te mea faufau" i roto i te hiero, i te matahiti 167 hou Iesu (irava 31).

Te faatupuraa i te parau tohuhia o teie irava, e Antiochos, o te hoê ïa « hohoa » o te faatupuraa i muri, i te tau hopea, i to tatou tau. Te faaite papu ra o Luka 21 : 20, e riro o Ierusalema i te « haaatihia e te nuu » e e vavahihia, a vaiho atu ai i roto i « te vai ano ra ». E tuatapapa hu'ahu'a atu â tatou i te teimaharaa o te teie tohuraa, i te hope'araa o teie buka. Teie ra, e mea faufaa ia ite tatou e, e mea pinepine te Atua i te tataipiti i te raveraa, no te faaite papuraa i te ao, na roto i te mau ohipa tuea i tupu na, te mau mea ta'na e opuavra i te rave faahou — i te tapiti — i te tau i muri, tera ra e hau atu to’na puai.

E mea faufaa rahi, ia maramarama maite i teie faanahoraa, e riro hoi te reira mai te hoê taviri, no te ite papu, i te auraa mau o te mau tohuraa atoa o te Bibilia.

Tei roto o Iesu e te mau aposetolo i te tohuraa

Te tatara ra te tuhaa matamua o te irava 32 i te opuaraa a Antiochos e haamou i te faaroo Ati Iuda. Ua faaore oia i te tusia o te mau mahana atoa ra, e ua opani atu i te mau tahu'a rahi ia rave i ta ratou ohipa i roto i te hiero. Ua havarevare atu i te mau Ati iuda e hinaaro e fariu ê atu i ta ratou ekaletia.

E mea faufaa mau ia ite papu e, mai te ropuraa o te irava 2, e faahaere atu te tohuraa ia tatou i te tau o te Ekalesia o te Faufaa Api. Ua ite tatou i teie tohuraa i te mataratararaa i nia i te hoê roaraa e piti tenetere. I teie nei, ua nuu atu oia e piti hanere matahiti i roto i te tau, no te tatararaa i te cherisetiano mau, « e tae noa'tu i te hopea ra : no te mea te vai ra te taime haapaohia » (irava 35). A tapao atu, te parau ra te irava 32 « o te feia râ i ite i to ratou Atua ra, e riro i te puai, e te haapao » (iritiraa Darby). Te faananea ra te irava 33 i te na ôraa e « E te feia i haapii i te taata ra ». Ia au i te parau a te tahi mau aivanaa no te evanelia e te tahi mau auaha parau, na teie irava e faahope i teie aai o tei tupu maite ia au i te mau irava. Tera ra, aita roa’tu ïa.

E na tau taa ê roa ta teie na tuhaa irava e faaite mai nei, te matamua ei hohoa no te hopea. Mea papu, ua faafariu ê atu o Antiochos i te tahi naho'a rahi o te mau Ati Iuda, na roto i te « taparu ». Te parau ra te hopearaa o te irava 32 i te parau o te tau o te mau Maccabées, o tei faaruru e tei haapaari i te hohoa taviriraa e te taparahiraa a Antiochos. O te hoê teie faahohoaraa i te mea ta Iesu e ta'na mau pipi e haamata i te rave, ia faatia Oia i Ta'na Ekalesia (Mataio 16 : 18)

Ia au i te hi'oraa, e riro te mau cherisetiano e mau taata puai i te faaroo (« [ohipa] ma te paari ») e ti'a ia «[horo'a] haapii i te taata e rave rahi » no te mea ua « maramarama » i te Faanahoraa hanahana ta te Atua e rave ra i nia i te fenua ! Eita e ore e, ua faatupu o Iesu e ta'na mau pipi i teie mau irava i mua e rave rahi.

Te faaite ra o Daniela, i te mau anotau hopea (12 : 10) « e ore hoi te taata ino e ite e ite râ te feia paari. »(Darby). Te taatoaraa o te pene 12 o Daniela, o te tatararaa o te anotau hopea o tei haamata i teie nei e te nuu atura i roto i te tau. (E rave rahi atu mau tatararaa i roto i ta matou buka rairai, piihia : Tei roto anei tatou i te ANOTAU HOPEA ?)

Te faaite ra te tuhaa hopea o te irava 33 i te mau mauiui o Iesu e o ta'na mau aposetolo, taa ê atu ia Ioane. Ua tamau noa te mauiui o te mau cherisetiano mau e tae noa’tu i te Anotau Tahito ra. (E tupu faahou teie mau ohipa hou te hoiraa mai o te Mesia).

E faaiteraa papu e te puai mau, te irava 34-35 i te mau mea ta te nunaa mau o te Atua e faaruru, mai te tau mai â o te Ekalesia o te Faufaa Api, e tae mai ia tatou. A hio ana : «E ia hi'a ratou ra, e turu-iti-hia mai ratou, e ere râ i te turu rahi ; e rave rahi râ tei ati mai ia ratou i te taparu. E hi'a hoi te tahi pae i taua mau haapii ra, ei tamataraa'tu ia ratou, e e tamâ’tu, ei faateatea ia ratou e tae noa 'tu i te hopea ra : no te mea te vai ra te taime haapaohia. » (A faaau atu i te reira ia Apokalupo 12 : 6, 11, 13-17).

I te irava 36, te tatarahia ra te huru o te arii no apatoerau i te mau tenetere matamua o te Ekalesia o te Faufaa Api. Mai te matahiti 65 hou Iesu, ua haru atu te emepera roma (te arii no apatoerau) i te Fenua Mo’a (o Iudea). Te parau ra te irava e, e rave oia i ta’na iho i hinaaro — e ua na reira. E faateitei oia ia’na iho, e faarahi hoi ia’na iho hau ê i te mau atua atoa ra — no te mea, ua titau te mau emepera i to ratou nunaa ia haamori ia ratou e ia pupu atu ia ratou i te tusia mai ta te mau atua ra ! E faaino hoi te emepera i te atua mau, e e hamani ino oia i te mau cherisetiano. O ta ratou ïa i rave a tau tenetere i te maoro.

Te faaite ra te irava 37, hou te matahiti 476 o to tatou tau, te huru haamori idolo o te mau emepera roma e te titauraa i to ratou nunaa ia haamori atu ia ratou mai tei au i te atua !

Te faaite ra te irava 38 e, i auraro na te mau emerepa roma i te atua o te mau vahi etaeta ra, ua faatupu i te hoê amuiraa puai huehue mau e te au i te tamai, aore â i itehia ae nei. Ua haaputu i te auro, i te ario, e te mau ofaimaitatai ra. Mai te manaraa o Justinien i te matahiti 554 i muri ia Iesu, i muri noa mai i te « faaoraraahia te « paruparu pohe » i roto i te Apokalupo 13 (i muri mai i te hoê tau e 78 matahiti mai te matahiti 476 o to tatou tau, i te mauraahia o Roma e, e toru na nunaa etene no apatoerau), ua haamata aera te mau emepera i te auraro i te hoê atua o tei ore i iteahia e to ratou mau metua — ma te auro e te ario. « E atua hoi tei ore i itea e to'na ra mau metua, ta'na ïa e faatura, ma te auro, e te ario, e te mau ofaimaitatai ra, e te mau mea hinaarohia ra. »

Ite aera te mau emerepa i te mana teitei, te faahiahia o te faaroo e ua faarahi i te puai na roto i te faufaa materia ; e ua faatupu i te mea e, e nehenehe « e haamana'tu hoi oia i te taata atoa e rave rahi ». A faatuea na i teie tufa o Daniela ia Apokalupo 17 : 4, 5 e 18 : 3, 16, o tei faaite maira i te huru o te puairaa ekalesia o te riro o "Babulonia rahi, o te metua vahine o te mau faaturi". " O tei faaturihia e te hui arii o te ao nei" (Apokalupo 17 : 2, 18 ; 18 : 19).

Te taime hopea

Te faaohipa ra te irava 40 i te ta'o « i te taime hopea ra ». Te parauhia mai nei « e nenei mai ai te arii i apatoa ra ia'na » e te parau atoa hia mai ra « e haerehia maira oia e te arii no apatoerau ra mai te puahi'ohi'o ra ». Eaha to’na auraa ? O vai teie na arii ? E, o vai te arii o apatoa ?

I tahito ra, o Aiphiti. E ua haruhia mai nei e Roma, e ua faariro atura ei oire rii. I teie mahana, e repubilita ïa. Aita faahou to'na e arii, e taata tumu no reira. Tera ra a haamanao anae tatou, i raro ae i te faatereraa a Ptolemee Evergète III, ropu i te matahiti 247 e 222 hou Iesu, ua haru mai o Aiphiti i te tahi tuhaa o Etiopia. Te na ô ra o Rawlinson e te Encyclopedia Britanica (te 11 raa o te neineiraa) i te tahi mau taime, hoe â faatere to Aiphiti e to Etiopia. I te mea ra e, o Etiopia anae te tuhaa fenua o te « arii no te pae apatoa » tei vai tiama noa, e tae atu i te piti auhururaa o te tenetere.

Etiopia – « te arii no te pae apatoa »

E faahiti faahou â vau, mai te tau mai o te hau Emerepa roma, i roto ia Afrita Hitia o te râ, o Etiopia anae o tei vai tiama noa. Aita'tu â ïa fenua aore ra e hau e e nehenehe ia parauhia ei « arii no apatoa ». A haamanao na, te haapapu ra te irava 40, i « te taime hopea » e « nenei mai » teie « arii no apatoa » i te arii no apatoerau, Roma. Ua tupu te reira i te matahiti 1895, a tono ai te arii Ménélik no Etiopia i te hoê nuu, e ahuru tauatini taata i nia i te nuu Italia a te raatira rahi Baratieri. E tia ia tapaohia, e fenua Italia o Erythrée (i te apatoerau no Etiopia), area ra i te apatoa hitiaa o te ra, e vai nei ïa te fenua Italia ra o Somalie.

I te matahiti i muri iho, 1896, ua tamata te raatira rahi Baratieri i te paruru atu ia Erythrée i te nuu Etiopia. E piri atu te ahuru ma hoê taata o tei faarue mai, aore ra o tei haruhia atu. No to'na matau ore i te tamai i te vahi moua, e no to'na iti, ua nina roa hia te nuu Italia. Aita teie pau i mo'ehia i te Italia, e ua ani i te tahooraa.

I te matahiti 1927, ua faaoti o Mussolini e aro atu ia Etiopia, e vau matahiti i muri mai (1935), e maha ahuru noa matahiti i muri mai i to ratou pauraa i te matahiti 1896. Ua tupu mau â te reira, i te matahiti 1935 ! A tapao faahou na te irava 40 o tei faahiti ra i te aroraa a Mussolini : « e haerehia maira oia e te arii no apatoerau ra mai te puahi'ohi'o ra, ma te pereoo ana'e, e te faahoro puaahorofenua ra, e ma te pahi atoa e rave rahi ; e faaô atoa 'tu oia i roto i te mau mataeinaa e manii noa 'tu e ua na roto i te haere" ».

Mai nia mai te puahi'ohi'o i te rai. Ua tono atoa hoi o Mussolini i te hoê nuu manureva rahi, i Etiopia. To’na mau « pereoo », e mau pereoo tamai auri (pereoo pâ auri) hoa ïa, no teie tau, e rave rahi atu mau mauhaa tamai. E ua tono atoa’tu e hanere tauatini mau taata i te tamai i nia « te pahi atoa e rave rahi ». E faahope atu te irava 40 na roto i te hoê parau maere ! Te parauhia nei « e manii noa'tu ».

Aita o Mussolini i faahope i teie tohuraa e ua haere ê atu, mai ta te Atua i tohu na. I te mea e, ua faataa oia i te tahi atu faatere, te hopea, oia te ti'a atu i Europa, no te faahoperaa i teie tohuraa. Ua tae tatou i te taime e, aita te mau mea, i tohuhia i muri ae i te irava 40 i tupu atura, area ra te mau tohuraa atoa o tei faahitihia na mua ae i te irava 40, ua tupu ïa. E mau ohipa papu, o tei riro ei aai. Ia papu ia tatou, te mau taata taio, te mau parau i roto i te mau irava e pae i muri iho, e mau parau ïa no tatou, i teie tau !

Te tupu-apî-raa hopea o te Hau Emerepa Mo’a roma

E rave rahi mau tohuraa bibilia e faaite nei e vai nei â te hoê tupu-apî-raa hopea o te Hau Emepera Mo’a roma. Te vai nei te hoê arii hopea no apatoera, o te faatere mai i te ao, i roto i te hoê tau poto, hou te hoiraa mai o te Mesia. Te haere nei te ao i roto i teie tau hopea e te riaria mau. E amui teie faatere faahepo hoê ahuru arii (Apokalupo 17 : 12-13) e e horoa ratou i to ratou mana e te puai ia’na, i teie tupu-apî-raa hopea o te Hau Emepera Mo’a roma.

Te na ô ra te irava 41 no nia i teie arii « E faaô atoa hoi oia i roto i te fenua hinuhinu ra". Te « fenua hinuhinu ra » o te fenua mo’a ïa (aore ra Paletetina). Aita â teie ohipa i tupu ! Te na ô faahoura â : « E rave rahi hoi te fenua e huri-tumu-hia'tu ; o teie râ te ora i taua rima no'na ra, oia hoi o Edoma, e o Moabi, e te rahi hoi o te tamarii a Amona » (nota : tei roto o Moabi e o Amona ia Ioridana o teie tau. Penei ae, e faaherehere te Atua i teie vahi ei vahi ruru no To'na nunaa.)

Te faaite ra te irava 42 « e ore atoa hoi te fenua ra o Aiphiti e ora ». O te haapapuraa te reira e, e ere o Aiphiti te « arii no apatoa ». Te haapapura te irava 43 « o to Lubi, e to Kusa, tei ia'na atoa ïa ». E haru faahou mai te arii o apatoerau i teie na fenua o tei hemo atu ia Italia i hopearaa o te Piti o te Tamai Rahi.

Te parau ra te irava 44 no te « aehuehu râ oia i te parau no te hitia o te râ mai e no te pae i apatoerau ». Tei te apatoerau e i te hitia o te ra o Rusia e te Hitia o te râ i te vahi i reira e tupu ai te ti'a faahouraa hopea o te Emepera Mo’aroma, i te mau pae hitia o te râ.

A haamanao ana tatou, i roto i te tohuraa, o Ierusalema te vahi faufaa e na reira atu i te hi'o atu i te mau haerea o te mau vahi i faaitehia. E faaroo te arii o apatoerau i te tahi mau parau api huru ê, e, e amui o Rusia e te tahi mau fenua no hitiaa o te râ, no te tamai atu i ropu i hitiaa o te râ.

Te puohu ra te irava 45 i te hopearaa o te tohuraa roa roa’e o te Bibilia. E tomo atu te arii o apatoerau (te upoo faatere hopea o te Hau Emepera Mo’a no roma e faatia faahouhia) i roto ia Iseraela api, te « moua mo’a » no te faatia atu i te pû rahi o ta'na faatereraa faaroo. Te na ô ra te tahi tohuraa i roto ia Ieremia 14 : 2, « ua tae te oto o Ierusalema i nia ra ». E ti'a ia taio i te taato'araa o te irava no te ite hohonu i te riaria, ia mauhia o Ierusalema. A haamanao na, te parau ra o Luka 21 : 20, e faatata te pau o Ierusalema ia haaatihia oia e te nuu. E na reira atoa o Zekaria 14 : 3 i te na ôraa e : "Ei reira Iehova (te Atua) e haere ai, a aro ai i taua mau fenua ra, mai ta'na hoi i aro i te mahana tama'i ra. E tia tana avae ia tae i taua mahana ra i nia i te mou'a ra Oliveta, i mua mai ia Ierusalema i te pae i te hitia o te râ ra e te tooa o te râ ra" (irava 4). E haamou te Mesia i te mau nuu i haamou ia Ierusalema.

Te faahope ra o Daniela 11 : 45 i te parau o te puaa ra e o te peropheta haavare, i te na ôraa e « e tae ra oia [te puaa] i to'na iho hopea [to'na mahana hopea], e aore roa o'na e tauturu." Te faaite ra o Zekaria 14 : 3 e, e taparahi te Mesia i te puaa ra e te peropheta haavare. Te tatara maite ra o Apokalupo 19 : 19-20 e o Zekaria 14 : 12 i te hopearaa o teie na taata e hairiiri piti !

Eita ta tatou mau mea i hi’opoa iho nei i roto ia Daniela 11 e hope mai te peu e eita tatou e hi’opoa maite atoa i te parau faaara ta'na i horoa mai no nia i te mau mea e tupu mai, hou te hoiraa mai o te Mesia.

Te hoê tohuraa taa ê

E hi'o mai tatou i te hoê tohuraa hopea. E parau teie no te tamataraa ta te Atua i tuu tata'itahi mai ia OUTOU, no nia i te hoê tumu parau taa ê ma te parau mai e, E NEHENEHE OUTOU E TAMATA MAI IA’U NEI. E tohuraa faahiahia mau no nia i te parau o te tuhaa ahuru, i te hopearaa o te Faufaa Tahito.

Te ui ra te peropheta ra o Malaki : « E haru anei [e eia anei] te taata nei i ta te Atua ? " (Malaki 3 : 8). A ara ia outou, mai te peu e, te na ô ra outou e, aita to teie parau e faufaa i teie mahana, no te mea tei roto oia i te Faufaa Tahito i te faahitiraahia.

Ua ite anei outou e, ua patuhia te Ekalesia o te Faufaa Api i nia iho i te niu a te mau peropheta ? Aita roa vau i faaroo ae nei i teie parau i te haapiiraa tapati, aore ra i roto i te fare pure o to'u apiraa. Te parau ra o Ephesia 2 : 19-20 “... hoê atoa râ to outou oire e te feia mo'a, e no te fetii o te Atua ; 20 i patuhia i nia iho i te niu a te mau aposetolo e te mau peropheta ra, e o Iesu Mesia iho te tihi rahiâ€. Ua papu anei ia outou, te reira ? Ua patuhia te Ekalesia i nia iho i te niu a te mau peropheta ! Ua riro ïa te mau papai atoa no roto mai i te mau peropheta, ei niu haamauraa no te Ekalesia o te Atua o te Faufaa Api !

A tuatapapa anae ra tatou te tahi mau irava puai mau. E faaineine te na irava matamua i te tauaparauraa i rotopu i te Atua e To'na nunaa. A tapao : « O Iehova (te Atua) hoi au, aore o'u e huru ê..... Mai te anotau mai â o to outou mau metua ra to outou fariu ê-raa i ta'u ra mau haapaoraa, e aore i haapao atu. E fariu mai outou ia 'u, e na'u e fariu atu ia outou, te parau maira Iehova (te Atua) sabaota ra. (Malaki 3 : 6-7). I teie parau, ua ani mai nei To'na nunaa ia'na : « E fariu atu matou i te aha ? » E pahono ra te Atua ma te hoê uiraa : « E haru anei [e eia anei] te taata nei i ta te Atua ? Ua haru maira outou i ta'u ra ». Te na ô faahou ra te nunaa : «... I haru matou i ta oe i te aha ? E pahono ihora te Atua : « I TE AHURU O TE TAO'A RA E TE MAU Ô ». (irava 7-8). Mai te peu e, aita te taata e aufau i te Atua i te tuhaa ahuru ra, e te mau ô — na'na râ, e riro te Atua i te mana'o e, ua haru (ua eia[taviri]) hia oia. Te tafaturaa i te tao'a a vetahi ê, e eia ïa ! Haere atu ai, eiaha noa e eia, e EIA RA I TE ATUA ! Aita 'tu mea peapea roa !

E fifi rahi te mea e tupu mai, i te eia raa i te Atua. I te irava i muri mai, te parau ra te Atua : « Ua roohia-mau-hia outou e te ino, ua haru mai hoi outou i ta'u, o te fenua taatoa nei â. » Teie faaueraa, no te taatoaraa ïa o te nunaa o teie tau, huaai no roto mai i na opu ahuru ma piti o Iseraela. Ia hi'o taatoahia, o te mau hau manahune o Europa tooa o te râ, oia hoi te mau hau marite o te ao — Te fenua Marite, o Kanada, te fenua Peretane, o Auteraria e o Niu Terani.

Te uana noa'tura te fifi o teie mau fenua, no te mea te rave noa ra i te hara na roto i te te eiaraa i Te tuhaa ahuru a te Atua. A haamanao na, oia atoa o Aberahama e o Isaaka, ua aufau atoa i te tuhaa ahuru, maoti e, e ere raua i te Iseraela. E no reira, ua topahia te taatoaraa o te mau nunaa i te fifi, no te faatura-ore-raa i te ture e faanahora i te faufaa no ô mai i te Atua ra.

Ua papahia teie ao i nia i te faanahoraa o te "raveraa", e aita i nia i te "horo'araa", te faanahoraa no ô mai i te Atua ! E imi noa â te taata ia rahi atu â ta ratou. O te ofatiraa ïa o te ahuru o te ture, o tei opani ra i te nounou. Teie ta te Atua i parau no nia i to'na nunaa, e te mau nunaa atoa i roto i te hoê tohuraa ta'na i horo'a mai no te mau taata e ora i te hopea o teie tau : "Mai te taata iti haihai ra e tae noa'tu i tei rahi, ua riro roa ratou atoa i te nounou tao'a ; e mai te peropheta e tae noa'tu i te tahu'a, ua ati paatoa ïa i te haavare" (Ieremia 6 : 13). E piti pene i muri mai, ua faahiti faahouhia teie parau, tera ra, i reira, te faaara ra te Atua i te utu'a riaria mau ta'na e tuu mai i nia i te ao no teie huru.

Te tumu parau o Malaki, o te faautuaraa no ô mai i te Atua ra, o te topa mai i nia i te mau nunaa atoa, i te mahana o te Atua — pii atoa hia " te mahana o te riri o te Atua". E iteâ hia teie tumu parau i roto i te rahiraa o te mau peropheta haihai — na buka hopea, hoê ahuru ma piti o te Faufaa Tahito. A hio Ioela 1 : 13-15 ; 2 : 1-14 ; 3 : 1-21 ; Amosa 5 : 18-20 ; Zephania 1 : 7-18. E faanaea atu â o Malaki i nia i teie tumu parau o te mahana o te Atua, ma te parau atoa e, te aufauraa i te tuhaa ahuru, o te hoê ïa huru tatarahapa.

A feruri anae !

Nahea te Atua e nehenehe ai e tairi i te mau nunaa o te ao, no te eiaraa ia'na, mai te peu e aita te ture o te tuhaa ahuru e vai nei, i teie mahana ? Aita ïa to'na e auraa, e, e mea hape roa ïa te raveraa a te Atua.

E tamau â o Malaki i nia i te faanahoraa ta te Atua, i tuu mai i te nunaa Iseraela api e i te mau taata atoa e maiti nei i te tiaturi vaha noa ia'na : "Hopoi mai na outou i te ahuru atoa o te mau tao'a i roto i fare vairaa, ia maahia tau fare nei, e tamataraa te reira ia'u nei, te parau maira Iehova (te Atua) Sabaota ra ; i te oreraa vau i te iritiraa i te mau haamaramarama o te ra'i ra, a ninii atu ai i te tao'a rahi roa ei maitai no outou ! " (irava 10)

E parau tohu ! A aufau atu i te Atua i Ta'na tuhaa ahuru, e e haamaitai mai oia ia outou "ma te faito ore" ! E tiaturi anei outou ?

Ua tiaturi o Iakoba i te Atua, o ta te Atua ihoa i titau ia'na, i te taime oia i te haamataraa i te aufau i Ta'na tuhaa ahuru. Ua ineine roa o Iakoba no te aufauraa, e i te faahoiraa, e horoa te Atua i te mau mea ta'na e hiaai, e haamaitai e, e aratai atoa hoi. Ua riro to'na oraraa ei faaiteraa i te mea e, ia faaroo oe i te Atua, e tapea oia i Ta'na parau. (No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te aufauraa o te tuhaa ahuru, a ani noa mai ta matou buka rairai tamoni ore, piihia : A FAAORE ROA ATU TO OUTOU MAU FIFI I TE PAE MONI.)

Ia aufau tatou i te tuhaa ahuru i te Atua, tere noa te oraraa ! Mai tei faaitehia'tu na, e tia i te taata aufau, ia papu i te faanahoraa o te tumu o te mau mea atoa. Ua ite na vau i te mau haapapuraa puai mau no nia i te aufauraa tuhaa ahuru. E ture teie, oia atoa mai te ture o te puai aratoraa. E "haapao" oia tei haapao ia'na, e "e haapaari" oia i tei haapaari ia'na. Eita te vahavaha e faarii i teie mau haapapuraa, no te mea eita oia e hinaaro e "tamata" i te Atua, e oia atoa, eita oia e hinaaro i te faataa-ê-atu i te mea ta'na e manao nei, o ta'na moni teie. I te mea e aita oia e hinaaro i te haapao i te mau ture a te Atua, eita hoa ïa oia e hinaaro i te horoa i te tuhaa ahuru o ta'na tao'a, e na reira atoa, eita ïa oia e topa i raro i te tamataraa, o ta'na e ore e hinaaro i te haapapu.

E tamata anei outou i te Atua no nia i teie tumu parau ? Ua ineine anei outou i te haapapuraa e "mea hoona" i te aufauraa i te Mau Tuhaa ahuru i te Atua ra ? Ua riro teie faaiteraa faahiahia mau o tei tohuhia na ei haapapuraa o ta outou e maramarama ma te hiopoa atu i te mau mea e auahaati nei ia outou, i roto i te ao. E ti'a ia outou iho i te haapapu atu i teie faaiteraa ; na reira, e tapae atu ïa outou i ta outou iho tatararaa (faahopearaa).

Te hoê faahitiraa parau hopea

Ua rau te mau haapapuraa bibilia o ta outou i ite mai nei. Ua faaite papu mai teie buka i te mana no ô mai i te Atua ra, e te reira, na roto noa i te mau tohuraa o tei tupu, mai tei faaitehia na. Ua riro teie mau tohuraa, ei mau haapapuraa mau no nia i te faauruâraahia mai te Bibilia, e Teie o te parau nei e o oia te faauruâ, o te Taata papai ihoa ïa

No roto mai te faahitiraa parau i muri nei, i te buka rairai a Armstrong tane, The Proof of the Bible. Te haapapu ra teie buka iti i te mana o te Bibilia ; e haaferuri mai oia, no te mea, te faaite mai nei oia i te auraa o te mau tohuraa o tei tupu ae nei :

"Aita roa hoê o te mau tohuraa i hape ae nei !

" AITA E BUKA Ê ATU ! Aita atu e papai ta te taata, e nehenehe e faaau. AITA ROA hoê o teie mau tohuraa i hape ae nei ! E E ORE ROA OIA E HAPE TE HOÊ O TAUA MAU TOHURAA RA !

"TE HAAPAPU NEI teie mau tohuraa i te faauruâraa o te Bibilia, no ô mai i te Atua ra.

"E FAAITE PAPU MAI RA, I TE VAI MAURAA O TE ATUA

"I te hopearaa, eaha mau na te auraa o teie mau mea ? O te faaite noaraa ïa e, te hoê i nia i te toru o te Bibilia, e mau TOHURAA anae. Hoê anae i nia i te ahuru o teie mau tohuraa, no nia ïa i te mau oire e te mau nunaa o mutaaihora — e mau tohuraa o tei tupu ae nei ! I roto i taua mau tohuraa ra, E IVA I NIA I TE AHURU, E MAU OHIPA ÃA O TE AO NEI, O TE FATATA I TE TUPU MAI, I TO TATOU TAU !

" A feruri na i te reira ! No te mea, hoê i nia i te toru o TA OUTOU BIBILIA, no te faaararaa ïa, ia TATOU, i teie mahana, i te mau mea e tupu mai i te mau tau a muri atu... !

"TE ORA NEI TATOU I ROTO I TE TAHI TAU HOPEA FAAHIAHIA ! Te "HOPEARAA O TE AO" — o teie tau — ua fatata roa. I teie nei, ua faaitehia ïa tatou te TATARARAA o teie mau tohuraa ! Ua rahi te MARAMARAMARAA o teie mau mea — ua horoahia mai ! TEI IA OUTOU te ITERAA, te TUATAPAPARAA e te MARAMARAMARAA i ta outou Bibilia ! (Na’na e haapapu i te reira i te roaraa o taua parau nei). Na matou teie nei huriraa parau na roto i te reo farani.

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra: