JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Tapurahia no muri iho mai
E roaa i roto i teie mau reo :
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra:

Eaha te faaroo mau ?

ia au Davida C. Pack

No te aha te rahiraa o te mau taata i vai noa ai i roto i te mata’u e te hepohepo ? No te mea te ere ra ratou i te faaroo ! Tera ra, eaha te faaroo ? O te manao maitai anei ? E manao noa anei ? O te atiraa anei i te hoê Ekalesia ? O te tiaturiraa anei, e ua pohe Iesu no ta tatou mau hara ? E nehenehe anei e faaauhia i nia i te tiaturiraa aore i te tiairaa ? Aore ra, o te hoê mea faufaa rahi roa’tu anei ra ? No te aha e rave rahi mirioni taata aita i maramarama i teie nei tumu parau ? Teie mai te pahonoraa a te Bibilia !

Te faaite ra te Bibilia e, «aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru [e ore te Atua e mauruuru]» (Hebera 11 : 6). E faaiteraa teie tei faahuru ê i te feruriraa — tei roto hoi oia i te Bibilia ! A farii i teie irava no te parau tana e faaite ra. A feruri ! Te mau mea atoa ta te hoê taata e rave ia riro oia ei cherisetiano, mai te mea e aita e faaroo, aita oia e faufaa. No te mea, aore e faaroo, aita ïa e ravea tana – e ore roa te Atua e mauruuru. Te feia atoa o ta te Atua e ore e mauruuru, e «cherisetiano» i roto i te faufaa ore. E parau fifi teie ! Eaha te parau no outou ? E faaroo mau anei to outou ? E nava’i anei te reira no te faaoraraa ? E nehenehe anei outou e ite i te reira ? Oia mau, e nehenehe e ite atu i te reira ! E faataa teie buka iti e e nahea outou ia haapii-ana’e-hia mai.

Te ereraa i te faaroo mau

I te roaraa o te mau matahiti, ua ui pinepine te mau taata e : «E Pack, te ere ra vau i te faaroo.» Aita vau e ite ra e te vai ra te Atua, aore ra aita vau e ite ra i To’na mana i roto i to’u oraraa. Nahea e roaa ai ia’u te faaroo hau atu ? » E o outou ïa ? Te ere ra anei outou i te faaroo no te ite e, te vai ra te Atua ia outou ra ? Te ere ra anei outou i te faaroo ia vi te hara e te hapa, e aore ra, ia ora i te ma’i ? Te ere ra anei outou i te faaroo e ore ai outou e tiaturi hope roa ai i Tana ra parau ?

Te ere ra anei outou i te faaroo no te tiaturi e, «te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua» (Roma 8 : 28) ? Te ere ra anei outou i te faaroo no te tiaturi e, e faatitiaifaro te Atua i te ohipa ti’a ore i ravehia i nia ia outou na ? E na reira ato’a oia i to outou mau hinaaro ? Te mairi ra anei te faaroo i roto ia outou, e e tia ai ia outou ia faaoromai i te mau fifi e te hamani ino, e aore ra, e ia faaora mai te Atua ia outou ? Te ere ra anei outou i te faaroo e ore atu ai outou e ite i te fatataraa o te taeraa mai o te Basileia o te Atua, e i te riroraa mai outou ei tuhaa no taua Basileia ra ?

Te parau nei te Bibilia e, eita e titauhia te faaroo i roto i te hoê noa ae o taua mau tuhaa nei ! E NEHENEHE ta outou e faatupu i te faaroo mau. Te faaite nei te Bibilia e, i roto i te taime hou te Hoiraa mai o te Mesia, aita te rahiraa o te taata e navai i te faaroo, no te titau papu i te hoê o taua mau fafau ra, aore ra, i te tahi ohipa ê atu i roto i te Parau a te Atua.

Ia tae mai râ te Mesia, te vai ra anei te faaroo ?

Te fifi nei teie ao. E te u’ana noa’tura, na te mau vahi ato’a i ni’a i te hoê paraneta tei taiva i te Atua. Te hoiraa mai o te Mesia — no te faatia i te Hau ia Iseraela (Ohipa. 1 : 6), e no te faanahoraa i te Basileia o te Atua — tei fatata roa.

Ma te faahiti i to tatou anotau — te ui hopea hou To’na hoiraa mai — ua ui te Mesia i te uiraa i muri nei : «Ia tae mai râ te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei te faaroo i te fenua nei ? »  (Luka. 18 : 8). E mea faufaa roa ia feruri i te mau hopearaa o teie uiraa ! Ua mo’e hope roa anei te faaroo mau i nia i teie nei fenua, i te piti o te Taeraa mai o te Mesia ? E nehenehe te Mesia e hi’o i te ananahi, i to tatou tau, e e ite oia i te mau huru tupuraa tei nehenehe e faariro i te reira parau ei parau mau – i te pae hopea, fatata roa ! (No te tahi atu haamaramaramaraa i nia i te HURU o te taeraa mai o te Basileia o te Atua, a taio i ta matou buka iti, Nahea te Basileia o te Atua e tae mai ai – te aamu aore i faatiahia a’e nei !)

Te faaite nei te hoê papairaa piihia «Ua ite anei outou i ta outou Bibilia ? E rave rahi cherisetiano aore i ite i te Bibilia» papaihia e Wendy Griffith papai vea, te faahiti nei oia i te ite-ore o te taata i nia i te parau o te Bibilia. Teie mai tana papa’i :

E mea papu e rave rahi taata Marite — tae noa’tu i te mau cherisetiano, aita i ite i ta ratou mau Bibilia. A hi’o noa mai i te numera o te tahi tuatapaparaa api :

  • Hau i te 60% o te taata Marite tei ore i nehenehe e faahiti mai i te afaraa o na ture hoê ahuru, e aore ra, na Evanelia e maha i roto i te Faufaa Api.
  • Te tahi 80%, tae noa’tu i te mau cherisetiano «fanau faahouhia », te tiaturi nei e, no roto te parau « e tauturu te Atua i te feia o te tauturu ia ratou iho», i te Bibilia.

Aue ïa haama e ! E faaiteraa faufaa ore ino mau no te nunaa haamaitai-roa-hia-a’e i nia i te fenua nei. Mea papu e, o te tumu rahi teie e itehia ai te faito iti roa no te faaroo mau.

Tera ra, ua parau Iesu e e patu oia i Tana Ekalesia, e ua fafau oia i te parau e, e e ore roa oia e haamouhia (Mataio 16 : 18). Tana Ekalesia — , te Ekalesia mau o te Atua — , o te reira te vahi e itehia ai te mau taata e mau ra i te faaroo mau ia au i te tatararaa a te Bibilia. No reira, te vairaa o te nunaa mau o te Atua i nia i te fenua nei, na te reira e haapapu e, e vai mai â hoê a’e numera iti o te mau taata e mau ra i te faaroo, i te taime a tae mai ai te Mesia. (A taio i ta matou buka iti tamoni ore piihia : Teihea te Ekalesia o te Atua ?)

E mea faufaa roa ia hi’ohia Galatia 5 : 22-23 : «Area ta te Varua e faatupu ra, o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te marû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore, aore hoi te ture i te reira». E mea tia ia haamau i te tahi atu manao faufaa i nia i te oraraa o te cherisetiano mau. No roto mai hoi te faaroo mau i te Varua o te Atua -, e hotu te reira no te Varua Maitai. Aore roa e taata i noaa ia’na te reira — , e aore ra, e riro mai ei cherisetiano mau — , ia ore te Varua o te Atua.

Teie ïa te uiraa, eaha te auraa o te faaroo ? E mea papu maitai e, eita te Atua e faaara i te taata ma te parau e, e te feia tei ere i te faaroo, e ore oia e mauruuru — e i muri iho a huna ai, i muri iho mai, i te auraa mau, i te mau taata atoa e imi ra ia ite i te reira. Hou e tuatapapa atu ai i ta te Bibilia e parau ra no te faaroo mau, e titauhia ia tatou ia tuatapapa i te mau tatararaa e mauhia ra e te mau taata.

Rave rahi mau raveraa haavare huru rau

Te vai nei e rave rahi mau manao tuea no nia i te faaroo. Mai te peu e, ua feaa outou i te reira, a ani i te afa tatini taata ia faataa mai i taua parau ra — e ani ia ratou ia tatara-papu-maitai mai. Ia ineine outou no te faaroo i te manao huru rau atoa - e peneia’e, e mana’o hape ana’e.

Ua ite au e rave rahi taata tei tiaturi e, te faaroo o te hoê ïa «manao» itea-ore-hia, tei ore e nehenehe ia tatarahia. Ua faarirohia ei manao taata hoê, te parau aro e te taa ê roa i te taata tataitahi. Teie manao, aita roa’tu e tatararaa papu, e faanahoraa e aore râ te hoê fâ taa maitai, e no reira, ei faaiteraa ïa i te hinaaro o te mau taata. Te auraa ra, te mau nei te taata i ta ratou iho faaiteraa e ta ratou iho tatararaa no te faaroo. E mea huru ê roa te hi’oraa a te mau taata i nia i te parau o te faaroo, e inaha hoi, aita roa te Bibilia i faaite noa a’e i te reira mau parau ra.

Te tiaturi nei vetahi e, te faaroo o te hoê ïa huru « manao maitai ». E au ra ïa e, tapea maoro noat’u ai ratou i te hoê manao maitai, e a tiaturi tamau noa’i te mau tupuraa e te mau huru tupuraa, te faaite ra ïa ratou i to ratou faaroo. Noa’tu e, e mau hotu maitai teie no te varua -, aita te Bibilia i tatara mai te faaroo na roto i te mau parau, feruriraa maitai aore râ manao maitai.

Te faahiti nei te tahi mau manao no nia i te faaroo e, o oia mau te tiairaa e aore ra te tiaturiraa. Aita noa’tu hoê noa a’e e tano ra ! Te faaite nei te Hebera 10 : 35 e, e faufaa rahi mau to te tiaturiraa. A tapao i teie irava : « Eiaha e faarue i to outou itoito, e utua rahi hoi te hoo i te reira ». Noa’tu e, te faaite maramarama ra teie irava e, e faufaa rahi mau to te tiaturiraa no te mau cherisetiano, e ere hoi te reira i te faaroo.

I nia i te manao e, te faaroo, o te tiairaa ïa, te faaite nei Korinetia I 13 : 13 : “e teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te aroha, e toru ra ; o tei hau râ i taua toru nei, o te aroha ïaâ€. A fa’i ai hoê â te faaroo e te tiairaa, no te aha ïa i faahiti-taa-ê-hia-ai ? No te aha te Atua i parau ai « i taua toru nei » ? Ia apitihia’tu i te aroha, eita anei e tia ia’na ia parau e : « i taua piti nei » ? No reira, te parau papu mau, oia hoi, mea taa ê te faaroo i te tiairaa.

E tiaturi noa â vetahi e, te faaroo, e aifaito oia i te hoê faaroo aore ra i te Ekalesia o tei farii mai ia ratou ia riro ei mero. Teie tatararaa o te faaroo e mea hape ïa, e ere i te papairaa mo’a. A hi’o i te Ephesia 4 : 4-5 : « Hoê â tino, hoê hoi Varua, mai ia outou hoi i parauhia i te tiairaa hoê o to outou parauraa ra. Hoê hoi Fatu, hoê faaroo, hoê bapetizo… » Mai te peu e, e titauhia i te faaroo ia tuea i te hoê haapaoraa faaroo, ma te ite atu e, e te vai nei hau atu i te 2 000 i roto i te mau Hau Amui no Marite ana’e ra, i raro ae i teie mau titauraa, eita ïa e tia ia parauhia, hoê noa « faaroo. No te toea, e tuu atoa ïa te reira manao i te aposetolo ra o Paulo i roto i te hape. No te mea, e titauhia ïa ia’na ia papai e « rave rahi tauatini faaroo».

E tia ia outou ia haamanao e, no ite noa’tu ra outou, i roto i ta outou Bibilia e, hoê noa huru faaroo ! Hau atu i te reira, e ite tatou e, mai te peu e, te faaite nei te Bibilia, ma te haapapu maitai, i te faaroo otahi aore râ huru faaroo otahi, aore râ, mai te peu e, te vaiho nei oia i te mau taata ia feruri noa ratou iho i te auraa mau.

Aita e ore e, te manao hopea, o te manao tumu ïa tei farii i te parau e, te faaroo, o te mau manao atoa ïa tei farii e ua pohe Iesu no ta outou mau hara. Ia au te hi’oraa e, e manao noa te faaroo, ua riro te faito tiaturiraa o te taata tataitahi ei tuhaa faufaa e itehia’i te huru tatararaa o ta te mau taata faahua cherisetiano i maiti. E ite papu tatou e, te auraa mau o te faaroo, tei roto atoa ïa teie tiaituriraa faufaa rahi mau. E aita e feaaraa, mai te mea e aita te hoê taata e tiaturi i te ite faufaa roa a’e e ua pohe te Mesia no ta’na mau hara, aita ïa to taua taata ra e faaroo, tei aratai ia’na i te faaoraraa. E eiaha ia mo’ehia e, aore e faaroo ra, e ore ïa te Atua e mauruuru, e mai te peu e, te feaa te hoê taata i te parau e e ua pohe te Mesia no ta’na mau hara, e ore roa ihoa te Atua e mauruuru ia’na e eita oia e faaorahia ! Tiaturi e ua pohe te Mesia no ta outou hara, o te hoê ïa e’a – hoê haerea-, i te faaroo ra, e ere râ te faaroo !

Te auraa o te faaroo

Ua tae i te taime e ui ai te uiraa matamua roa o teie nei buka rairai. Ua horoa anei te Bibilia i te hoê auraa mau no te faaroo ? Te parau nei te Bibilia e hoê ana’e faaroo, te horoa anei râ oia, i roto i te mau tupuraa, i te hoê tatararaa no taua faaroo ra ? Te vai ra anei hoê vahi i parau ai te Bibilia e : « te faaroo, o te… », e i muri iho, horoa mai ai i te hoê tatararaa tia ? Mai te peu e e, teihea roa e e eaha ta’na e parau ra ?

E mea pinepine ia parauhia e, te Hebera 11, o te pene ïa o te « faaroo ». Te faaite nei oia e rave rahi o te mau tavini rahi roa ae a te Atua, e e mea nahea to ratou faaroo i te tautururaa ia ratou ia rave i te mau ohipa faufaa roa ae, e te mau semeio, e aore ra, i te faaoromairaa i te mau tamataraa fifi. Ua riro teie pene roa ei faaûruraa mau, e te mau taata atoa e hinaaro nei i te faaroo mau, e tia ia ratou ia taio tamau noa i teie pene. I reira, ua faahitihia te ta’o faaroo, e piti tatini taime. Te faaite nei te irava 2 e : « no te reira [te faaroo] hoi i noaa’i te roo maitai i te feia tahito [taata o te Bibilia] ra.»

Nahea e noaa’i ia ratou te « roo maitai », maori râ e ua maramarama ratou eaha te faaroo ? E mata na tatou i teie nei i te tatararaa o ta te Atua i horoa no te faaroo. I roto i te irava 1, e taio tatou : « o te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hi’ohia nei». Ua tapao anei outou e, te faaroo o te « ite »ïa i te mau mea « aore e hi’ohia nei » ? Te iritiraa o te ta’o « tiaturi » i roto i te tahi atu mau Bibilia, o te « papûraa » ïa. E titau te faaroo i te PAPÛRAA « i te mau mea e tiaihia nei ». Tera ra, mai te peu e, te tiai nei i te hoê ohipa, te auraa, aita â ïa i noaa atura. No reira, i te vahi e itehia ai te faaroo, te vai ra hoê PAPÛRAA e noaa te mea e tiaihia nei !

Tera ra, nahea te hoê mea e itehia aore ra, teie haapapuraa e tu’ati ai i te hoê mea aore e hi’ohia nei ? Eita anei tatou e feruri i te hoê haapapuraa tei titauhia no te mau mea e hi’ohia nei ?

I roto i te hoê piha haavaraa, te faaiteraa parau o te hoê ïa ohipa te nehenehe e haapapuhia. E titau te tia haava i te mau tupuraa e itehia. Te auraa ra, te mea itehia [te haapapuraa], e titau noa te reira i te mau mea tei hi’ohia aore ra tei faaitehia. Nahea ïa te faaroo e nehenehe ai e faaite i te hoê haapapuraa aore e hi’ohia nei, hoê haapapuraa tei ore e itehia ?

Teie mai te ravea e faaite ai te faaroo i te hoê mea e itehia, aore ra i te hoê haapapuraa. Te faaroo mau, i roto i te parau fafau atoa a te Atua, o te hoê ïa haapapuraa. O te tiaturiraa tei riro ei haapapuraa. Ia fafau ana’e te Atua, e ore e tia ia’na ia haavare (Hebera 6 : 18). Te haapapuraa ia outou e, e e rave mau â i ta’na i fafau, o to outou ïa faaroo aueue ore. Ua maramarama anei outou i te reira ? Eiaha ia mo’ehia ia tatou e, ua faaite Hebera 11 : 1 e « te faaroo, o te… ite ». Mai te peu e, e faaroo mau cherisetiano to outou, aita ïa e faufaa ia outou ia imi i te hoê haapapuraa – ua noaa a’e na te reira ia outou.

Te haapiiraa tumu o te faaroo

I taio mai nei tatou i te faataaraa a te Bibilia no te faaroo, tera ra, e haapiiraa tumu atoa te faaroo. A tapao i teie irava : «... te parau matamua o te Mesia ra... e te faaroo i te Atua ra» (Hebera 6 : 1). E faaohipa tamau-noa-hia te faaroo i te Atua ra, tera ra, na te Mesia te reira e faatupu.

Te faaroo, na te Mesia te reira e haapii - no reira te Bibilia i parau ai « te parau matamua o te Mesia ra ». I teie nei, ua ite outou e, e mea faufaa roa ia maramarama te mau cherisetiano atoa eaha te faaroo. Eiaha outou ia vai-taa-ore-noa i te parau o te faaroo, noa’tu e te reira te huru o te mau taata e haati nei ia outou. E tia ia tatou ia faaore i te haafifiraa e te mau haavareraa i nia i te parau o te faaroo.

Aita e ore e, ia hoi mai te Mesia ra, e ite oia i te faaroo mau i roto ia outou na !

Te vai nei e rave rahi mau manao o ta te mau taata e faaite nei i nia i te mau haapiiraa tumu atoa a te Atua. Te faataa nei te Bibilia i ta te Atua e parau ra e o ta’na e manao ra i nia i Ta’na mau haapiiraa tumu. Mai te mea e no ô mai te hoê haapiiraa tumu i te Atua ra, e na’na hoi taua haapiiraa ra, e tia ia tatou ia tuatapapa i ta te ATUA e parau ra no taua haapiiraa tumu ra. Eiaha roa outou e haapeapea atu i te manao o te mau taata. E faataa mai te toea o teie nei buka rairai i te mau haapiiraa bibilia mau i nia i te haapiiraa tumu o te faaroo i te Atua ra. A faaineine, e maere hoi outou !

E ere roa’tu no nia i na itetino e pae

Te tiaturi nei te mau taata atoa e, te faaroo, o te faaiteraa ïa i te mau manao. Tera ra, te mau manao o te tino ra, no roto mai ïa i te mau itetino, e aita e tu’ati ra i te parau fafau a te Atua – aita atoa e tu’ati ra i te faaroo !

Te farii nei te mau taata i te ite i noaa ia ratou na roto i to ratou itetino e pae — oia hoi, te ite mata, te faarooraa, te hau’araa, te tapearaa e te tamataraa. Teie mau iteino, e faaohipa hoi oia i te mau haamaramaramaraa i te pae tino – te mau ite i te pae tino. E farii e e tuatapapa te Varua i teie mau haamaramaramaraa e faaoti atu ai i te huru tupuraa, te mau ohipa e te mau tupuraa i taaihia i teie mau parau. Te faaroo, no te varua oia, eiaha râ i te pae tino. O te hoê ïa tiaturiraa no ô mai i te Varua ra o te Atua, e o tei taaihia i te varua o te taata i faafariuhia.

E no reira, e rave rahi taata i teie mahana, aita e puai — e MANA — , no te tiaturi e, e faatia te Atua i te mau fafauraa e vai ra i roto i Ta’na ra Parau. Ia au te hi’oraa a te miria rahiraa taata, tei parahi noa i roto i te hoê ao materia, mai te huru ra ïa e, mea atea te Atua, e ere i te mea papu e no roto noa i te feruriraa. Aita e taime to te taata no te Atua. E au e, aore e parahiraa to te pure, te tuatapaparaa Bibilia, le haapaeraa maa e te feruriraa hohonu. E haafatata atu hoi teie mau mea ia tatou i te Atua ra. Te haapae nei hoi te rahiraa i te faaohiparaa i taua mau parau ra, e te uiui nei e, no te aha aore o ratou faaroo ! Na te reira e faahepo ia ratou ia tiaturi noa i to ratou mau itetino e pae, i roto i te raveraa. Te tiaturi nei te rahiraa taata e, te mau mea atoa e fâ mai, na roto i te tahi tumu ê atu i to ratou itetino, e ere ïa i te mea papu.

Aore roa e taata e hinaaro ia ere oia i te ite mata, i te pae tino ra. E mea papu maitai e, aore e taata e nehenehe e opua i te faahoro i te hoê pereoo mai te peu e ua matapohia oia. A hi’o mai na ra i te irava i muri nei : «E HAEREA FAAROO HOI TO MATOU, e ere i te haerea ite mata†(Korinetia II 5 : 7). Te faatupuraa i te faaroo mau, o te oreraa ïa e haapao i te mau mea e ite-mata-hia nei. Te auraa mau, aita to te ite mata e faufaa i nia i ta te Atua i fafau e e rave oia aore ra i nia i te parau o te taime a rave ai oia ra.

Te faaite nei teie irava e, e ere to te cherisetiano haerea i te haerea ite mata !

Mea faufaa roa ia feruri maitai i teie hi’oraa mai teie te huru. Mai ta outou e ore i manao i te faahoro i te pereoo IA ORE IA ITE, hoê â ïa no te cherisetiano, eita oia e fariihia ia haere MA TE ITE MATA ! E ere teie i te hoê parau tumu o ta te mau taata e haapii oioi noa mai. Ia feruri ana’e i teie huru maramarama i te pae varua, e ere i te huru natura aore ra e ere i to te taata iho manao — , mea TAA Ê ROA — i te feruriraa o te taata nei. No te faaore i te haapiiraa hape i nia i te parau o te faaroo, e titau te reira i te hoê faaohiparaa no te oraara taatoa.

Te pure, te tuatapaparaa Bibilia, te haapaeraa maa e te feruriraa hohonu, e mau ohiparaa pae varua ana’e ïa. E varua te Atua, e ua faataa te Mesia e, no te mau cherisetiano, « o tei haamori ia’na [te Metua] ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia’i» (Jean 4 : 24). E mea papu maitai e, te feia aita i ITE i te parau mau no nia i te tahi atoa haapiiraa tumu hanahana, eita hoi e tia ia ratou ia haamori i te Atua « ma te parau mau », noa’tu e manao tatou e, e ua ite ratou i te parau mau no te faaroo. E nehenehe ratou e tutava i te haamori i te Atua « ma te varua », tera ra, eita e tia i te haamori Ia’na ma te parau mau mai te peu e aita ratou i ite i te rahiraa parau mau faufaa roa o te Bibilia. Tera ra, no te fâ o ta tatou e titau nei i ô nei, aita hoi te mau taata e taio mai i teie papairaa e ere i te maramarama o te parau mau no te haapiiraa tumu o te FAAROO — e nahea oia e taaihai ai i te haamoriraa i te Atua ma te varua.

E rave rahi taata e uiui nei e, no te aha to ratou ma’i eita e ora nei — e aore ra, no te aha ta ratou mau pure aita e manuia nei. Te uiui nei ratou no te aha te Atua aita i haamaitai ia ratou, aore ra, aita e faaora ra ia ratou, i te taime hinaarohia. Te ere ra ratou i te faaroo, no roto mai i te Varua o te Atua. Mai te peu e, e faaroo to taua mau taata ra, e noaa ïa ia ratou i te faaiteraa –, te papûraa -, te tiaturiraa – e e ora, e haamaitaihia, e faaorahia ratou, aore ra, e noaa ia ratou te parau haapapuraa e, e pahonohia mai i ta ratou ra mau pure ! E ITE ïa ratou e, e ua noaa a’e na ia ratou taua mau mea ra hou a tupu ai.

E faaroo Mau to te Mesia

Ua ite a’e na tatou e, te faaroo o te hoê ïa hotu o te Varua o te Atua. Oia mau, e faaroo rahi to te Mesia. Tei î e tei farii i te Varua o te Atua mai To’na hamaniraahia mai â, i riro ai te Mesia o te taata faafariu-roa-a’e-hia i ora a’e nei. Na te reira i horoa mai i te maramarama faito ore i nia i te faufaa rahi o te mana o te Varua o te Atua. I parau ai oia e, «Aore mea e tia ia’u iho ia rave » (Ioane 5 : 30) ! Ua ite oia e, « e te mau ohipa nei hoi, na te Metua ïa i parahi i roto ia’u nei i rave » (Ioane 14 : 10).

Maoti te Varua Maitai i roto Ia’na, i tupu ai te mau ohipa atoa ta te Mesia i rave na. Ua maramarama maitai oia e, maoti te Varua Maitai i roto Ia’na, i nehenehe ai oia e faatupu i te mau semeio. Ua faaohipa maitai oia i te hotu o te faaroo i roto Ia’na na roto i te Varua Maitai. Te parau mau, ua horoa te Atua i te hoê ô hau atu o te faaroo (Korinetia I 12 : 7-9), o ta’na i hinaaro no te faaoromai i te mau mea atoa o ta’na e faaruru atu na roto i Ta’na tusia ei faaora no te ao nei.

Na ô faahou atura te Mesia, i roto i te Ioane 14 e, « o te faaroo mai ia’u ra e rave atoa oia i teie nei mau ohipa ta’u e rave nei, e e rahi atu â ta’na e rave i teie» (irava 12). Te mau aposetolo, te mau haapii evanelia, e te tahi atu â (te mau diakono atoa) – ua faatupu i te mau semeio rahi i muri a’e i te Tia faahou-raa o te Mesia e i te haamataraa o te Ekalesia o te Faufaa Api. O tei papaihia ïa i roto i te Bibilia. Inaha hoi, e tupu taua raveraa rahi ra i te taime a faatiahia ai te Basileia o te Atua i nia i te Fenua nei. Na roto i te mana o te faaroo mau, e nehenehe te mau taata e rave i te mau mea maere mau.

Teie nei râ, e uiraa api tei fâ mai : e noaa anei ia outou hoê â faaroo e to te Mesia ra – aore ra, hoê â i to te mau aposetolo ra ? E faaroo ê anei ra to te mau cherisetiano o teie mahana ?

Te faaroo O te Mesia

Teihea huru faaroo ta te Mesia e hinaaro ra no outou ? Te tiaturi nei te rahiraa o te taata e mea tia ia ratou ia «faatupu » i te faaroo na roto i te puai taata. Te tiaturi nei ratou e, e no roto mai ia ratou taua ohipa ra, e e roaa ia ratou na roto i te HINAARORAA. E manao hape te reira, e haapapuraa maitai ta te Bibilia i reira. Te ite ra anei outou e, e nehenehe e roaa ia outou hoê â faaroo e to te Mesia ra ? E ere noa e nehenehe ia outou — , e mea TIA ia outou !

A hi’o na i te irava i muri nei : «o tatou râ i ite, e aore te taata nei i tiahia i te ohipa a te ture, i te faaroo râ IA Iesu Mesia ra, i faaroo atoa’i tatou ia Iesu Mesia, ia tiahia tatou i te faaroo I TE Mesia ra…†(Galatia 2 : 16). E irava faufaa mau teie. Te faataa nei i na manao faufaa rahi e piti. A tahi roa, te parau ra oia e « [ia faaroo] tatou ia Iesu Mesia » — o te hoê ïa ohipa ta tatou e rave ra. Te piti, na te faaroo i te Mesia ra — te faaroo mau o te Mesia i roto ia tatou — na te reira e faatia ia tatou (tei taiohia i roto i te feia parau-ti’a). Aita te rahiraa o te taata e tapea nei i teie haapiiraa. Te faaroo, e haamata oia na roto i te faaroo taata, tera ra, ia faaoioi oia i te tae atu i te faaroo mau i te Mesia ra, tei ô mai i roto i te hoê taata i te taime bapetizoraa e te fariuraa ma te farii i te Varua Maitai o te Atua.

Te faaite nei te Bibilia i te tahi huru faaroo taata no te taime poto noa, e vai nei i roto i te taata e rave rahi. I roto i te Faufaa Api, i te taime a faaora ai te Mesia i te mau taata, aita hoê noa a’e o ratou i faafariuhia. Tera ra, ua parau oia ia ratou i roto i te tahi mau tupuraa, «ua ora oe i to oe faaroo» (Mataio 9 : 22) e aore ra, « ta orua i mana’o na ia na reirahia orua» (irava 29). Aita te Varua o te Atua i roto i teie mau taata, tera ra, e faaroo taata to ratou no te hoê taime poto, i nehenehe ai i te Mesia e faaora ia ratou.

Teie tupuraa faaroo o te taata e tae atu i te faaroo o te Mesia ra, ta te aposetolo Paulo i faahiti i te taime a parau ai e « Tei reira hoi te parau-tia a te Atua i te faaroo [te faaroo o te taata] i te faaiteraahia mai ei faarooraa [te faaroo o te Mesia i roto ia tatou]†(Roma 1 : 17). I roto i te manao e, aita roa e faaroo taata e aita atoa e faaroo o te Mesia i roto ia tatou, e nahea hoi te mau taata e nehenehe ai « i te faaroo ei faaroo » ? Mai te mea e, te vai ra te hoê taata i roto i te hoê piha, eita oia e nehenehe e haere i roto i te tahi atu piha a parahi noa ai i roto i taua piha nei. Te ite ra anei outou i taua manao ra ? Mai te reira atoa te faaroo. Te faaroo o te taata, e au ïa mai te hoê piha nainai, tei titauhia i te mau cherisetiano mau ia faarue atu e tomo atu ai i roto i te piha rahi o te faaroo o te Mesia ra i roto ia ratou.

E faaroo tapetepete tamau noa to te taata, e paiuma e e haapou atu i raro, ia au i to tatou huru i te hoê taime i roto i te tau. E au oia mai te pereoo tere ra te huru. Ia tupu maitai ana’e te mau faanahoraa, aore ra, ia hi’o-ana’e hia e mea « faahiahia », e rahi atu â te faaroo taata. Tera ra, ia tupu-ino-ana’e te mau mea atoa, aore ra, ia auraa-ore-ana’e te reira, e mo’e hoi te faaroo taata i te reira taime. E faaroo tamau to te Atua ; eita oia e tapetepete. Te titau nei te Atua i te mau taata e pure ra Ia’na e o tei faatae i ta ratou aniraa, ia ani ratou « ma te faaroo, eiaha e feaa ». I to’na manao, tei feaa ra, ua papu ore ïa i to’na atoa ra mau haerea, e te parau nei oia e, eiaha roa ratou e manao e, e faufaa ta ratou e noaa Ia’na ra (Iakobo 1 : 6-8).

Te mau parau fafau Bibilia

I te mau taime atoa e faaite ai outou i te faaroo i te Atua, e titau te reira i te hoê parau fafau taa ê. Oia mau, e nehenehe te parau fafau e faatupu i te hoê faaoraraa, hoê pahonoraa i te hoê pure, te farii-hua-raa i te maitai (Iakobo 1 : 4-8), te faaoraraa i roto i te ati, te aratairaa i roto i te raveraa i te hoê faaotiraa fifi mau e, hau atu i te reira, te fariiraa i te faaoraraa. I roto i te mau huru tupuraa atoa, te faaue nei te faaroo e, e titau i te hoê parau fafau taa ê a te Atua. E ite mai tatou i te faufaa mau i te tuatapaparaa i Ta’na Parau e itehia mai taua mau parau fafau ra.

A feruri na ! Ua papai te aposetolo Paulo e : «A rave hoi i te paruru ra o te faaroo, ei nia roa iho ïa, o te mea ïa e pohe ai tem au ihe auahi atoa o taua varua ino ra†(Ephesia 6 : 16). E tano ia tapao, i teie nei, e “Maitai to te mau parau atoa a te Atua ra ; e paruru oia no te feia e tiaturi ia’na ra. Eiaha e amui atu i te tahi parau i ta’na o te avau mai oia ia oe, e ua itea ihora e haavare ta oe†(Maseli 30 : 5-6).

Ia amuihia raua, te faaite nei na irava e piti e, e riro mai te Atua, na roto i te faaroo, ei paruru no te mau feia e tiaturi nei i te mau parau a te Bibilia. Ia feaa i Ta’na ra Parau, aore ra, ia amui atu i te tahi atu parau i ta’na, te parau ra ïa e, e HAAVARE te Atua ! E mea fifi mau te reira ! Ia maramarama hoi tatou e, i roto i te mau huru tupuraa atoa i fafau ai te Atua, e tapea ihoa oia i Ta’na parau. E nehenehe â te mau taata e ore e tapea i ta ratou parau, area te Atua, te faatupu nei oia i Ta’na i fafau. Ia parau ana’e oia e, e rave oia i te tahi faanahoraa no outou, e ia haapao outou i te mea e titauhia maira, e faatupu oia i Ta’na parau fafau. To outou faaroo, e papûraa ïa e, e tupu mau â Ta’na ra parau. No reira, haavî ia outou ia noaa te faaroo, e ohipa maamaa te reira. Te auraa, te feaa ra ïa outou e, e ore te Atua e tapea i Ta’na parau, ia rave ana’e outou i te mea i titauhia mai ia outou na. Te faaroo, o te oaoa ïa e te maitai. E tupuraa hau to te faaroo. E mea papu hoi te faaroo. I te vahi e feaa ai te rahiraa taata, te taata e arataihia e te faaroo, e tiaturi oia e, na te Atua e faatupu i te hopearaa o te mau mea atoa.

Ia titau outou i te hoê parau fafau, ia vai ineine noa outou e e faatupu mau â te Atua i te reira. Eiaha e imi e i teihea taime e e nahea oia i te raveraa i taua mau parau ra. Ua haapiihia vau e, e piti tuhaa i nia i te mau pure i pahonohia. A tahi, e pahono tamau noa te Atua i tau mau pure ia imi-noa-ana’e vau i To’na hinaaro ; tera ra, o te piti ïa, eita oia e pahono mai mai ta’u i manao na. No reira, te haerea ma te faaroo, e ere ïa i te haere ite mata. I te manaoraa e, e « ite » tatou i te Atua te pahonoraa mai, mai te reira huru aore ra, i roto i te hoê taime haapaohia, e taime mau’a ïa. Te pae hopea ra, mea faufaa roa a’e ia pahono te Atua i ta tatou mau pure e ia faatupu i Ta’na mau parau fafau, i te huru o Ta’na raveraa ! E e ite oia i te taime e te ravea maitai roa a’e no te faatupu i te reira.

Tamau noa i te imi i te hinaaro o te Atua

Eita e tia e titau i te hoê parau fafau i te Atua mai te peu e, aita i ite eaha taua fafauraa ra. Te vai nei te mau fafauraa na te Atua, te vai atoa ra ra te mau mea aore roa oia i fafau mai. No reira, te ravea e ite ai e ua fafau anei, aore ra aita, te Atua i te hoê parau, e tamau ïa i te tuatapapa i Ta’na ra Parau.

Rau noa’tu â te tumu parau, a uiui noa e : « Eaha ra ta te Bibilia e parau ra ? »

Ua papai Paulo, «... [Ia ite outou] i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi » (Roma 12 : 2). Haamau i te parau mau na roto i te feruriraa aore ra, na roto i te manaoraa, e titau te reira i te mau tuatapaparaa. E titau te mau tuatapaparaa i te mau tutavaraa. No reira, te iteraa i te mau parau fafau a te Atua, e horoa te reira i te tiaturiraa i te mau feia e pure nei no taua mau ohipa ra. Te hinaaro nei te Atua e haamaitai i te mau taata, eita ra oia e nehenehe e haamaitai mai te peu e, aita ratou i ite eaha te mea ta’na e hinaaro nei i te rave. Ua papai atoa Paulo : « E eiaha to outou ei mana’o ore, ia ite râ outou i to te Fatu ra hinaaro» (Ephesia 5 : 17). A farii i te reira. E mea « maamaa roa » (haapao ore aore ra, tano ore) no te taata ia ora i roto i te ite-ore-raa i te mau parau fafau a te Atua. Eaha te tumu ? No te mea, te haapae nei ratou i te mau mea atoa ta te Atua e hinaaro ra e rave no ratou ! No reira, eiaha roa outou e uiui e i nia i te hinaaro o te Atua. Te faaite nei Ta’na Parau i To’na hinaaro i nia i te mau tuhaa faufaa atoa o te oraraa. (A rave i te taime no te taio i te Timoteo II 3 : 14-17). Tera ra, e ere o te reira ana’e te titauraa no nia i te faaroo.

Te tahi atu mau titauraa

Ua ite a’e nei tatou e, te tiaturi nei te rahiraa taata e, hoê ana’e huru « faaroo†e titauhia ra no te faaoraraa, oia hoi, te “tiaturi-noa-raaâ€. Mea pinepine ia faahitihia e aore ra, ia parau papu e : « Ia fa’I hoi to vaha i te Fatu ra ia Iesu, e ia faaroo to aau… e ora ïa oe†e “o te tiaoro atoa hoi i te i’oa o Iehova (te Atua) ra, e hope roa ïa i te ora†(Roma 10 : 9,13). O te reira ana’e ra te titauhia maira ia roaa te faaoraraa ? E mea ohie noa anei ra ? Mai te mea e, o te reira ihoa, e piti noa ïa irava i roto i te Bibilia. E faufaa ore to te tahi atu mau irava, e tia ïa ia faaruehia i roto i te pera !

E mea maere mau, e tau mirioni taata e farii noa nei i te faahuru-ê-raa o te Bibilia, e te reira, no te haapaoraa ïa i te “faaroo cherisetiano†ia au i ta ratou iho i manao ra. Ua papai Petero e “te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei†(Petero II 1 : 20), e mai reira atoa no te mau haapiiraa tumu atoa o te Bibilia (Isaia 28 : 9-10). Te mau Papairaa atoa no te mau tumu parau atoa, e tia ia amuihia ia noaa hoi te hoê hohoa maramarama maitai. Na roto i te ma’itiraa i te mau « irava auhia », a tuu atu ai i rapae i to ratou iho tumu parau, e faatupu te reira i te haavare, te ahoaho e te taa-ore-roa-raa

Eaha atura te parau no te Ture, te hara, te aroha, te faaroo e te mau ohipa ? Nahea ratou e ohipa amui ai ? Te faataa anei ra taua mau mea ra i te mau titauraa a te mau feia e haapao ra i te faaroo mau ? E navai noa anei ra te faaroo noa taua mau mea nei ? Aore ra, e auraro anei te mau cherisetiano i te Atua ? Aita anei hoê noa a’e ohipa i taaihia i te faaoraraa ? Te tiaturi nei te rahiraa taata e, te mau pahonoraa i te mau uiraa hopea nei, e « aita ». E hinaaro mau nei ratou e tiaturi e, e ua « pohe te Mesia no ta ratou mau hara », e e ua ora ratou « i te faaroo ana’e ra », ma te ore e haapae i te hara i roto i ta ratou oraraa. Aita hoi te hinaaro o te tino ra e auraro i te Atua (Roma 8 : 7). Tera ra, ua tohu Paulo e «… e ere hoi tei faaroo noa i te ture ra, i te feia parau-tia i te aro o te Atua, o tei haapao râ i te ture ra, o te parauhia ïa e, e feia parau-tia » (Roma 2 : 13).

Mai te peu e ua faaorehia te ture, aore ïa e taata i harahia i taua taime ra. E tapao ra tatou e, te faaite ra te Roma 3 : 23 e « ua rave paatoa hoi i te hara… ». Nahea te reira e tupu ai, mai te peu e, aore roa e ture ia haapaohia ? E rave rahi mau ohipa e tia ia tuatapapa maitehia. Te haapapu ra Ioane I 3 : 4 e « o te faahapa hoi i te ture ra, o te hara ïa ». Te mau taata atoa e faahua cherisetiano nei, eita e ore e, ua ineine ratou i te farii e, e « ua pohe te Mesia no ta ratou mau hara », tera ra, te tamau noa ra ratou i roto i te manaoraa e, no te mea ua pohe te Mesia no ta ratou mau hara i rave a’e nei, eita ïa ratou e hepohepo faahou no te mau hara a muri atu. E faataaraa maamaa mau â te reira. Tera ra, ua hema tau hanere mirioni taata faahua cherisetiano a 2000 matahiti i teie nei.

E mea faufaa roa ia feruri maite i teie nei i te Ephesia 2 : 8-9 : «I ora hoi outou i te aroha mau i te faaroo ; e ere hoi ïa i to outou iho : e mea horoahia mai ïa e te Atua. E ere i to te ohipa, aita’tura o te taata nei e teoteoraaâ€. Mea au roa na te mau taata e faahiti i teie irava. E peu matau-atoa-hia e ratou i te faahiti i te Roma 3 : 20 tei faaite e « E teie nei, aore roa e taata e tiahia mai i mua i te aro o te Atua, i te ohipa a te ture ra… ». Mea iti roa tei ineine i te taio i te irava i muri nei, tei parau e « no te ture hoi te ite i te hara ». I reira tatou e nehenehe ai e horoa i te uiraa i muri nei : Eaha ïa te tumu e farii ai i te mau ture atoa, maori râ, i te haapaoraa’tu i te reira ? Te fâ a te Ture, o te faaite-noa-raa anei e, e nehenehe te mau taata e faahapa i te ture, ma te ore e haapeapea, no te mea ua « pohe te Mesia no ta ratou mau hara » ?

Te fâ a te ture, e ere roa’tu i te faaoreraa i te mau hara aore ra, i te faatiaraa mai ia ratou. (Aita hoê noa a’e ture e nehenehe e rave i te reira). Na te toto o te Mesia te reira tuhaa ohipa – e no reira te taata e hinaaro ai i te hoê Faaora. Te fâ a te ture, o te iteraa ïa i te hara !

I teie nei, e hi’opoa maite tatou i te mau faanahoraa fare auri i roto i te rahiraa o te mau fenua o te ao nei. Te mau taata ohipa ino faahapehia, i te tahi mau taime, e faaorehia ta ratou utua aore ra, e faaitihia. Vetahi, e tuuhia hou te hopearaa o ta ratou utua na roto i te hoê faanahoraa piihia « tiamâraa hi’opoahia ». Ua tuuhia anei e ua faaorehia anei ra te utua a teie mau taata ma te manao e, e nehenehe â ratou e tomo faahou i roto i te totaiete taata, e rave FAAHOU AI TAUA MAU HARA NEI i tuuhia ai ratou i roto i te fare auri ? Aore roa ïa !

E manao maamaa mau â teie ! E rave faahouhia ïa ratou e te mutoi, a tuu faahouhia ai i roto i te fare auri -, peneia’e paha, e faautuaraa etaeta roa’tu â tei reira ! Nahea te mau cherisetiano e nehenehe ai e tiaturi, e e titau te haavaraa a te Atua rahi o te ao nei, i te iti o te parau-tia i Ta’na ra Ture, i ta ratou mau ture i te pae tino e te ture tivira ? E ei faainoraa ïa i te Atua, te manaoraa e, e ua horoa oia i Ta’na Tamaiti no te mau ohipa ino i te pae varua (te mau hara) a te mau taata, no te hi’o atu ia ratou i te tamau-noa-raa i te rave i taua mau hara noa nei â, i pohe ai te Mesia.

Faufaa ore mau â te feruriraa o te taata !

Tiaturi i te haavare e, e farii te faaoreraa hara i te taata ia rave noa i te hara ma te ore e faahapahia, na roto i te toto o te Mesia, e parau haavare ïa. E ere noa e, ei faainoraa i te Atua e i te maramarama o Ta’na Faanahoraa Puai mau, tera ra, ei ite ore atoa râ i te anairaa roa o te mau irava i roto ia Iakobo 2. Te faataa maitai nei teie nei mau irava i te ravea e tahoê ai te ture, te hara, te faaroo e te mau ohipa.

E tano ia feruri maite i teie mau irava roa : « Eaha te faufaa, e au mau taeae, ia parau mai te hoê e, e faaroo to’na, e aore a’na e ohipa, e ora anei oia i te faaroo ?... Oia atoa te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa, i te mea te vai hoê noa ra…a faaite atu ai au ia oe i to’u faaroo i ta’u nei ohipa. Ua faaroo oe i te parau e, hoê roa Atua ; ua tia te reira : ua faaroo atoa hoi te mau demoni i te reira, e ua rurutaina.Ia ite mai râ oe, e tera ra taata mana’o ore e, o te faaroo aore e ohipa ra, e faaroo pohe ïa ? Aore anei to tatou metua ra o Aberahama i tiahia mai i te ohipa, a hopoi ai oia i ta’na tamaiti ra ia Isaaka i nia i te fata ra ? Te ite ra hoi oe, e na te faaroo i faatupu i ta’na ohipa, e no te ohipa i tia roa’i te faaroo ? Ua ite atura outou e, i tiahia te taata i te ohipa, eiaha i te faaroo ana’e aore e ohipa ra†(irava 14, 17-22, 24).

Mai te mau demoni ra te huru, e rave rahi taata e tiaturi nei e te vai mau ra te Atua. Tera ra, aita te rahiraa o taua mau taata ra e rurutaina nei i te vai-mau-raa o te Atua – tae noa’tu i te mau raveraa a te mau demoni !

E mea tia ia ia haamanao e, e ore roa e tia ia « amuihia te tahi atu parau i te parau a te Atua », no te mea « e maitai to te mau parau atoa a te Atua ». Te parau nei i te mau mea e manaohia ra e ana, e te manao nei i te mau mea atoa o Ta’na e parau ra. Aita teie mau irava i nia nei i haapii mai e e faaorahia tatou na roto i te mau ohipa. Te haapii maira ra, e pee te mau ohipa i te faaroo. Tei reira te manao o Paulo a ui ai oia e : « E nahea hoi tatou ? E rave tatou i te hara no te mea tei raro a’e tatou i te aroha, aore i raro a’e i te ture ra ? EIAHA ROA ÃA » (Roma 6 : 15).

Eaha atura te parau no te aroha, te faaroo e te mau ohipa ? Nahea na mea e toru e tahoê maitai ai ? A tapao faahou na : « E tamau â tatou i te rave i te hara (te faahaparaa i te ture) ia rahi te aroha ? EIAHA ROA ÃA. Nahea hoi tatou, o tei pohe i te hara ra, eaha hoi tatou e ora’i i te reira ? » (Roma 6 : 1-2). Mea maramarama maitai te pahonoraa i te uiraa haaferuriraa a Paulo. E ore roa e tia ia tamau noa i te rave i te hara. I te pae hopea, a hi’o na i te uiraa e faaitehia mai e te Bibilia ra : « Te faaroo nei anei matou i te ture i te faaroo nei ? » Na’na iho e pahono i ta’na uiraa. « AORE ROA ÃA : te HAAMAU NEI RÂ MATOU TE TURE » (Roma 3 : 31). Te vaiho nei te mau aratai o teie nei ao i te mau taata ia faahapa noa na i te Ture a te Atua – e mea papu maitai, no te mea te hinaaro nei ia aufauhia ratou e ta ratou mau amuiraa faaroo ra, -, tera ra, TE OPANI NEI TE ATUA i te faahaparaa i te ture !

Eita e diabolo e haapao i te Ture a te Atua, no te mea mea riri roa na’na te Ture, hoê â e “tana mau tavini†(Korinetia II 11 : 13-15). Ua opua maite ratou i te oreraa e haapao i taua mau irava ra e te tahi atu â. Te haavare nei ratou i te mau taata tei farii i ta ratou mau parau tei ore e tiaturihia -, tei ore i haapao i te PARAU MAU VIIVII ORE o te mau Papairaa Mo’a.

Ua haapii Paulo e, te Ture a te Atua, e mea mo’a ïa, te hapa ore, te maitai, no te varua hoi te ture (Roma 7 : 12,14). E tia oia i te vai-maite-raa e a muri noa’tu (Salamo 111 : 7-8), aita e hapa i reira (Salamo 19 : 7). Ua pii Iakobo i te Ture Ahuru “te ture hau ê… tiamâ ra » (Iakobo 2 : 8-12). Ua parau te Mesia e, eita te Ture e faaorehia (Mataio 5 : 17-19). Te haapii nei te mau taata haavare e, ia haapao noa te mau cherisetiano i « te aroha", ma te ore e haapao i te mau faataaraa a te mau Papairaa Mo’a, mai ta te Roma 3 : 10 e faaite ra « te au ra maori te aroha i te ture » (A hi’o atoa i te Ioane 5 : 1-3). Eita ïa e maerehia i te parau a te aposetolo Ioane no te mau taata e parau nei e ua ite ratou i te Mesia, « e aore oia i haapao i Ta’na parau, e HAAVARE oia, aore te parau mau i roto ia’na » (Ioane I 2 : 4).

E parau mau hoi teie ! Ua ite a’e nei au e rave rahi taata o tei parau e ua ite ratou i te Mesia, tera ra, aita i haapao i te mau Ture. Ua ite tatou, i teie nei, nahea te Atua i te hi’oraa i taua mau taata ra.

E titauhia i te cherisetiano ia roaa ia’na te faaroo i te Mesia ra ia tia ia’na ia haapao i te Ture a te Atua. Eiaha ia mo’ehia e, e ua parau te Mesia e “aore†roa e mea e tia ia’na ia rave, n ate Metua ra e faatupu i te mau ohipa na roto Ia’na.Ua haapao maite mau te Mesia i te Ture ; e te cherisetiano, o te taata ïa tei pee i “To’na taahiraa avae†(Petero I 2 : 21-24).

Ua haapii te Mesia i te Haapaoraa i te Ture

Ma te tauturu a te Atua, e nehenehe ia outou e haapao i te mau ture. Eiaha roa e vaiho i te taata e patoi i taua parau ra.

Aita roa’tu te Mesia i haapii e, e ia “tiaturi te taata Ia’na ana’e†ia noaa ia ratou te faaoraraaa. I te taime a ani ai te hoê taata tao’a rahi Ia’na eaha te mea e tia ia’na ia rave e noaa’i ia’na te “ora mure oreâ€-, i roto i te opuaraa e farii ai oia i te faaoraraa -, ua pahono mai te Mesia ia’na : “… Te hinaaro na oe ia noaa te reira ora, a HAAPAO I TE MAU TURE RAâ€.

Ite a’era râ te mau pipi i taua parau ra, maere roa ihora ratou. Aita ratou i ite e, e nahea teie mau mea e nehenehe e tupu, i ui ai ratou e : « O vai hoi te taata e ora ? » Pahono atura Iesu : « Eita mau â ïa e tia i te taata nei ; e tia râ te mau mea atoa nei i te Atua » (Mataio 19 : 17, 25-26). Eita e tia ia outou ia haapao i te Ture a te Atua, tera ra, O TE MESIA ANA’E I ROTO IA OUTOU TEI NEHENEHE E HAAPAO I TE REIRA – mai te peu e, e faaroo mau e e faaroo ora to outou !

E horoa noa te Atua i To’na Varua i te feia i faaroo ia’na ra (Ohipa 5 : 32). E tupu na mua’tu te tatarahapa e te bapetizoraa hou a auraro ai i te Atua, na roto i te Varua Maitai i horoahia i te taime bapetizoraa i te taata i tatarahapa i te faahaparaa i te Ture a te Atua (Ohipa 2 : 38).

Ua parau te Mesia : «E haamoriraa faufaa ore râ ta ratou Ia’u, tei haapii ratou I tei tuuhia mai e te taata ana’e ra. Ua haapae hoi outou i te parau a te Atua, e te tapea nei i tei tuuhia mai e te taata » (Mareko 7 : 7-8). Ua ite anei outou e, te vai atoa ra te haamoriraa faufaa ore i te Mesia ra -, te manaoraa Ia’na, te parauraa i To’na parau, e te faaohipa-pinepine-raa i To’na i’oa, e mau mea FAUFAA ORE ana’e ïa !

A tapao na i teie irava : «E ore te feia e parau mai Ia’u ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te [“o te†eiaha ra “o te mau"] ao, o TE TAATA râ I HAAPAO i te hinaaro o tau Metua I te ao ra†(Mataio 7 : 21). Eiaha ia mo’ehia e, o tei HAAPAO ana’e i te ture ra, o te parauhia ïa e, e feia parau-tia.

Te “rohiraa i te faarooâ€

Ua parau te aposetolo Paulo ia Timoteo : «Rohi hua oe i te rohiraa maitai i te faaroo ; e haru i te ora mure ore » (Timoteo I 6 : 12). Te faaroo, ua hau atu â i te rohiraa. O te hoê tama’iraa o ta te mau cherisetiano e aro atu i te roaraa o to ratou oraraa ! E ere i te hoê aroraa ohie, tei upootia mai i roto i te hoê ana’e iho tama’i -, e titau te reira e rave rahi aroraa.

Ua a’o te aposetolo Iuda i te mau cherisetiano ia mârô « maite atu i te faaroo I tuuhia mai i te feia mo’a i mutaa ihora†(Iuda irava 3). Te faaara ra te irava i muri iho no te «tahi pae taata» tei «faaô» omoe noa mai i roto i te mau cherisetiano, i roto i te Ekalesia matamua o te Faufaa Api, o tei ruri ê atu, na roto i te mau haapiiraa hape, o tei faaore roa i te niu o te Ekalesia -, oia hoi, te tapea-maite-raa i te mau haapiiraa tumu mau o te Bibilia. I taua tau ra, ua ruri-ê-hia te tatararaa o te faaroo mau i roto i te varua o te nahoa rahi. Te vahi fifi ra, te faaite ra te aai e, ua vaiho noa te mau taata i te feia haavare, ia faaiti i te faaroo cherisetiano i te « tiaturi-noa-raa ». Eiaha roa’tu e vare !

I hi’o mai nei tatou e nahea te mau cherisetiano e haapao ai i te Ture a te Atua, e inaha, ua haamaitaihia ratou i te faaroo I te Mesia ra. Ua faaite te buka Apokalupo i te parau i muri nei : «Teie te faaoromai o te feia mo’a : o tei TAPEA I TE PARAU a te Atua, e te FAAROO ia Iesu ra » (Apokalupo 14 : 12).

Te vai ra hoê tumu i taaihia’i teie irava i te faaoromai, te haapaoraa i te mau ture e te faaroo i te Mesia ra. E mea taai-roa-hia. E nehenehe te mau cherisetiano e haapao i te mau ture, na roto ana’e râ i te faaroo ia Iesu. Ei faaoromai no te faatupu i te reira, i te roaraa o to’na oraraa. Inaha hoi, o te reira ta te mau cherisetiano mau -, te feia mo’a – e rave tamau.

« Ora ma te Faaroo »

Te vai nei hoê irava faufaa rahi mau, i roto i te Faufaa Tahito, e ua faahitihia e piti taime i roto i te Faufaa Api. Te faaite ra Habakuka 2 : 4 : «O tei tiahia râ i te faaroo ra, e ora ïaâ€. E faahitiraa puai mau teie no nia i te faaroo ei HURU ORARAA ! Na te faaroo o te taata tataitahi [a hi’o na i te parau « to’na »] e aratai i te mau taata i te roaraa o to ratou oraraa. Ua faahitihia teie irava no te faaite e e ua a’o tamau noa te Atua i To’na mau tavini mau ia roaa hoi ia ratou i te faaroo mau. E ere te faaroo i te hoê noa titauraa a te Faufaa Api no te faaoraraa. Te vai nei rave rahi hi’oaraa o te faaroo i roto i te Faufaa Tahito. Oia mau, te mau taata atoa tei faahitihia i roto i te « pene o te faaroo » (Hebera 11), ua ora ïa i te tau o te Faufaa Tahito. E ua riro mai ratou ei « ite » (12 : 1) i te mana faahiahia i taaihia i te faaroo i maramarama maitaihia ra.

Te parau faahou ra te Hebera 10 : 38 (e Roma 1 : 17) i te mau parau tataitahi e itehia ra i roto i te Habakuka : « o tei tiahia râ I te faaroo ra, e ora ïa…â€. A hi’o na, te tatararaa o te faaroo, i roto i te Hebera 11, tei muri noa mai i te irava 1. Oia mau, eita te Atua e titau noa i te taata ia ora ma te faaroo ma te ore e faaite atu i to’na auraa mau ! No reira, i roto i te irava 38, ua parau te Atua e : «... area o te [te taata parau-tia] orai tia i muri ra, e ore roa tau aau e mauruuru ia’na ».

I te vahi aore e faaroo, eita te Atua e mauruuru !

Te faaroo, e ere ïa i te hoê mea te faaohipahia i te mau taime fifi noa. E ere o te hoê ohipa te ferurihia « ia tupu mai te mau fifi ». Oia hoi, e ere te faaroo no te « mau taie fifi ana’e » - ia faaohipahia i te mau taime atoa ! Ia faataa-papu-hia teie parau faufaa rahi. Ua taaihia te faaroo i te mau ite atoa i te pae varua, na roto i te reira e aro ai outou i te mau fifi atoa e fareireihia outou i roto i to outou « haerea » ei cherisetiano (Korinetia II 5 : 7).

E hamani-ino-hia te mau taata e ora nei i nia i te fenua, i roto i te mau matahiti i muri nei. Eiaha e vare ! Aore ana’e e faaroo mau, aore roa e taata e ora mai I roto I teie mau hamani-ino-raa, ia au I te mau parau tohu, tei tupu mai hou te Taeraa mai, fatata roa, o te Mesia. Tiaturi i te maitai e te puai taata, eita e navai no te faaora mai i teie hamani-ino-raa e tupu mai i te hopearaa o teie ui ! E mea faufaa roa - e e mea titauhia te faaroo tia i roto i te mau parau fafau atoa a te Atua.

Hoê hi’oraa no te taata hoê

E ere i te mea ohie ia pee e ia faaohipa i te mau parau mau a te Atua e te tiaturiraa i Ta’na mau parau fafau. I ta’u faaohiparaa, a maha ahuru ma pae matahiti i teie nei, ua horoa mau te reira ia’u i teie haapiiraa -, hohonu e te faufaa rahi mau ! E tamata te Atua i to outou faaroo -, e e faahema mai te diabolo ia outou ia faarue hoi outou i to outou faaroo. Eiaha roa’tu outou e vare atu i te reira. Ua haapii atoa vau e, e faaora tamau noa te Atua, noa’tu te huru o te mau tupuraa e fareireihia’tu.

Ua paari au i roto i te hoê oraraa maitai. Ua pii mai te Atua ia’u i te ahuru ma hituraa o to’u matahiti ; e i reira te haamataraa te mau tamataraa mau. I te piti ahuru ma toruraa o to’u matahiti, ua faaipoipohia vau e hoê aiu to’u, hoê tamaiti, e e maha noa ava’e to’na. Ua fatata roa tau vahine faaipoipo i pohe i roto i te fanauraa, e no reira, aita faahou to’na û. Aita oia i faaamu i ta maua aiu i te û mama. I roto i taua tau poto ra, aita ta’u e ohipa tamau i roto i te taviniraa. Ua ere hoi au i ta’u moni ohipa. Aita a’u e ohipa, e e tarahu rahi ta maua no te tau haere haapiiraa noa ai i te fare haapiiraa teitei. I ora na maua i Milwaukee, Wisconsin. Ua ino-atoa-hoi te matini o to maua pereoo, e ua tae hoi i te hopea o te ava’e Novema. Te iti nei te api no te faataa atu ia outou i te fifi i farereihia e maua i taua tau ra. Ua tamata-rahi-hia mai to maua faaroo !

Eita e mo’ehia ia maua ta’u vahine faaipoipo i te hoê taime taa ê mau i orahia mai e maua. Ua tae hoi maua i te tuhaa hopea o taua moni, e ahuru tenetima. Fatata roa aita e mori faahou i roto i te pereoo, e aita e navai faahou te maa i te fare. Ta’i noa ta maua aiu, e aita roa hoi ta maua e maa no te faaamu atu ia’na. Te mea noa i toe mai i roto i to’u pute, o teie noa ïa moni, ahuru tenetima. Ua rave au i teie moni i roto i ta’u apu rima, e ua afai au i ta’u rima i nia, i mua i te mori i nia noa mai i te amuraa maa. Ua faaoti hoi maua ta’u vahine e, e tiaturi maua i te Atua no te tauturu mai ia matou.

E ua na reira oia !

Taua po ra (te haamanao nei au e, e po mahana maha), ua horoa ta’u vahine e piti haapiiraa no te hautiraa vivo, e ua noaa ia’na i te tino moni e hitu tara marite. Ua hoo oioi oia i te û na te aiu. Ua noaa ia’u i te hoê ohipa i te poipoi a’e (mahana pae), e i te mahana matamua raa ra, ua horoa a’e na mai ta’u raatira i te moni no te hoê hepetoma ohiparaa. Ua pahono mai te Atua i ta maua mau pure, e ua riro te reira ei ohipa faahiahia mau no te paturaa i te faaroo, tei ore e mo’ehia ia maua. I haamanao noa na maua, ia tae i te mau taime fifi. E noaa mai te faaitoitoraa i roto i teie tupuraa i te taime a hiaai ai -, e i roto atoa i te tahi atu mau tupuraa i roto i to maua oraraa.

Aita te mahana i “anaana†noa mai, i te mau taime atoa, i roto i to maua oraraa. Ua faaruru noa na vau e rave rahi mau fifi i roto i te 45 o to’u matahiti, i roto i te taviniraa. Teie Ohipa, e ohipa ïa no te faaroo. E aupuru noa mai â te Atua ia tatou. Te mau parau faaino a te taata, a te feia haavare e a te mau enemi, i te tahi mau taime, ua riro ïa, no maua, ei huru oraraa i te mahana tataitahi. Aita te Atua i faarue mai ia maua.

I te pae hopea, e tamau noa oia i te faaore i te mau feia iino tei imi i te faahuru ê i Ta’na Opuaraa. Ua faaora e ua paruru tamau noa mai oia ia maua ta’u vahine, noa’tu « te mau haafifiraa ». Te tiaturi papu nei au -, e FAAROO to’u – e tamau â oia i te na reira. E nehenehe atoa outou e faatupu i taua tiaturiraa papu maitai -, te faaroo – e e faaora tamau noa te Atua ia outou.

Mai tei matarohia, te tiaturi nei te taata e, te faaroo o te hoê ïa ohipa tei faatupu-maru-noa-hia, aore ra, o tei faaitehia i mua i te Atua, ia rave oia i te tahi ohipa no ratou. I roto i te mau tupuraa, te huru mau e iteahia ra, e ere roa’tu ï ate reira ! Taa ê atu hoi te reira, te faaroo, o te hoê ïa ohipa ta te Atua e horoa i te hoê taata ia noaa ia’na te puai no te rave i te ohipa no te Atua — , i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, no te faatupu ïa i Ta’na Opuaraa taatoa. Ua ite au i te reira i te tupu-pinepine-raa i roto i to’u oraraa.

Ia ani outou i te Atua, e rave atoa hoê â tupuraa no outou. I te tahi taime, e tia ia outou ia faaohipa i te hotu o te faaroo, e, i roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe outou e hiaai i te horoa o te faaroo, no te aro atu i te haafifiraa iino mau aore ra i te mau faaotiraa paari mau ia rave i roto i to outou oraraa.

Te faaite nei te bibilia e iva hotu taa ê o te Varua (Galatia 5 : 22-23), e e iva horoa taa ê o te Varua (Korinetia I 12 : 1, 7-10). O te faaroo ana’e te hotu o te huru i te pae varua tei faahitihia i roto i na tapura e piti. E hotu e e horoa atoa oia no te Varua. E faaoti pinepine te Atua i te horoa i te tahi tuhaa hau atu o te faaroo i te tahi mau taata — mai te hoê horoa — , no te mea, ia au i te tahi hi’oraa, e hiaaihia te reira i roto i te faatupuraa i Ta’na Opuaraa.

Eiaha ia mo’ehia e, ua horoahia mai te Varua o te Atua ia tatou (Ohipa 2 : 38). Te ravea no te haapii i te faaohiparaa i te hotu o te faaroo e haamata ïa na roto i te hoê horoa — , oia hoi te Varua Maitai e itehia ai te faaroo. E horoa mai te Atua ia outou na, hoê â faaroo e to Iesu Mesia ra i te ra tau.

« Teihea to outou faaroo ?  »

Te mau buka a Mataio e Luka, te faaite ra ïa i te tahi atu faatiaraa no te faaroo. Tei roto te Mesia e ta’na mau pipi i te hoê pahi, i te taime a tia mai ai te vero rahi i nia i te miti. Ua î te mau pipi i te mata’u rahi, area te Mesia ra, te «taoto ra ïa ». Teie faatiaraa, te faahohoa ra ïa i te taa-ê-raa e vai nei i roto i faaroo o te Mesia e i te MATA’U e vai ra i roto i te feruriraa o te rahiraa o te mau taata. E mea faufaa ia ite e, ia au te faatiaraa, ua « faaara te mau pipi ia Iesu, na ô atura : e te Fatu, faaora ia tatou, ua pohe tatou » (Mataio 8 : 25). Ua tiaturi te mau pipi e, te pohe ra ratou. Ua ere atoa ratou i te faaroo taata tei farii ia ratou ia tiaturi e eita teie huru ohipa e tupu, no te mea tei nia te Mesia i te pahi e o ratou atoa hoi.

Te pahonoraa a te Mesia, e haapiiraa maitai ïa no te mau taata atoa e ora nei i teie mahana. Ua ui oia e piti uiraa taa ê — hoê, tei roto i na Evanelia e e piti. E faatu’ati tatou i teie na aamu e piti. I roto i te Mataio, ua ani te Mesia i te mau pipi : «Eaha outou i mata’u ai ? o outou i te faaroo tapetepete e » (irava 26). E i teie nei e hi’opoa tatou i te aamu i roto i te faatiaraa a Luka. I ô nei, ua ui afaro noa te Mesia i ta’na mau pipi, «Teihea to outou faaroo» ?  (Luka 8 : 25). E mea papu maitai e, aita te mau pipi i faafariuhia i taua tau ra. Aita â i farii i te Varua maitai, eita ïa ratou e nehenehe e faatupu i te faaroo hanahana mau. E au ra ïa e, i taua taime ra, ua ere atoa ratou i te faaroo taata. E tapao e, te uiraa taa ê mau a te Mesia, no te TAATOARAA ïa o te taata — Eaha outou e mata’u ai ? — e, Teihea to outou faaroo ?

Mai ta te mau pipi atoa i haapii i te pae hopea, e ua faaohipa i te faaroo rahi i roto i to ratou iho oraraa (te faaite nei ta ratou mau faatiaraa, e ua a’o atoa ratou i to’na auraa mau i te nahoa rahi), no reira, e pahono atoa te mau tavini mau o te Atua i teie mau uiraa, i roto i to ratou iho oraraa. Te ui maira teie buka iti ia outou i teie nei : Eaha outou e mata’u ai ? E, Teihea to outou faaroo ?

Ua haamata tatou mai te parau i roto i te Hebera 11 : 6 tei parau e : «Aore e faaroo ra e ore roa oia (te Atua) e mauruuruâ€. Te hinaaro nei te Atua ia haapii outou i te tiaturi Ia’na — , ia tiaturi taatoa Ia’na i roto I TE MAU MEA ATOA ! Aita e ravea ê atu mai te peu e, te hinaaro nei outou ia mauruuru oia ia outou. Mai te mau metua tane atoa, aita te Atua i hinaaro ia haapeapea, ia taiâ aore ra ia hepohepo outou no no outou mau hiaai. Na te mau vahi e rave rahi, i te roaraa o Ta’na Parau, ua fafau oia e, e tauturu oia ia outou, i to outou mau hiaai atoa i roto i te mau tupuraa atoa. E poihere noa oia ia outou. Eiaha e feaa te manao ! A tiaturi i te Atua ! A tiaturi Ia’na ! A tiai i Ta’na tauturu ! A tiai i te mea e faatupu oia i Ta’na mau parau fafau — e oia mau ! Te faaroo, o ta outou ïa haapapuraa !

Te faaroo aore e haama, aore atoa e hepohepo

I roto i ta’na buka iti piihia, Eaha TE FAAROO ?, ua faataa o Herbert W. Armstrong i te huru au maitai, maru e te tiaturi taatoaraa i te Atua no te faatitiaifaro i te mau fifi atoa, tae noa’tu i te faaoraraa :

« E oia mau, eiaha ia mo’e hia, te FAAROO, o te hoê ïa HOROA NO Ô MAI I TE ATUA RA.

« E rave rahi taata e manao nei e, te mau mea atoa no ô mai i te Atua ra, e e horoa ïa Na’na, tera ra, te FAAROO e titauhia ra no te farii I taua mau mea ra, o te hoê ïa ohipa, o ta te taata iho e faatupu, hoê ohipa tei titau i te rohiraa rahi, e ia tutava hoi ia noaa ia’na te faaroo ra. Tera ra, ia vai noa tatou i roto i te maru e ia TIATURI I TE ATUA, hoê â parau no te FAAROO e noaa’i te mau mea atoa ! (Ephesia 2 : 8).

I roto i te Apokalupo 14 : 12, te vai nei te tahi faaiteraa o te Ekalesia mau…... te mau taata i roto i teie Ekalesia, ua noaa ia ratou i TE FAAROO IA IESU. E tia ia tapao e, o te parau teie no te FAAROO IA IESU. E ere no to tatou faaroo i roto IA’NA, tera ra, o TO’NA ra faaroo — te faaroo i rave ai oia i Ta’na mau semeio — , e ua tuuhia i roto ia tatou e te ohipa ra oia i roto ia tatou.

«Nahea e noaa’i ia outou te reira ? E haafatata’tu i te Atua. A tutava i te ite i te Atua. A auraro atu IA’NA e a faaohipa i Ta’na mau ture. I muri mai, A PURE. E haapii outou i te ite Ia’na na roto i te PURE. Te taai-rahi-roa ra tatou i te mau mea materia nei. Na roto i te PURE, rave rahi pure, e nehenehe outou e haafatata’tu i te Atua e te mau mea i te pae varua ra. Aue ïa tupuraa oaoa e te faahiahia mau no outou, i te taime a naeahia’i ia outou i taua fâ ra ! »

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra: