JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra:

Eaha te fariuraa mau ?

ia au Davida C. Pack

Eaha te fariuraa mau ? O te parau-noa-raa anei e, « o te Mesia to tatou Fatu e to tatou Faaora » ? I teihia taime i faafariuhia ai tatou, e mea nahea to’na tupuraa ? O te hoê anei ohipa tei tupu taue, tei tupu oioi ? E aore ra, o te hoê anei ohipa tatuhaa i roto te oraraa taatoa ? E rave rahi mau taata e aro nei i to ratou mau fifi, mau paruparu, e ta ratou mau hara. Te tiai anei ra ra te Atua ia upootia ratou, ia tupu hoi ratou ? Eaha te auraa o te mau mea i tupu na mua’tu ? E mea nahea to’na faaohiparaa (tereraa) ? Eaha te tuhaa ohipa a te Varua maitai ? Eaha’tura te parau o te faaroo e te tatarahapa ? Rave rahi tei mana’o e, e tia ia ratou ia tupu maitai hope roa. Te haava nei te tahi pae i te mau e’a o te Atua, ia au i te huru e tiahia nei e te mau Cherisetiano. Nehenehe anei te hoê taata e rave i te hara, a parahi noa ai ei Cherisetiano ? Eaha ïa te faufaa o te aroha ? Tau mirioni taata e imi ra i te mau pahonoraa o teie mau uiraa. Teie mau atura te parau mau i nia i te fariuraa cherisetiano.

I teihia taime te hoê taata e faafariuhia ai ? Rave rahi taata o ta’u i ite, tei feaa i to ratou fariuraa, no te mea aita ratou i haapiihia i te auraa mau o teie parau. Ia piihia râ ratou no te rave i te hoê tuhaa ohipa, i mua i te fifi, te mo’ehia nei te tiaturiraa no te faatitiaifaro maitairaa i to ratou mau fifi. Aita noa ae hoi ratou i papu e, ua noaa anei ia ratou i te mana puai no te upootia.

No te mea te diabolo — te tumu no te anoi noa, (1 Korinetia 14 : 33) — o tei haavare i to te ao atoa nei, (Apokalupo 12 : 9), te imi atoa ra râ, te ravea no te hopoi i te arepurepuraa i roto i te oraraa o te mau taata tei faariro ia ratou ei cherisetiano.

Eaha te cherisetiano mau ? O te hoê anei taata o tei «haere i te fare pure» — o tei « fa’î i to’na faaroo » i mua ia Iesu — o tei faaite « ua ite oia i te Mesia» — e aore râ, o te hoê taata o tei «bapetizohia» ? Te vai ra anei hoê noa ae irava i roto te Bibilia, tei faaite mai i te auraa o te cherisetiano mau, hoê irava no te faaore i te mau huru faaarepurepuraa ?

Ua papai te aposetolo Paulo e : «o te feia atoa hoi i arataihia e te Varua o te Atua ra, e tamarii ana’e ïa ratou na te Atua» (Roma 8 : 14).Hoê herisetiano, o te hoê ïa taata tei arataihia e te Varua Maitai. E mea faufaa roa nei ra te Varua Maitai no te riro mai ei cherisetiano ? I te taime a papai ai i teie mau irava, ua faaite ae na Paulo e : «Aore râ outou i au i ta te tino ra, te au nei râ i ta te Varua ra, no te mea te parahi ra te Varua o te Atua i roto ia outou.Te ere ra râ te hoê taata i te Varua o te Mesia ra, e ere ïa oia i te taata no’na. », (irava 9).

Mea ohie roa ! O te taata i noaa ia’na i te Varua o te Atua, e e parauhia oia ei cherisetiano, e o tei ere i taua Varua ra, e ere oia i te cherisetiano, e ere atoa « i te taata no te Atua ». Te taata atoa o tei fariu mau, tei roto ia’na te Varua Maitai.

Eaha te auraa o teie parau ? Te fariiraa i te Varua Maitai, o te reira anei te faaroo cherisetiano e te fariuraa, e aore râ, te vai ra anei te tahi ohipa hau atu ?

E noaa râ to outou mana

Ua a’o te Mesia i ta’na mau aposetolo e maha ahuru mahana i muri ae i to’na tiafaahouraa, (Ohipa 1 : 3). Ua a’o oia ia ratou eiaha e faarue ia Ierusalema, e tiai râ ia noaa te Varua Maitai i te mahana Penetekose, e riro ra e, ahuru mahana i muri mai. Ua ui atura te mau pipi ia’na e, e ua tae anei i te taime e faatia ai oia i To’na ra Basileia i nia i te fenua nei. Hou a haere ai i nia i te ra’i ra, ua parau atura oia ia ratou, «Aore ïa i haapaohia e ia ite outou i te taime e te anotau...E noaa râ to outou mana i te Varua Maitai ia haere mai i nia iho ia outou…«, (te mau irava 7-8). E vehîa maira oia e te ata, moe atura oia i to ratou mata.

Mai te mau aposetolo e tiai ra i te « mana » o te Varua Maitai, te tiaturi nei te rahiraa o te taata e, e farii ratou i te tahi huru mana hau atu, i te taime o te fariuraa. A parau atu i te hoê taurearea e, e horoa hoi outou i te taviri pereoo o te utuafare ia’na ra, eita roa’tu e ohipa rahi ia’na i te feruriraa e, ua tae i te taime e farii atu ai oia i te tahi atu â mana hau atu. I to’u fariiraa i te taviri o te pereoo o to’u metua tane, ua maramarama oioi au i te auraa o taua ohipa ra. Aore e taa-ê-raa i nia i te parau no te taata e riro mai ei cherisetiano o tei tiai ra no te fariiraa i te Varua o te Atua, i te taime a tatarahapa ai oia e i to’na bapetizoraa.

Ua papai Paulo ia Timoteo : «E ere hoi i te aau tauâ ta te Atua i horoa mai no tatou, i te aau itoito râ, e te aroha, e te haapao maitai (na roto i te reo heleni : sophronismos : aifaitoraa i te pae feruriraa)», (Timoteo II 1 : 7). Te mau cherisetiano tei farii i te Varua o te Atua, ua ite ïa i te hoê mana puai mau, i te tomoraa i roto i to ratou oraraa. Te faaite atoa ra hoi te irava e, e tia i te hoê cherisetiano ia faaite i te aroha — ia rave oia i te e’a o te horoa — , e ia iteahia te paari i roto i to’na ra mau huru (no roto mai i te parau heleni : feruriraa haapao maitai).

I horoa ai te Varua o te Atua i teie huru maitai, e haapapuraa ïa e, te hinaaro nei oia, ia maramarama te mau cherisetiano e, e eaha mau te faufaa o to ratou parauraahia mai, to ratou fariuraa, e Ta’na fâ no ratou. Te hinaaro nei oia ia itoito te taata i roto i To’na ra mau e’a. No reira, e ti’a ia maramaramara ratou i te mau tuhaa faufaa rahi atoa o te fariuraa.

Eaha te taime e horoahia ai te Varua Maitai ?

Eaha te ravea e fana’o mau â ai te hoê taata i te Varua maitai ? E nahea hoi oia e papu ai e, e ua horoahia mai ? I te mea e, o teie nei hoi te hora e tupu ai te fariuraa, i teihea taime e papu ai te cherisetiano no a muri atu, e ua horoa mau â hoi te Atua i te Varua ia’na ra ? E au ra hoi e, aita ana’e e Varua Maitai, e ore roa te hoê taata e riro ei cherisetiano, e aita hoi te Atua i vaiho noa i to’na mau tavini i roto i te mana’o feaa i nia i teie tumu parau, e tae noa’tu i te taime e farii ai ratou i taua Varua ra.Te parau nei hoi te buka Ohipa : «Ua parau atura Petero ia ratou : e tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te i’oa o Iesu Mesia ia matara te hara ; e horoahia mai ïa te Varua Maitai ia outou (Ohipa 2 : 38).

E farii hoi i te Varua o te Atua, i te taime a tupu ai te tatarahaparaa mau, o tei apitihia’tu i te hoê bapetizoraa o tei faatere maitaihia. E faaorahia te taata i ta’na mau hara e e faaorehia ta’na mau hape, hoê â taime.Te vai mau ra hoi te hoê taime taa ê, e tupu ai te fariuraa. Te vai ra hoi te hoê taime papu mau e ô ai te Varua maitai i roto i te taata, e e riro mai ai ei cherisetiano mau, hoê tamarii fanau api na te Atua. Tera ra, ia maramarama atu â hoi tatou i te tahi atu mau parau.Ia uiui hoi tatou : mea papu anei te faaoraraa no te cherisetiano ? I teie nei, ua «ora» anei teie taata ? Teie tama fanau api na te Atua, tei tiaturi e e ua ora oia, ua riro anei ei taata ti’a i taua iho taime ra, tei ore e hara, e tei ore hoi e haere na te e’a ino ?

Te fariuraa cherisetiano mau, o te hoê ïa faanahoraa tamau, i reira e itehia ai te tupuraa e te upootiaraa, hoê tupuraa no te mau tauiuiraa e te mau faatupuraa. Nahea ra hoi ? E ia tupu hope roa te reira, eaha’tura ïa te huru o te Cherisetiano « ti’a » ? Eaha te faufaa a teie mau ohipa i roto te hinaaro mau e titauhia nei e te Cherisetiano, e o teie mau tautooraa i ravehia e ana no te farii i tan’a utua hopea no te riroraa mai ei cherisetiano ?

Te fâ a te Atua no te mau cherisetiano

I te roaraa o Ta’na taviniraa, ua poro te Mesia i te evanelia o te Basileia o te Atua.Te vai nei hoi te tahi faito faahiahia mau e te maere hoi o te aravihi o te taata, tei hunahia i roto i teie poroi, aravihi tei itehia i roto i te taata i auraro mau i te Atua.I te mau vahi atoa i haerehia e te Mesia, ua faaara oia i te parau no te Basileia a muri atu — te Faatereraa Hau — o te Atua. Noa’tu â ua faaarahia i teie tumu parau i roto i te rahiraa o Ta’na mau parabole, mea iti roa râ o tei faaroo atu tei maramarama i te auraa mau o taua mau parau ra. E i te taime a parau ai oia i teie nei mau parabole, ua faahiti-tamau-noa oia i te mau rave’a e horoahia i te mau cherisetiano e nehenehe ai ratou e riro mai e i mero no teie Faatereraa Hau.

Te vai nei afa tatini mau parabole no te « Basileia » i roto i te pene 13 o te buka evanelia a Mataio. Ua haamata teie pene ma te parabole o te «taata ueue huero» teie faatia i te aamu o te hoê taata tei ueue i te huero i te mau vahi rau e te repo huru rau. I te tahi mau taime, te faataa ra te parabole i te huru tupuraa o te ueueraa e to’na u’anaraa i roto i te taata i farii atu ia’na. No te tahi atu mau tupuraa, e pohe oioi i muri noa mai i te taime a oteo mai ai, aore râ eita roa oia e a’ahia. Te tahi o tei farii i te huero, e hotu â hoi to ratou huru «taitoru ahuru i te hôe, taiono ahuru i te hôe, taihôe hanere » i ni’a i te e’a o te basileia.

Ua apitihia teie parabole, i to te «sitona e te zizania». Te faaite nei oia i te parau no te mau « hotu» i tupu i roto i te oraraa o te mau cherisetiano, hou te Mesia e « haaputu ai ia ratou i roto i te fare vairaa ra ». Te mau hotu, te mea maitai aore ra te mea ino, o te faaiteraa ïa i te tupuraa aore râ te tupu-ore-raa, o te taata cherisetiano.Te fare vairaa, o te hoê ïa hohoa no te basileia.

Te faaite nei te toru o te parabole i te basileia, mai te haamataraa o te hoê «huero sinapi» iti haihai roa, tei tupu atu a riro mai ai ei tumu raau. I muri noa mai i te reira te parau ïa o te parabole no te hopue, ma te faaau i te basileia o te Atua i te hopue, e hopue atoa’tura (te Fenua, te mau nunaa atoa) i reira. Te pae o te parabole, te faaau nei te basileia i te hoê « tao’a moe» i roto i te aua. Te taata e ite atu i taua tao’a moe ra, e hoo oia i ta’na mau faufaa atoa no te hoo mai i taua aua ra.

Te faaite nei te ono o te parabole i te Basileia mai te hoê «poe maitatai» ta te hoê taata i hoo mai i muri ae i te hooraa i te mau mea atoa no te haaputu ia navai maitai. Te hitu e te hopea o te parabole no teie pene, te faaite nei i te basileia mai te hoê «upea toro » o tei ati ae i te i’a e rave rahi huru ra. Ua haaputu oia te i’a maitatai i roto i te farii, faarue atura ra i te i’a iino. Te faataa nei te Mesia e, te mau i’a maitatai ei faahohoaraa ïa no te feia e ô i roto i te basileia. Te feia iino o ratou te tahuhia i te auahi ra (irava 50) e e haamou-roa-hia i roto i te umu auahi ura ra (te roto auahi). (A taio i ta matou buka nainai « te parau mau no nia ia HADE» ia maramarama hoi i te parau mau no nia i teie ohipa itea-ore-hia).

I roto i ta’na mau parabole atoa, hoê ana’e parau poroi. Te vai nei (e ere ra pou roa) te feia i ineine i te horoa i to ratou ora no te riro mai ei cherisetiano. Te tupu nei ratou i te pae varua ma te aau tae e te faatupu ra i te hôe huru mau cherisetiano no te farii i muri mai i te utua mure ore, te Basileia, mai te tamaiti na te Atua (eiaha noa tei fanauhia), e no te faatere mai te mero no te UTUAFARE o TE ATUA.

Te vai nei te tahi atu â mau parabole i roto i te Faufaa Api. Te rahiraa o te mau haapiiraa a te Mesia, tei roto atoa te mau aamu no nia i te mau mea maitai e te mea i matau-noa-hia. Ta ratou fâ, o te haapiiraa ïa i te auraa hohonu mau no te piiraa Cherisetiano i horoahia ia ratou, tei haamahorahia te aau e te Atua ia maramarama ratou i teie mau haapiiraa.

Ua parau te Mesia : « e ore roa te taata e tae mai ia’u nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia’u nei ia’na ; » (Ioane 6 : 44 ; 65). Eita outou e maramarama i teie parau mau hanahana maori râ ia faatae te Atua ia outou ia’na ra — ia pii — ia maramarama i tua parau ra, na roto i te mana o To’na Varua Mo’a. No reira, te faanahoraa no te fariuraa mau, e haamata oia ma te hoê piiraa, te hinaaroraa, no ô roa mai i te Metua ra.Te parabole no te mau taleni, no te feia rave ohipa i te hora ahuru ma hoê, no te oroa faaipoiporaa, no na paretenia hoê ahuru, no te mau mamoe e no te mau puaaniho, no te haava iino, no te suke, no te mamoe mo’e, no te diderama mo’e, no te tamaiti puhura tao’a ra, no te tiaau, no Lazaro e no te taata tao’a rahi, no te taata Samaria, e te tahi atu, te faaite nei ra, aore râ te faahiti nei hoê â parau : te tomoraa o te mau cherisetiano i roto i te Basileia a muri atu, e aore râ te Utuafare faatere o te Atua, i te piti o te taeraa mai o te Mesia. E nehenehe matou e faaite hu’ahu’a roa i te mau parabole atoa e e haapapu i teie nei faahitiraa parau. Noa’tu e, e mea poto roa e te tahi, e te tahi mea roa ïa, hoê â râ fâ ta te rahiraa o te mau parabole a te Mesia ra. O tei haapao i te mau faaueraa a Petero « ia tupu râ to outou i te maitai e te ite… » (Petero II 3 : 18), tavini i roto i te faatereraa a te Atua, ma te Mesia, o te hoê fâ e nehenehe e naeahia.

Te Basileia o te Atua a muri atu

I roto i ta’na a’oraa i nia i te moua, ua parau te Mesia : « E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau ti’a na’na» (Mataio 6 : 33). E ti’a i te hoê cherisetiano ia tutava e piti opuaraa faataa-ê-ore-hia. Ia tapaohia e, ta’na tuhaa MATAMUA roa, oia hoi te imiraa i te Basileia o te Atua. Tera ra, ia faatupu atoa oia i te parau ti’a a te Atua, te auraa, To’na huru hanahana. Te rahiraa o teie a’oraa, tei nia ïa i te TUPURAA O TE HURU ma te haapao i te ture a te Atua.

Ua faatia ihora te aposetolo Ioane i te mau parau i muri nei, tei faahitihia e te Mesia : « e rave rahi te parahiraa (ti’araa) mau i te fare o tau Metua ra... Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou. E ua oti ana’e i te faaauhia e au i te hoê vahi no outou ra, e ho’i mai au e aratai ia outou i o’u ra ; ei reira atoa outou i te vahi e parahihia e au ra.» (14 : 2-3).

E ti’a ia tatou ia tuatapapa maitai i teie mau irava.

A tahi, e rave rahi mau «parahiraa» i roto i te «fare» (Basileia) o te Atua. A piti, e haamaitai te Mesia i teie mau vahi hou a «ho’i mai ai». A toru, eita te mau cherisetiano e haere i te vahi e parahihia ra e ana no te mea ua parau Iesu e : E HO’I MAI AU. (Te utua a te feia i faaorahia, e ere roa’tu te ra’i). Te tufaa a te cherisetiano, o te neheneheraa oia e faatere i nia i te Fenua (Mataio 5 : 5).

Te pene i muri mai (15 : 1-2), te na ô ra te parau a te Mesia e : « O vau te vine mau,... E te mau amaa hotu ore atoa i roto ia’u nei ra, na’na ïa e tâpû ê atu ; e te mau amaa hotu atoa ra, na’na ïa e tope ia maitai, ia rahi atu â te hotu ». Te faahiti faahou ra oia i te irava 5 « oia te hotu rahi» e i te irava 8, «o te mea ïa e maitai ai tau Metua, ia rahi to outou hotu». E i te pae hopea, ua parau oia e, «o vau râ tei hinaaro atu ia outou,... ei ia hotu i te huero,» (irava 16).

E ti’a i te hoê cherisetiano ia hotu, i te roaraa o to’na oraraa ! Ua faahiti te irava 8 e, ia na reira hoi te taata, «e riro ïa outou ei pipi na’u i reira». Te pii nei te Mesia ia outou Ta’na mau pipi (e te tamaiti fanau na te Atua) ia au i to outou hoturaa aore râ te hotu-ore-raa i roto i to oraraa nei.

E ti’a ia tatou ia tuatapapa maitai i te tahi mau irava i nia i te parau o te Basileia o te Atua.

O Enoha (e tupuna tane no Noa), e tavini no te Atua hou te diluvi, ua faaara atoa i te taeraa mai o te Basileia o te Atua. Ua faaite Iuda i ta’na parau poroi : «O Enoha hoi... o tei tohu ïa i teie nei feia, i te na ôraa mai e : Inaha, te haere mai na te Fatu, ma te ahuru atoa o te tausani o tana feia mo’a ra, e faautua mai i te taata atoa.» (te mau irava 14-15).

Ua papai atoa o Daniela «...O te feia moa râ no Tei teitei ra te rave i taua basileia nei, e no ratou roa’tu te basileia, e a muri, e a muri noa’tu.» (Daniela 7 : 18). Te faahiti ra te mau irava 22 e te 27 hoê â poroi i nia i te parau o te utua a te mau cherisetiano mau.

E rave rahi mau vahi o tei tapaohia mai i roto i te buka Apokalupo i to te Mesia faahitiraa, na roto ia Ioane, i te utua a te mau feia e upootia mai. A hi’o na : «E te riro ia’na te re ra, e te tapea i ta’u parau e tae noa’tu i te hopea ra, e horoa’tu vau i te mana no’na i nia iho i te mau fenua : e e tavana oia i nia iho ia ratou ma te sepeta auri ra, (Apokalupo 2 : 26-27), e «O te riro ia’na te re ra, e haaparahi au ia’na ia’u nei i nia i to’u nei terono.» (3 : 21).

I te pae hopea, a hi’o na teie irava roto i te Apokalupo 20 : 4-6. Te parau no te feia mo’a, ua parau oia e, «e ua ite au i vetahi ê mau terono ra ; e te feia i parahi i nia ihora...parahi ihora ratou i ô te Mesia ra ma te hau atoa, e hoê a’era tausani i te matahiti... O te tia-faahou-raa matamua hoi te reira... e riro râ ratou ei tahu’a na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia’na râ e ia hoê tausani i te matahiti ». Ia tuu amui ana’e tatou i teie mau irava e te Apokalupo 5 : 10, e mea maramarama roa ia ite e, e riro mai te feia mo’a i faatia faahouhia « ei hui arii e ei tahu’a » e e « riro ia ratou te hau i teie nei ao » e te Mesia ra.

E iteraa taa ê mau â teie e te faufaa rahi mau hoi. Aita to te ao i ite e, eaha te Basileia o te Atua, tei faatiahia i nia i te Fenua e te Mesia ra i To’na hoiraa mai. Te «atua o teie nei ao,» (II Korinetia 4 : 4), o tei haavare i to te ao atoa nei, (Apokalupo 12 : 9). (A ani mai i ta matou nei mau buka nainai tamoni ore «Eaha te BASILEIA O TE ATUA ? » e «Eaha TE EVANELIA MAU ? »).E ti’a i te mau cherisetiano ia faaineine ia ratou i te mau mahana atoa. No reira, e mea faufaa rahi ia maramarama ratou e eaha ta ratou «faanahoraa faaineineraa».

Te faaroo e te tatarahapa

Ua faataa a’e na tatou e, e horoa te Atua i To’na Varua Maitai i te taime bapetizoraa, tei faaterehia i muri mai i te tatarahaparaa. Tera ra, e nahea tatou ia tatarahapa ? E ti’a anei ia tatou i te parau noa e, na roto i te hoê mana’o ohie, «i tatarahapa na vau» ? O te reira noa anei ra ta tatou e rave ? Te pahonoraa papu mau, e ERE roa’tu ïa ! E ere roa’tu i te mea ohie.

Te tatarahapa, o te hoê ia horoa na te Atua, hoê a huru e to te piiraa matamua. No te mau Etene, te faaitehia ra i roto i te Ohipa 11 : 18 e : «Ua horoa atoa maori te Atua i te tatarahapa ora i te Etene.» Te faahiti ra i roto i te Timoteo II 2 : 25 e : « tia’e o te horoa mai te Atua i te tatarahapa ia ratou ia farii i te parau mau ra ». I te pae hopea, te faataa ra te Roma 2 : 4 e, «ei faatupu taua maitai a te Atua ra i to oe tatarahapa». Eita te mau taata e «faatupu» i to ratou tatarahapa no te titau, i muri mai, i te Atua ia horoa mai oia i To’na Varua Maitai (Ohipa 2 : 38).

E ti’a i te mau taata ia imi i te Atua e e ani atu ia horoa mai i te tatarahapa. E e ere i te hoê ohipa o tei tupu taue mai, e eiaha roa’tu ia ferurihia mai te reira ra te huru. Tera ra, e horoa te Atua i te mau taata atoa o tei imi Ia’na ra, ma to ratou aau atoa mai ia Davida ra i roto i te Salamo 51. (A rave i te tahi maa taime no te taio i te taatoaraa o taua salamo ra).

Tera ra, e nehenehe tatou e uiui e : Eaha te mea e ti’a ia tatou ia tatarahapa ? Te faaite nei te Bibilia ia tatou : «Ua rave paatoa hoi i te hara» (Rom 3 : 23). No reira, eaha ïa te hara ?

Te faahiti nei te Ioane I 3 : 4 e : «O te faahapa hoi i te ture ra, o te hara ïa». Teie irava, e parau ïa no te Ture a te Atua. Te varua taata, te hinaaro o te tino ra, e ore hoi te reira e auraro i te ture a te Atua (Roma 8 : 7). E ere i te peu matauhia e te taata i te auraroraa i te Atua. Te natura taata, o te taivaraa ïa, te ofatiraa i te Ture te Atua, o tei riro ei peu « tumu » na’na ra. Area te cherisetiano, e haapao oia i te Ture a te Atua. Eita oia e faaroo noa, aore râ e aparau noa : «E ere hoi tei faaroo noa i te ture ra, i te feia parau-tia i te aro o te Atua, o tei haapao râ i te ture ra, o te parauhia ïa e, e feia parau-tia ». (Roma 2 : 13).

E no reira, e horoa noa te Atua i To’na Varua i te feia i faaroo ia’na ra, e te feia e haapaora i Ta’na ra Ture (Ohipa 5 : 32).

Te parau nei to te ao e, e mea ino e te teimaha hoi te Ture a te Atua.Tera ra, ua papai o Ioane : «teie hoi te hinaaro i te Atua, o te HAAPAO I TA’NA PARAU. E ere hoi ta’na parau i te mea teimaha. », (Ioane I 5 : 3. A taio atoa te Roma 13 : 10). E mea mo’a te Ture a te Atua, e mea mo’a hoi te parau, e te hapa ore, e te maitai (Roma 7 : 12. 14), e ma te tauturu a te Varua Maitai e nehenehe ai te hoê taata e faaroo i te Atua, e te haapaoraa i te hinaaro o te Atua. Te parau ra Roma 5 : 5 : «...ua niiniihia mai te hinaaro o te Atua i roto i to tatou aau e te Varua Maitai. »

E faarue te hoê varua tatarahapa i to’na ra mau haerea. E hinaaro oia e pee i te Atua. E auraro hoi i te Atua, auraro I Ta’na Faatereraa, faarii oia i To’na ra Mana i roto i to’na oraraa. E taua varua ra, e tutava oia i te pee i te e’a oIesu Mesia e te faatupu i te « hotu o te Varua » ra. Ua parau hoi te Mesia e, e « ia rahi te hotu ». E i muri iho, ua faauruahia Paulo ia papai i te hoê tapura no te «mau hotu o te Varua» — o te hinaaro ïa, te oaoa, te hau, te faaoromai, te marû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore — i roto i te Galatia 5 : 22. E fâ maite mai taua mau hotu ra i roto i te taata i fariu, arataihia e te Varua ra. Te taata i tatarahapa, e fariu ê oia i to’na huru miimii i matauhia e ana, na roto i te e’a o te «rave» no te haere tia’tu i nia i te e’a o te «horoa». Ua taui roa te feruriraa o te hoê cherisetiano, — ua TAUI taato’a roa — e e rave mai oia i te tahi huru hi’oraa api i te mau mea atoa o te oraraa. Te taata parau tia i te faaroo ra, e ora ïa (Hebera 10 : 38 ; Hab 2 : 4). Tera ra, na te faaroo ia Iesu ra (Apokalupo 14 : 12), eiaha ra te faaroo taata, e nehenehe ai te hoê taata e auraro i te Atua. No reira, e mea ti’a i teie nei taata ia tiaturi na mua roa e, ua faaore te Mesia i ta’na hara i te taime bapetizoraa (Ohipa 2 : 38). No te mea, teie te taime papu mau e tamâhia ai te huru tahito o te Hoê cherisetiano. I noaa’i to’na ora, e ta’na hara i faaorehia ra i te toto ra o te Mesia (Ephesia 1 : 7 ; Kolosa 1 : 14).Taua faaroo tahito no’na ra, ua taui roahia ïa i roto i te taata i fariu api, na roto i te faaroo i te MESIA ra (Roma 1 : 17). Ua ite a’ena tatou e, te faaroo o te hoê ïa o te mau hotu o te Varua o te Atua, o tei ati atu i te varua o te cherisetiano i to’na fanau-faahou-hia-raa mai — i te fariuraa e i te bapetizoraa. (No te maramarama atu â i nia i te parau o te faaroo taata e te faaroo i te Mesia, a ani mai i ta matou nei mau buka nainai tamoni ore «Eaha te FAAROO mau ? »).

Eiaha outou e manao hape mai ! Eita te Atua e faahepohia ia horoa mai oia i To’na Varua no te mea ua tiaturi outou e aore râ ua tatarahapa outou.Te Varua Maitai, o te hoê ïa horoa (Ohipa 2 : 38), mai te tatarahapa atoa hoi. Eita te Varua o te Atua e roaa ia outou na roto i ta outou ra mau ohipa, eita atoa te faaoraraa e roaa i te ohipa ra (Ephesia 2 : 8-9).

Te tatararaa no te fariuraa mau

A haamanao e, te mana i horoahia mai e te Varua o te Atua, ei tautururaa ïa i te taata ia tupu â oia i e ia upootia hoi. I te auraa mau, o te Mesia tei ora i To’na oraraa i roto i te cherisetiano. Aita ana’e ta’na tauturu, te taata fariu api, e ite oioi oia e, aore to’na haerea ti’a ! I te taime a parau ai te Mesia : «... oia te hotu rahi » (Jn 15 : 5), ua parau faahou oia e, «i taa ê atu outou ia’u ra, aore roa ïa e mea e tia ia outou». Te mana o te taata, te puai o te taata nei, e ei tauturu noa ia’na i roto i te faanahora pae tino. E ore roa te mau fifi i te pae varua e faatitiaifarohia na roto i te tutavaraa i te pae tino, na roto i te mau manaoraa i te pae tino e aore râ na roto i te mau huru pae tino. A haamanao e, o te Mesia te Vine e o tatou te mau amaa. Ia ati maite noa hoi te mau amaa i te Vine ra, e e tupu te reira na roto i te Varua Maitai tei ohipa noa ra i roto i te varua o te taata.

No taua ohipa ra, ua parau te Mesia : «... e riro te pape ora i te tahe mai no roto ia’na ra». «No te Varua e horoahia mai i te feia e faaroo ia’na ra taua parau ta’na i parau maira» (Ioane 7 : 38). Hoê â taime e faatupu ai te Varua i te mau ohipa maitatai atoa, e e « tahe » mai ai te Varua o te Atua mai roto mai i te cherisetiano. E mea tia ïa, ia monohia e aita anae e rohirohi oia e e mo’e roa’tu ai. No reira te Mesia i parau ai e, «E tena na,... te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa’i outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te Varua Maitai i te feia i ani atu ia’na ra.» (Luka 11 : 13). E ani tamau outou, i roto i ta outou mau pure, ia farii hau atu â i te Varua Maitai.

Ua papai o Paulo : «E tia ia’u te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia’u ra» (Philipi 4 : 13) e, «E tena na, e au mau taeae, ia itoito outou i te Fatu, e i to’na ra puai rahi » (Ephesia 6 : 10). Ua parau atoa te Mesia : «... e tia râ te mau mea atoa nei i te Atua» (Mataio 19 : 26). I teie nei, e nehenehe atoa e faaohipahia i roto i to outou iho oraraa, mai te peu e, te faaohipahia ra te Varua, e ia tupu â i roto ia outou na.

Tera ra, eita te fariuraa hohonu mau e tupu oioi noa mai. Ua papai o Paulo i to Korinetia, e ua parau oia ia ratou e, e au ratou mai «te tamarii rii ra (aiu) i roto i te Mesia nei» (Korinetia I 3 : 1). Ua faaite papu oia i to ratou hinaaro i te û, aore i te maa etaeta. Te cherisetiano api, e au oia mai te hoê tamarii rii. I roto i te faaauraa, te haapii ra oia na mua roa i te hurihuri atu i nia ia’na iho, i muri mai, e nee oia, e a haere roa’tu ai (e i reira atoa, ma te papu ore e te paruparu hoi). I te pae hopea roa oia e haapii ai i te horo (i te pae varua).

Ua maramarama Paulo i te reira parau. Ua faaau oia i te fariuraa mai te hoê taata e horo ra (Korinetia I 9 : 24). Oia mau, e tia i te hoê taata horo, eiaha ra i te haamataraa, tera ra, ia tae i te hoê taime, ia roaa ia’na te vitiviti mai ta Paulo i parau e «e faau... ia noaa te berabeio.»

O teie te huru oraraa o te hoê cherisetiano. O te hoê ïa tupuraa maru noa, tera ra, mea tamau maite, e na roto i te faaohiparaa i te mau mahana atoa, e tupu ai te mau faanahoraa api i roto i te oraraa o te taata atoa o tei pee i te e’a o te Mesia. Ia tutava papu maitai te taata faafariu-api-hia, i roto i to’na aau, ia riro oia ei taata taa ê mau, ma te rave i te hoê e’a taa ê, ia pee oia i to te Atua ra, e no te toea o to’na oraraa.

Te hoê e’a e ere i te mea ohie

Te e’a e ravehia nei e te cherisetiano, e e’a ohie anei ? E te taata e hinaaro nei i te farii i te huru o te Mesia, e ti’a anei ia’na e parahi noa ma te «tutava ore» ? Eita roa ïa !

Hi’o faahou anae i te a’oraa i nia ia te mou’a ra no te taio i te pahonoraa a te Mesia. Ua parau oia e : «E tomo na te uputa pirihao, te atea nei hoi te uputa e te aano nei te e’a e tae atu ai i te pohe, e e rave rahi tei na reira i te tomo.Te apîapî râ o te uputa e te piri hoi o te e’a e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira. », (Mataio 7 : 13-14). Mea iti roa ihoa te taata i ineine i te haapae i te mau mea atoa no te haere atu na teie nei e’a.

A haamanao e, e ti’a i te mau cherisetiano ia «horo». E titauhia te tautooraa e IA RAVE PUAI I TE OHIPA. E maoro ae te rohirohi o te feia horo no te puai o ta ratou e faaohipa nei. A hi’o na i te faito o te mau feia horo ia tere atu i nia i te reni tapaeraa. Ua rohirohi roa ratou, ua paruparu, e ua teimaha ! E ere te hororaa i te mea ohie. I te tahi taime, mai te reira te huru i roto i te hoê hororaa fifi, e aore râ, i te hoê hororaa roa, e haere te taata horo na te mau vahi taratara.

Ua parau atoa Paulo e, «te nenei tia’tu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu» (Philipi 3 : 14).I te irava na mua’tu, ua parau oia e «i te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa’tu hoi i tei mua, ia noaa te berabeio» (irava 13). Mai te peu e, te titau rahi nei te taata horo ia’na iho i roto i te hoê hororaa atea, e tae ai oia i te hopea ma te rohirohi mau. Tera ra, ia faaea râ oia i te horo, e ere oia i te upootiaraa. Ta’na mau faaineineraa e te mau tutavaraa atoa o ta’na i rave mai no te upootiaraa, ua riro ei mea faufaa ore. Tera ra, noa’tu te rohirohi, eiaha ia mo’ehia e «e tia hoi te mau mea atoa nei i te Atua».

Ua faaau atoa o Paulo i te cherisetianoraa mai te «fifi» (Ephesia 6 : 12).Te mau taata atoa i rave i teie nei tu’aro, ua ite ïa e, e ere i te mea ohie, e tae roa’tu i te faatupu i te mau manuanu e te piha’ae. Ua faaau atoa oia mai te hoê tama’i. A tapao na i te Timoteo I 6 : 12 : « Rohi hua oe i te rohiraa maitai ra i te faaroo, e huru i te ora mure ore... ». I roto atoa i te Korinetia II 10 : 4 : «e ere hoi ta matou nei mauhaa tama’i i ta te tino, e mauhaa puai rahi râ i te Atua, i te huriraa i te mau pare i raro.»

Aore roa ohipa ohie aore râ ohipa au i roto i te tama’i. E ohipa fifi ra e e rave rahi mau taata hamani-ino-hia, tei pepe e aore râ tei pohe. No reira Paulo i faaara ai i te mau cherisetiano : « [ia aro] i te te tama’i maitai» (Timoteo I 1 : 18). I roto i te Hebera 2 : 10, te piihia nei te Mesia «te tumu o to [ratou] ora». Te faehau ite ore e aore ra, aita e haapiipiiraa e nehenehe atoa ia e riro ei hamani-ino-hia no te tama’i, mai te peu aita oia e auraro i te mana e te mau faaueraa a tona faatere.

Patoiraa i na toru enemi

Te faatupu nei te mau cherisetiano i te tama’i i nia i na reni aroraa e toru. E tia ia ratou ia ara maitai, eiaha e haafaufaa ore i te ati e tupu mai i roto i na toru enemi, o ta ratou e faaruru tamau nei. Ei manao haehaa i te faariiraa e, e te fa’îraa i mua i te Atua e, e nehenehe te hoê o taua mau enemi ra e upootia mai i nia ia ratou.

Tuatapapa poto noa mai tatou i taua mau enemi atoa ra.

Te faaite nei Ephesia 6 i na tuhaa e ono o te haana tama’i o ta te cherisetiano e faaohipa i roto i ta’na aroraa i te pae varua. A taio maite i te mau irava 12 e tae atu i te irava 17. E faaararaa papu mau teie, ia ore ia mo’ehia ia tatou e, te aro nei tatou i « te mau varua iino i te reva nei ».

A tahi roa, te diabolo e ta’na mau melahi tei tiavaruhia, te hinaaro nei ia upooti’a e e taparahi i te mau tamarii api o te Atua. Mai te peu e, e tamarii outou na te Atua, e aravihi rahi tei roto ia outou no te riro mai ei arii a muri atu, mai te tamaiti fanau a te Atua. Tera ra, te riri nei te diabolo ia outou i te mea e, e farii outou tei ore roa i horoahia ia’na ra : oia hoi, te riroraa ei mero no te Utuafare hanahana. Te hahaere nei hoi, mai te liona uuru ra «i te imiraa i te taata e pau ia’na ra,» (Petero I 5 : 8). E ore râ oia e upootia i nia i te feia e vai ara noa e o tei patoi atu ia’na (irava 9) ! Ia vai ara noa te cherisetiano ma te patoi atu i te mau huru atoa o Satani tei faaô mai i roto i to’na ra feruriraa. (A ani mai i ta matou buka rairai «O vai te DIABOLO ? », ia maramarama i te tiaraa o Satani i roto i te faanahoraa a te Atua).

Te piti, te faaite nei Ioane I 5 : 19 «te vai noa nei to te ao atoa i raro a’e i taua varua ino ra». E pariraa ino roa teie i to te ao atoa nei. O ta te Bibilia râ e faaite nei. E ti’a atoa i te mau cherisetiano ia patoi i te mau peu o teie nei ao, e ta’na mau faatianitianiraa, mau faaauraa e ta’na mau faahemaraa. E ere teie nei ao no te Atua. Na te «Arii o teie nei ao »i opua. E ere te Atua mau i te hoê taata e faatupu i te ahoaho, i te ite ore e te veve e orahia nei e te mau nunaa e te mau ta’ere o te ao o Satani. (A ani atoa «HOÊ AO I FAATÎTÎHIA »). E rave rahi mau faahemaraa e te mau herepata e vai nei, e e nehenehe atoa te cherisetiano e farerei i te reira mau ati mai te peu e, eita oia e parahi i pihaiho i te Atua ra ma te haapao i ta’na mau parau atoa i faaitehia i roto i te Bibilia (Mataio 4 : 4 ; Luka 4 : 4). Ua parau Paulo i te mau perisibutero no Ephesia e, ei te Atua â outou, e te parau no to’na ra aroha, «o te tia ia’na ia haapii mai ia outou na, e ia horoa mai i te tufaa na outou e te feia atoa i haamaitaihia ra (te faaoraraa, e te ora mure ore)» (Ohipa 20 : 32).

Te toru, te tuatapaparaa i te parau a te Atua, e tauturu te reira ia tatou i te upootiaraa i nia i te mau mana no to tatou huru pae tino. Ua parau atoa Paulo e : «O te haapao hoi i ta te tino ra, o te pohe ïa ; area o tei haapao i ta te Varua ra, o te ora ïa » e ua parau faahou oia : «E teie nei, te feia i au i ta te tino ra, e ore roa te Atua e mauruuru ia ratou.» (Roma 8 : 6,8). Te vai noa nei te cherisetiano i te pae tino (i te tino nei) tera ra, eita oia erave faahou ia au i tera huru pae tino ra, no te mea te arataihia nei oia e te Varua o te Atua.

Ia vaiho-noa-hia oia, te natura taata e ohipa faufaa ore ïa, e pohehae, e nounou, e nounou tao’a, e feii, e inoino, e riri, e iria, e teoteo, e orurehau, e maamaa, mana’o onoono, e haavare e e aro hoi i te Atua. O tei haere nei ma te e’a o te Atua, e tutava oia i te haavî ia’na iho i roto i te mau tuhaa atoa o ta te Parau a te Atua e faahiti nei. E e tutava oia i te faaohipa i ta te Atua ra mau faaueraa atoa. Ia faaue anae te Atua, e ti’a hoi ia’na ia rave, e imi oia i te mau ravea atoa no te rave i te ohipa i faauehia. E ia ore te Atua e faaue i te ohipa, eiaha roa ïa oia e rave.

Noa’tu e, e maorohia te haapiiraa ia haavî oia te taata ia’na iho, te tumu i fanauhia mai ai te taata oia hoi, te paturaa ïa i te huru hanahana. Ta’na ohipa, o te « faaaauraa » ïa i te huru o te Atua e to te Mesia ra, e ia «haapae » oia i te mau peu o te natura taata (Kolosa 3 : 8-13). Noa’tu e, e ere i te mea ohie, e utua rahi râ te horoahia mai.

E mea na roto ana’e i te pure tamau, te tuatapaparaa Bibilia, te feruriraa hohonu e te haapaeraa i te maa i te tahi mau taime (haapaeraa i te maa e te pape no te tahi taime), e nehenehe ai te tamarii a te Atua e upootia i nia i na enemi e toru o tei imi noa nei i te mau ravea huru ê, i te mau mahana atoa o to’na oraraa.

Te aroraa a Paulo

Ua î te Bibilia i te mau aamu no te mau tavini rahi no te Atua o tei aro no te upootiaraa i nia i te hara. I roto i te mau huru tupuraa atoa, ua tia ia ratou i te huti mai i te mau haapiiraa mauiui mau e te teimaha hoi. Ia hi’o ana’e hia, Mose, Noa, Davida, Samuela, Petero e te tahi atu mau taata, e au ra e ua aro ratou i te mau huru fifi atoa ta te taata i farerei.

Ua riro o Paulo ei hi’oraa papu i te huru e aro ai te mau tavini rahi atoa o te Atua no te upootia i nia i te hara. I te pae hopea o to’na oraraa, e nehenehe oia e parau e, « i tô na vau i te tôraa maitai» e «ua oti to’u hororaa» ma te ite e, ua vaiihohia te «korona» no’na. Tera ra, aita te reira i tupu ma te ore oia e farerei i te mau tôraa e rave rahi, mau aroraa e te mau tama’ aro i te natura taata.

A taio maite i te Roma 7 : 14-23. E haapiiraa maitai no outou e te faaitoito nei ia outou i te mea e, e ere outou ana’e i nia i te e’a e ti’a ia haere no te upootia i nia ia Satani, i nia i te totaiete e i nia atoa hoi i to outou natura taata, na te reira hoi mau mea e aratai ia outou i te HARA ra !

Ua parau o Paulo : « Ua ite hoi tatou e, no te varua te ture, no te tino râ vau (te pae tino, i te tino), i hoohia i raro a’e i te ino. O ta’u hoi e rave nei, aore hoi au i faatia : e o ta’u hoi i hinaaro ra, aore au i rave ; o ta’u ra mea hinaaro ore ra, o ta’u ïa e rave nei « (irava 14-15). E ua parau faahou : «Ua ite hoi au e aore roa e mea maitai i vai i roto ia’u (i roto i tau tino nei), o te hinaaro râ, te fatata nei ïa ia’u, area te rave i te mea maitai ra, aita ïa i itea ia’u. O te maitai hoi ta’u i hinaaro ra, aore ïa vau i rave : area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta’u ïa e rave nei. «, (irava 18-19).

Mai te huru ra ïa e, te mau mea atoa ta Paulo i hinaaro aore ra i ore i hinaaro ia rave, to’na natura taata, to’na tino, ua faatupu noa ïa i te mau mea i patoihia na. No te aha ra ?

Ua faaurua mai te Atua ia’na ia papai i ta’na pahonoraa ia tatou. «Te ite nei au i te hoê ture, e ia hinaaro vau i te rave i te mea maitai ra, tei pihaiho te ino ia’u i reira….te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te fariroraa ia’u ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei. (irava 21, 23).

Ua tamau noa o Paulo i te parau e, ei te mana ana’e ra o te Mesia i roto ia’na, e nehenehe ai oia e upootia, e e roaa ai ia’na te re hopea i roto i te haapaoraa i te Ture a te Atua, eiaha ra na roto i te haapaoraa i te «ture» mau o te hara. E mea na roto ana’e i teie ravea e tia ai ia’na ia parau e, i muri mai, « i tô na vau i te tôraa maitai », e « ua oti to’u hororaa» i roto i te upootia.

Eiaha e vare. Te faaroo cherisetiano, hoê ïa tama’i aroha ore ! Tera ra, o te hoê ra ïa tama’i o ta te cherisetiano e mana’o e e upootia oia, e te reira, i te vai-tamau-noa-raa oia I pihaiho I te Atua ia noaa hoi ia’na te mana no te upootiaraa.

Te hi’o nei te Atua i te mau mana’o atoa o to outou aau. O to outou hinaaro e to outou itoito, ia amuihia, e mea faufaa ïa i mua i ta’na aro. Te hinaaro nei oia e ite e, mai te peu e i muri i te hararaa, e ua tatarahapa anei outou e mai te peu e, ua opua mau hoi outou e ia maitai outou. Ua ite maitai oia i te mau faahemaraa o ta tatou e faaruru nei. Te mata nei oia ia vai itoito e ia vai ara noa tatou i te taime a iriti ai i te hara i to tatou oraraa — e mai te peu e, e tamau noa â tatou i te itoito.

Te huru maitatai o te Atua

Te Atua Manahope, o tei hamani i te mau ra’i e te Fenua, na’na atoa outou i hamani. Ua hamanihia teie ao materia, ei hohoa no te hanahana o te Atua tei hamani ia’na, e ei ô faahiahia no te mata e no te oaoaraa o te taata nei.

Ua hamanihia outou no te hoê opuaraa faufaa rahi roa a’e. Te tumu o to outou poieteraahia, ia riro ïa outou mai te Atua ; ia patu outou iho i to outou huru maitatai, mo’a e te tia roa. E nehenehe e parau e, te fanau faahou ra te Atua na roto mai i te taata. Mai ia outou, e tamarii na to outou mau metua (mai ia outou i fanau i te tamarii), e metua atoa te Atua no outou. Mai ia outou atoa, hoê â hohoa e to outou metua, e ta outou mau tamarii, ua hohoa atoa ia outou, te hinaaro nei te Atua ia riro outou mai ia’na atoa ra — na roto i to outou HURU I TE PAE VARUA.

Mea varavara roa te mau taata e parau e, aore ra e haapeapea i to ratou feruriraa i nia i te tupuraa o te huru — tei piihia i mutaa ihora te « viivii ore». E au ra e, e mea iti roa te taata i maramarama i teie parau, i teie nei mahana. Ei te Parau ana’e ra a te Atua i faaitehia mai e noaa ai ia tatou i te maramaramaraa i te auraa mau o te huru.

Te huru, o te maramaramaraa ïa, te faataaraa te mea maitai e te ino, e te raveraa i te maitai eiaha ra i te ino ! Na te Atua e faaite mai i te mea maitai — nahea tatou e ora’i. Te huru maitai, e patuhia ïa na roto i te ti’amâraa, na roto i te faaotiraa e e rave i te mea maitai. Mai te mero atoa o te tino, ia tupu tera huru na roto i te patoiraa i te mau mea etaeta, o tei faaitoito â ïa i te mero (i ô nei te varua) tei farerei i teie nei faaetaetaraa. Te huru, o te maitiraa ïa i te rave i te mea maitai eiaha ra i te mea ino. Eita oia e haapao i ta VETAHI ê ra mau parau aore ra o ta ratou e rave ra. E haapao noa oia i ta te Atua ra faaueraa.

E aroha te Atua. Te aroha, o te tupuraa ïa o te Ture. Oia hoi, tei arataihia e te taviniraa otia ore, ma te tuu ia vetahi ê na mua, eiaha râ i to tatou mau hinaaro. A haamana’o tamau noa outoue, te paturaa i te hoê huru mai to te Atua ra, te tumu ïa outou i fanauhia ai !

A haamana’o, ua parau o Paulo e, te Varua o te Atua, e Varua no te «paari». (NdT : te ta’o Heleni, teie te auraa, varua «maitai»). No te taata noa’toa hoi, mea iti roa e « feruriraa haapao maitai » to ratou. E au ra e, mea fifi roa i te vai maite e te papu, area te faaheporaa e te hepohepotei tapoi i te mau taata, na te reira e turai ia ratou ia rave i te mau mea maamaa, e te mau mea huru ê. E aratai te Varua o te Atua ia outou i nia i te hoê huru feruriraa au maitai, tia, viivii ore e te roo maitatai ra (Philipi 4 : 8). E e tauturu oia ia outou, ia hi’o i te mau mea e tupu ra ati a’e ia outou, e e tauturu oia ia outou ia ohipa ia au i te huru hanahana ra. E haapuai mai oia ia outou i roto i to outou ite-maite-raa e, e na’na e aratai ia outou i roto i te mau faaotiraa paari atoa, tia e te au maitai i roto i to outou oraraa i te mau mahana atoa.

A rohi ! A faahepo ia outou iho ia tupu â e ia upooti’a. Eiaha e tiaturi e, e « faaiteraa ohie noa mai te parauraa e, ia ora na ». Ia rahi hoi to outou ite. Ia faafariuhia, a farii e e ua «maitihia ei aito maitai » e ia « faaoromai » maite, mai ta Paulo i papai i roto i te II Timoteo 2 : 3-4. E titauhia te tahi taime roa no te taui i te mau mea matauhia. Inaha, ua rave na outou, i roto i te tahi atu auraa, ua faatupu na outou i te roaraa o to outou oraraa. Ua riro te mau peu i matauhia, ei huru no outou. Ei « tuhaa mau » hoi no tatou. Tera ra, a haamanao e, e ere roa’tu i te «huru Atua» (II Pi 1 : 4), o tei tomo mai i roto ia outou na roto i te fariiraa i te Varua maitai i te taime bapetizoraa e te fariuraa.

Mai te peu e taata paari outou, ua ti’a ïa e ahuru ma pae haere atu i te piti ahuru matahiti no te tapae i nia i te faito maitai. E tau maoro roa ; penei ae e taime e farereihia ai e outou i te mau «tupuraa mauiui». Aita te faaroo cherisetiano i taa ê atu ! Peneia’e ua topa ae’na outou, ua pêpê i ni’a i te turi avae e, e tahe te toto na roto i te apoo ihu i te mau taime atoa hou a tae atu i te paariraa. Aita te faaroo cherisetiano i taa ê atu ! Eiaha roa e haaparuparu e eiaha e faarue i to outou tupuraa, aita te hoê tamarii e haapaaruparu ia’na e aita atoa e « faarue » i te ora no te mea ua topa oia e ua pepe to’na turi avae. Ua topa ana’e ta outou mau tamarii, e parau atu outou ia’na e a tia i nia, no te mea e tuhaa te reira no te oraraa. Aita te faaroo cherisetiano i taa ê atu !

Te hinaaro noa nei te mau tamarii ia tupu vitiviti a’e ratou i ta te ora e faatupu ra. Noa’tu â e mea faahiahia mau te tamarii-rii-raa i roto i to’na mau tuhaa atoa, e au ra e, eita te mau taurearea e nehenehe e tiai i te paariraa. Aita te faaroo cherisetiano i taa ê atu ! Tera ra, e noaa te faaroo cherisetiano paari, papu e te faufaa rahi i muri mai i te raveraa i te hoê oraraa maitai a’e i roto i te hoê tau roa.

Tera ra, eaha te ohipa e tupu mai, mai te peu e rave tatou i te hara ?

Ua ite tatou e, ua hara te mau taata atoa nei. Te cherisetiano fanau-api-hia, e tiaturi anei ra oia e e tamau noa te reira i muri mai i te bapetizoraa ? E tupu taue noa nei ra te maitai-roa-raa ma te tahi «fa’îraa faaroo» e aore râ, na roto i te tatarahaparaa e te bapetizoraa ?

E ere roa’tu ïa ! Te vai nei te mau irava o te papairaa mo’a, e e mea faufaa roa i nia i te parau o te faaoreraa hara e te mau uiraa i taaihia.

Rave rahi mau faaueraa i roto i te mau irava i muri nei, tera ra, i muri noa’e i te taioraa matamua. Ei hi’oraa : «…. e tei te Metua mau ra to matou auraa, e tei ta’na Tamaiti tei ia Iesu Mesia ra….ia navai roa to outou oaoa. O teie ta matou parau…e maramarama te Atua, e aita roa e pouri o roto ia’na.

Ia parau tatou e, te au nei tatou ia’na, haere noa’i tatou na te pouri, ua haavare tatou, aore ïa i au i te parau mau.

Ia haere râ tatou na te maramarama, mai ia’na i roto i te maramarama ra, te au nei ïa tatou tatou iho, e te mâ nei tatou i ta tatou mau hara atoa i te toto o ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia ra.

Ia parau tatou e aita a tatou e hara ; te haavare nei tatou ia tatou iho, e aore te parau mau i roto ia tatou nei.

Ia fa’i râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tâmâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.

Ia parau tatou e, aore a tatou e hara i rave,ua faariro tatou ia’na ei haavare, e aore ta’na parau i roto ia tatou nei.

E au mau tamarii ra, te papai nei au i teie mau parau ia outou, ia ore outou ia rave i te hara.Ia roohia’tu râ te hoê taata i te hara, e tia to tatou tei ô i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra ; e oia hoi te taraehara i ta tatou nei hara.» (I Ioane 1 : 3-2 : 2)

Rave rahi mau aratairaa faufaa rahi i ô nei. A iriti i ta outou mau Bibilia e a hi’opoa ana’e i te mau irava atoa.

Te irava 3 : Ioane, te aposetolo hopea i ora mai i roto i te Bibilia, ma te parauraa i te parau no te mau Aposetolo atoa («matou»), te faataa nei te parau mau o te autaeaeraa o te cherisetiano no nia i te pae varua i te Mesia e te Metua ra. E na roto ana’e ia raua e roaa ai te autaeaeraa mau, e tera e tera, i roto i te Ekalesia o te Atua.

Te irava 4 : te fâ a Ioane, o te faaiteraa ïa i te mau taata e, i te tumu o te oaoa mau o te oaoaraa tamau.

Te irava 5 : faaauhia te Atua mau i te maramarama - «o oia te maramarama»- e aita roa e pouri i roto i te ohipa ta’na e rave e aore râ o roto ia’na. Te taata tei te Metua mau ra o te Bibilia to’na auraa, e hinaaro oia e haere i te maramarama ra, e te haere i rape i te mau mea pouri atoa o teie nei ao.

Te irava 6 : O teie te matamua o na irava e ono, tei haamata nei na te parau «Ia». Ia faaohipahia teie ta’o, ei faaiteraa ïa i te mau titauraa, te auraa, i roto i te tiamaraa morare. Rave rahi taata e parau nei ua «ite» ratou i te Atua, e tei ia’na ra to ratou auraa, aita ra ratou i ite e aita atoa e faaohipa ra i te PARAU MAU i roto i to ratou oraraa. Te parau nei oia e, e haavare ratou (2 : 4).

Irava 7 : Te tamau noa nei te toto o te Mesia i te tamâ i te mau hara atoa - te mau hape, mau hapa, mau paruparu e te mau au ore, o te taata e tutava i te haere na roto i te parau mau a te Atua - e i roto i te hoêraa e te tahi atu mau cherisetiano mau. Noa’tu â ra, aita te mau cherisetiano i opua i te reira, te topa nei, e e tia ia ratou ia hoi faahou na te e’a maitai.

Te irava 8 : E irava faufaa rahi mau teie. Ia fa’î te mau cherisetiano e, ua hara ratou. I roto i te ohipa ta’u i ite mai nei, te haavare i to’na iho ra aau (Ieremia 17 : 9) o te tumu rahi ïa e ore ai te rahiraa taata e tupu i te rahi e eita oia i paari maitai mai tei hinaarohia ra. Te vareraa ia’na iho, te haavareraa ia’na iho, e ohipa haavare noa ihoa te reira. E aita te parau mau e parahi i roto i taua huru taata nei !

Te mau irava 9 e 10 : aita te irava 9 e parau ra no te hoê taata i te tino nei e o tei ore i faafariuhia. E mau irava maramarama maitai teie no tei fa’î i ta’na hara. Te reira o Iesu Mesia no te horoi — tamâ — i te cherisetiano i te taime a faaatea’i oia i te maramarama o te Parau a te Atua e i Ta’na ra Ture. Ia haapii hoi te cherisetiano nahea ia upootia. Mai te haapiiraa i te faata’i i te piana e aore râ i te peni i te hoê hohoa nehenehe, e ore te reira e noaa taue noa mai.

Pene 2, i te mau irava 1 e te 2 : ua rave Ioane i te parau aroha «E au mau tamarii ra» no te mea e, te ra te hi’oraa a te Atua i Ta’na mau tamarii tamaroa e tamarii tamahine fanau. E au tatou mai te tamarii rii ra te huru i mua i ta’na aro. Ua ite oia e, ia vai ara noa oia ia tatou mai te mau metua ra i te tino nei e na reira ra i ta ratou iho mau tamarii ra. To te Atua hinaaro, oia hoi ia ore tatou ia hara. Tera râ, ia hara ana’e tatou, te tia nei te Mesia i mua i te Metua mai to tatou ra «Tia». Mai te tahu’a rahi hau ê (Hebera 4 : 14-16). Te vai nei Iesu no te faaitoito i To’na mau taeae e mau tuahine api e i mua i To’na ra Metua. Ua ite oia eaha te aroraa e te upootiaraa i te hara, e e horoa oia i te puai e te aroha i te feia e farii nei e, te hiaai nei ratou i te reira.

Na irava e maha i muri mai, te faaite nei te I Ioane 2 i te cherisetiano haapao maitai mai te hoê taata o te haapao i te Ture a te Atua, e e faaau oia i to’na haerea mai to te Mesia ra, na roto i te huru oraraa i orahia mai e ana ra(irava 6). O te hoê ïa taata o tei haapao i te Parau a te Atua, ma te ore i ofati i to ratou faaroo. Te imi tamau noa nei oia i te rave i te mea maitai.Ia hi’a outou, e ia topa outou i te tahi taime, a haamana’o i te mau parau a Davida « e arataihia te taata maitai e Iehova (te Atua),… hi’a noa iho oia, e ore e huri-roa-hia i raro, no te mea te mau maira Iehova (te Atua) i tana rima (Salamo 37 : 23-24). Mai te hoê metua i te faatiaraa e te aratairaa i te hoê tamarii, te tamau noa nei te Atua i te faatia e te tauturu i Ta’na mau tamarii. Ia faaitoito mai teie fafauraa faahiahia mai ia outou, i te taime a paruparu ai outou i to outou hi’araa.

Eaha’tura te parau no te pohe ?

A haamanao e, te fâ a te hoê cherisetiano, ia riro oia mai te Mesia e te Metua ra te huru, ia maitai roa hoi mai te Metua i te ao e maitai roa ra. (Mataio 5 : 48). Eaha tei tupu, ia pohe ana’e te hoê taata hou a noaa ai te maitai-roa-raa ? Aita anei i manuia ? Aita anei o’na e faufaa no te mea aita i maitai roa i roto i teie oraraa nei

Aita noa’ae hoê taata e taea-hia ia’na te maitai-roa-raa, vai noa ai i te tino nei. Ia tamau noa te mau taata i te imi ia riro, e tutava no te riro, mai te Mesia ra, i te roaraa o to ratou oraraa.

Te maitai-roa-raa, o te hoê ïa opuaraa e faaite ra i te hoê huru oraraa tei titau i te haavî i te mau manao atoa, te mau ohipa atoa e te mau parau atoa. E hi’o te Atua i te aau, e te mau manao o tei auraro Ia’na ra. I te maororaa o to’na tupuraa e ta’na upootiaraa i te pae varua, a arataihia’i e te Varua Maitai, e vai noa oia ei tamaiti faafariuhia e e tamarii fanau na te Atua. Aita te pohe e nehenehe e taui i te reira, no te mea na te Atua e arai i te oraraa o te hoê cherisetiano. Ia pohe oia, «ua taoto oia i roto i te Mesia». Te tiai nei i te tiafaahouraa o te mau feia mo’a atoa o tei tomo atu i roto i te Basileia o te Atua (Korinetia I 15 : 50-55 ; Tesalonia I 4 : 13-18).

Te hara aore e tia ia faaorehia

Rave rahi tei hepohepo nei I te manaoraa e, e ua rave ratou i te « hara aore e tia iafaaorehia ». Ua a’o vau e tau ahuru mau taata o tei ora nei i roto i te riaria e te mata’u no te mea te haapeapea nei, e i te tahi taime, ua « papu » ia ratou e, e ua rave mau ratou i te hara aore e tia ia faaorehia. I muri mai i to matou fareireiraa, ua haapapuhia e, e ere roa’tu i te reira. Tera ra, ua titau te reira, e rave rahi farereiraa, e te mau haamaramaramaraa e rave rahi no te faaite papu ia ratou e, e aita ihoa ratou i rave i te hara aore e tia ia faaorehia.

Ua haamaramarama pinepine au e, i te mea hoi e te hepohepo nei to ratou manao i taua parau ra, e haapapuraa ïa e, aita taua taata ra haere atea’tu e parihia’i oia i teie hara nei. Te hara aore e tia ia faaorehia, e faaite oia i i te raveraa opua-maite-hia, ma te hinaaro mau, o tei ravehia na roto i te hoê faaotiraa hopea e te maramarama maitai no te rave i te mau hara atoa, e e tamau noa i te rave. Te taviri, te aau, o teie huru, o te parau ïa e, hinaaro. Oia nei, e rave rahi o tei hara ma te hinaaro mau, mea taa ê ra, i tei opua-maite-hia.

Ia hara anae te hoê taata, oia mau, ua ineine oia no te ohipa o ta’na e rave ra. Tera ra, e pau oia i te faahemaraa huru rau, e aore râ, i te mau huru tupuraa te faatopa ia’na. E tatarahapa oioi oia i ta’na ohipa i rave. Noa’tu e, aita teie i faaiti noa a’e i te inoraa o te hara, mai te peu e, e tatarahapa te hoê taata i ta’na ohipa i rave e e hinaaro oia e taui, e e hinaaro e tatarahapa e iafaaorehia ta’na hara, e e apitihia te reira e te faaotiraa i te rave maitai i teie mau taime i muri nei, tei te atea ê oia i te hara aore e tia ia faaorehia.

E aroha hoi te Atua e te hinaaro rahi nei oia e faaore i ta outou hapa, ia tatarahapa outou ma te aau tae ! Te parau ra oia e, aita roa oia e hinaaro ia pohe atu te hoê, ia ora râ te taata e ia noaa te ite i te parau (Petero II 3 : 9 ; Timoteo I 2 : 4). Noa’tu e, te tamata nei Satani i te taata ma te tiaturi e e pau ratou ia’na, te tamau noa nei te Atua i te tamata i To’na mau tavini, ma te tiaturi e, e ma te manao e e manuia ratou. Aita te Atua e hinaaro i te hoê taata ia ore e manuia !

Ei pu’ohuraa, mai te peu e te hepohepo nei te manao e e peneia’e ua rave outou i te hara aore e tia ia faaorehia, mea papu ïa e, te haapeapea nei outou no taua tumu parau, e aita mau â outou i rave i taua hara ra. Mai te peu e aita outou i opua-maite-mau e taiva i te Mesia ma te hinaaro mau, aita ïa outou i rave i te hara aore e tia ia faaorehia. Mai te peu e ua topa outou i roto i te faahemaraa e aita outou i haapao i te hoê aore râ i te rahiraa o te mau ture a te Atua, a farii i te reira e a fa’î atu i mua Ia’na ra.

E nehenehe noa outou e tatarahapa, e taui e e haere tamau noa i nia i te e’a o te ora mure ore haere tia’tu ai i te Basileia o te Atua.

Eiaha e faarue ! E eiaha e faaea ! Ua papai te arii Solomona : « ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito». (Maseli 24 : 10) e, « e hi’a te parau-tia e ia taihitu noa’tu i te hi’araa, e e tia faahou mai ; e nina-noa-hia râ te paieti ore e te ino» (irava 16). Eiaha roa’tu outou e « orai tia i muri ra » (Hebera 10 : 38-39).

E piti taime to te Mesia parauraa e : « area te mau papu e tae noa’tu i te hopea ra, oia te ora.» (Mataio 24 : 13, 10 : 22). Aita te hoê cherisetiano e faaora-oioi-hia i te taime bapetizoraa e te fariuraa. Ia hi’a outou, e tia faahou, a imi i te Atua, a tatarahapa e ia tamau atu â ! E tauturu te Atua ia outou ia TAMAU noa outou i nia i te e’a maitai. (A taio i ta matou nei buka rairai « Eaha hoi te HARA AORE E TIA IA FAAOREHIA ? » Te faaite e te faataa nei i teie tumu parau o tei ite-ore-hia, e te mau tumu atoa i faaara te Mesia ia tatou e, e nehenehe te tahi e hi’a i taua hara ra.)

Te parabole o te mau mina

E hi’o anae i te parabole hopea i nia i te hopoia a te cherisetiano tei hinaaro e tomo i roto i te Basileia o te Atua e to’na tupuraa. I roto i te Luka 19 : 11-27, te faaau nei te Mesia ia’na mai te hoê «taata mana» i haere atu i te« fenua roa », te huru o To’na hoiraa mai i te Metua i nia i te ra’i e piti tauasini matahiti te maororaa, tae noa’tu ai i To’na hoiraa mai i raro nei. Ua tiaturi te mau pipi e, e fâ mai te basileia « i taua iho taime ra» e ua hinaaro te Mesia e faaite e, e mairi te tau hou te reira mau ohipa a tupu ai.

«Te taata mana» i roto i te parabole, te parau nei i te « mau tavini tino ahuru» ia tupu i te rahi te faufaa o te mina (moni) tei horoahia ia ratou mai te hoê tuuraa faufaa. Oia mau, ua riro te mina ei tapao no te faufaa varua. A haamanao e, e parabole teie, no reira, aita te Mesia i parau noa’e no te moni. Ua parau oia i Ta’na mau tavini : «e hoo outou, e ia ho’i mai au ra», oia hoi « ia rahi â te faufaa o te mina». I te taime a mairi ai te « taata mana », rave rahi o Ta’na mau tavini i parau e : «Eiaha tena na taata ei arii no matou ». E mea faufaa roa ia maramarama i te auraa o teie parau.

Ua maramarama teie mau «huiraatira» e, te «taata mana» (Mesia) e hoi mai ei «arii» i nia i te Fenua nei. Aita ratou i farii i te reira e ua patoi atoa i te mana o Ta’na Faatereraa (arii) i nia ia ratou, a patoi ai i to ratou tiaraa a muri atu i roto i teie Faatereraa (irava 27). Ua maramarama ratou e, te Basileia o te Atua, o te hoê ïa Faatereraa hau tei aratai i te fenua nei. A haamanao e, e haamata te parabole ma te parau o te hoê «taata mana» (Mesia) tei reva i te rai ra no te farii i te mana arii e ho’i mai ai i muri ma.»

I te hoiraa mai o te «taata mana», ua pii oia i To’na mau tavini atoa no te faaau i te parau ia ratou. Ua noaa hoi e pae ê i tei horoahia, e te tahi e ahuru ê ïa i tei horoahia na e te vai atu ra… tera ra, ua huna te hoê o te mau tavini i ta’na mina i raro i te repo e i faaho’i atura i ta’na i horohia mai. Ua hinaaro te Mesia e, e ite, e hia mau « tei noaa i te taata hoê » i te taime a mairi ai.

Ua noaa i te tavini matamua i te mina ê e ahuru e ua faaite te Mesia ia’na i ta’na utua ma te parau e : «Ua tia, e tavini rave maitai oe ; no te mea ua haapao maitai oe i tena na mea iti haihai, ei tavana oe e ia hoê ahuru o oe oire, (irava 17). E te tavini i noaa ia’na i te mina ê e pae, ei tavana atoa i na «oire e pae». No te mea te piti o te tavini ua faatupu oia i te afaraa o ta te tavini matamua, e afa atoa ïa ta’na utua i reira. Ua faarirohia ïa ratou ei « tavana », i tuuhia ei aratai i nia i te mau « oire ». Ta ratou utua, oia hoi, te « faatereraa » ïa e te Mesia atoa ra (Iuda 14) i roto i To’na Basileia na te ao atoa nei.

Te tavini râ, o tei vaiho maite i ta’na mina i roto i te vêhi, ua ere oia i te tiaraa no te faatere i roto i te Basileia o te Atua. «E haava au ia oe i te parau no roto i to oe iho vaha».

Aita teie tavini i tupu i te rahi. Aita oia i haafaufaa i to’na oraraa e aita oia i tia no te faatere i nia i te mau oire i roto i te Basileia o te Atua. Ua horoa te Mesia i te mina a taua tavini ino ra i te taata auahuru a’na mina ra, o tei faarahi atu â i ta’na utua i tei ravehia e ana ra.Te mau oire, o ta teie tavini ino i fatata i te faatere, ia arataihia ïa e te hoê taata. Aita ana’e, e faaruehia ïa teie mau oire, aore hoi e tavana i nia i taua mau oire ra.

Aore roa e mana e horoahia i te taata ia ore oia e faaite e, e haapao oia. Aore roa e taata e ô i roto i te Faatereraa a te Atua no te ao atoa nei, maori râ i te auraroraa i te Faatereraa a te Atua, i te faariiraa ia arataihia oia e te Atua e ia Iesu Mesia i roto i teie oraraa nei. Teie te haapiiraa faufaa rahi i roto i te parabole o te mau mina.

Eaha ta outou e rave i teie nei ? E tupu anei ra outou ? E ô anei ra outou ? E faatupu anei outou i to outou huru pae varua, ia noaa i te mina ê i teie horoahia mai ia outou na ? E roaa anei i te Atua i te «faaau i te parau ia outou » ? E aore râ, e huna anei outou i ta outou mina, ma te tiaturi e, e faatere atoa outou i roto i te Basileia o te Atua ?

E hi’o te Atua i roto i te aau

I roto i tana buka rairai «eaha te aura o te parau...FARIURAA ? », i raro ae i te upoo parau iti «Eaha te mea e rave ? », ua papai o Herbert W. Armstrong i te parau i muri nei :

Ia ite i te hoê cherisetiano ia rave i te mea tano ore, EIAHA E HAAVA’TU, EIAHA E FAAHAPA’TU. O te Atua ana’e te ti’a ia haava, eiaha ra outou. Ia aroha’tura outou, mâ te aau maru, aita OUTOU i ite i te aau o te tahi atu mau taata. O te Atua ana’e ra.

E ia hi’a outou ra, EIAHA E HAAPARUPARU ! A tia faahou e a faaitoito â !

Te hi’o nei te Atua i roto i te aau — te huru — te mau manao.

Mai te mea e te vai nei te hinaaro mau i roto i to outou aau e pee i te Atua i roto i To’na ra mau haerea ; te oto nei e te tatarahapa mau nei outou ia hapa outou i te tahi mau taime ; e a imi tamau noa ai outou ia upootia i nia i te hara e a rave ai i te haerea o te Atua ei hi’oraa no to outou oraraa, e hi’a faahou ihoa outou. Tera ra, ia fa’î outou i ta outou hara e ia tatarahapa, e faaorehia mai ta outou hara. Ia tamata outou i te haamaitai i te huru cherisetiano, e iti ïa te mau faahemaraa e hi’a ai outou, e maitai noa’tu â outou, e upootia, e tupu â i te rahi i te pae varua, a faatupu atu ai i te huru mo’a o te Atua i roto ia outou na.

Eaha mau na to outou huru ? Ia rave outou i te hara, aita anei ra outou e huru ê nei ? Mai te peu e e, tei nia ïa outou i te hoê e’a atâata mau. Te faatia anei ra outou ia outou iho, i te mana’oraa e, ia faahapahia te tahi atu ? E ore roa te reira huru e faatia i ta ouotu mau hara. Te hinaaro noa anei ra outou e pee i te e’a o te Atua ? Aita â i maoro roa. A fariu ê i ta outou mau hara, A FA’Î i mua — i te Atua. A TATARAHAPA ! A tia faahou ma te haru i te rima o te Mesia e a tamau â i te upootia e ia tupu â i te pae varua

Mai te peu e, tei roto atoa outou i tera pupu taata o tei ORE ROA i tatarahapa mau, tei ore i bapetizohia, e o tei ore i farii i te Varua Maitai, - e te hinaaro mau nei râ outou e taui, e farerei atu te hoê o to matou mau aratai ia outou, ia hinaaro outou.

A haamanao e, i te taime a tatarahapa mau ai outou — e a faaorehia mai ai ta outou hara — eiaha roa outou e rave faahou i taua mau hara ra, a HAAMO’E roa’tu. Mai ta te aposetolo Paulo i papai : «i te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa’tu hoi i tei mua, te nenei tia’tu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu, (Philipi 3 : 13-14).»

E nehenehe outou e taio i te mau parau o ta outou e hinaaro ra: