JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Tapurahia no muri iho mai
E roaa i roto i teie mau reo :
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

Ua piihia nei ra oe ?

ia au Davida C. Pack

E rave rahi te uiui e, e ua pii mai anei ra te Atua ia ratou. E nahea e itehia’i te reira ? Mai te peu e e, mea nahea? E tia anei ia ta tatou e turui i nia i to tatou nei huru aau no te hoê uiraa faufaa roa ? Eaha te piiraa ? Eaha ta te Bibilia e parau nei ? E mea faufaa roa ia ite outou te reira.

E rave rahi tei manao nei e, te tamata nei te Atua i te faaora i te ao nei i teie nei ! Te ohipa o ta ratou e feruri nei, e au ïa i te parau i muri nei : E aroraa rahi te vai nei i rotopu i te Atua e te diabolo no te ora o to te ao nei. E aroraa faito ore i rotopu i te maitai e te ino, i roto i te Atua e o Satani.

E huri ïa i te uiraa. Ua riro anei te oraraa i teie nei mahana ei ravea no te fariiraa mai, aore ra no te patoiraa i te «faaroo cherisetiano» ? E mea tia anei ia faarii te mau taata, i teie nei, ia Iesu ei Fatu e ei Faaora no ratou ? Te haapii maira anei te Bibilia i taua ohipa ra ? Aita roa’tu ïa. Mai te peu e mai te reira, te aro faufaa ore noa ra ïa te Atua i te diabolo no te ora o to te ao nei. Oia mau, te « pii » nei te Atua i te taatoaraa o te taata, e rave rahi râ tei ore i pahono nei i taua piiraa ra !

A hi’o mai na ! I te matahiti 1920, te matahiti i fanauhia mai ai to’u metua tane, ua piri i te 2 miria taata i nia i te fenua. I teie nei, ua naeahia 6.5 miria e te rahi noa’tu ra. E piri i te 2 miria aore ra hoê i nia i te toru te tiaturi nei i te i’oa o Iesu Mesia. I roto i teie numera, te vai nei 2000 huru faaroo cherisetiano. Te vai nei te tahi atu i nia i te toru, tei faaroo i te parau o te Mesia, aita ra i faarii ia’na e aita i pee ia’na. E te toea, aita roa ïa i ite o vai te Mesia. E rave rahi o tei ora nei i Inidia, i Afirika, i te fenua Tapone, i te fenua Tinito e te mau tuhaa fenua no Marite apatoa e i Asia apatoa, aita i faaroo noa’e i taua parau ra. E faahapahia anei ra ratou tei mairi i te iteraa, e aita oia i fanao i te « piiraa » ?

Te faaite papu mai nei te Bibilia ia faahiti ana’e i te i’oa o te Mesia : «Aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita’tu hoi e i’oa i faaitehia mai i te taata i raro a’e i teie nei ra’i, e ora’i tatou nei» (Ohipa 4 : 12). Hau atu â, Roma 10 : 13, te parau mai nei e tia ia tatou ia tiaoro atu i taua i’oa ra ia faaorahia mai. E mea papu maitai e, te feia noa’tu aita i auraro i te Atua o te Bibilia e aita i faarii ia Iesu Mesia ei Faaora, eita oia e faaorahia ! E miria rahiraa taata tei pohe mai te reira. Te manao nei te rahiraa e, hoê ana’e ravea no teie mau taata, oia hoi, te ereraa i te faaoraraa e te manao atoa nei ratou e, ua opua a’e na te Atua i te hopearaa o tei ora na.

Mai te mea e tu’ati te tama’i no te mau varua i ta te mau tiai cherisetiano e parau nei, i reira te diabolo e puai ai e hau atu â i te Atua. Tera ana’e te tahi mea ê atu, peneia’e te vai nei te tahi pupu ê atu e mau nei teie na rahiraa taata. Tera ra, peneia’e o te hoê pupu teie o tei ore iteahia e te mau taata. E te reira mau ihoa ! Aita te Atua i pii i te taatoaraa o te taata i teie nei anotau. Tera ra, te pii nei ra oia i te tahi pae o Ta’na iho i maiti.

Tei piihia e tei maitihia e te Atua

Te faahiti papu mai nei te Bibilia i te parau o tei piihia e te Atua. A hi’o mai na i ta Paulo i parau i te mau feia haapao i Tesalonia : « E parau mau ta’na, ta tei nomino ia outou » (Tesalonia I 5 : 24). Ua parau o Paulo i te amuiraa no Galatia o tei fariu ê i te Evanelia mau ra, ma te parau atu e : «Te maere nei au ia outou i taa ê vave i tei haamau ia outou i te aroha mau o te Mesia, i te evanelia ê » (Galatia 1 : 6) e ua parau faahou, «I horo maitai na hoi outou, na vai outou i arai i ore outou i haapao ai i te parau mau ? E ere tena na mana’o i to’na, to tei haamau ia outou na» (5 : 7-8). I te amuiraa no Korinetia, ua papa’i o Paulo e, “Te ite na hoi outou, e au mau taeae, i to outou parauraahia, e aita rea e taata paari i te haapaoraa i te tino nei, aita rea e taata mana, aita rea e taata teitei fanau i parauhia†(Korinetia I 1 : 26).

E rave rahi taime to te Mesia parauraa i te piiraa cherisetiano. Te haamana’o anei ra outou i te parau e «E rave rahi hoi tei parauhia e, e iti râ tei maitihia », tei papaihia i roto ia Mataio 22 : 14. I muri mai, e faahohonu atu â i te piti o te tuhaa o taua parau, ua parau maira i ta’na mau pipi : «E ere o outou tei hinaaro mai ia’u ; o vau râ tei hinaaro atu ia outou » (Ioane 15 : 16) e, «o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou » (irava 19). E e ite mai tatou i roto ia Mareko 13 : 20, na te Mesia ihoa e maiti i te mau feia i maitihia.

Ia amui-ana’e-hia teie nau irava, te faaite mai nei oia e, te pii nei te Atua i te tahi mau taata - e mea iti roa – ia faarue i te ao nei ma te faatia i Ta’na opuaraa rahi. O tei pahono atu i Ta’na piiraa, ua riro ïa ei «maitihia », e tatarahapa, e bapetizohia, e e faafariuhia mai.

E o outou ïa ?

I muri a’e i te taioraa mai i te mau neneiraa a te Ekalesia a te Atua i faatia faahouhia, ua fana’o te tahi pae taata i te hoê ite faahiahia ê atu â. Te haapii nei ratou i te mau mea aita â ratou i faaroo a’e nei. Te ite ra ratou e, e auraa mau to te Bibilia, e ere oia i te mea rave ata ia maramarama mai ta ratou i mana’o noa na. Maoti te uanaraa o te hiaai ia ohipa i muri mai i te iteraa, te uiui nei ratou, «Ua piihia anei ra vau e te Atua ? ».

I te tahi taime, e ui te mana’o e : «te faafariuhia anei ra vau ? » aore ra «e tia anei ia’u ia bapetizo ? » e aore ra, «ua fareirei anei au i te Ekalesia mau a te Atua ? ». I roto i te rahiraa o te taime, aita te mau taata e papu ra e nahea e pahono ai I teie mau uiraa faufaa mau, e te rahiraa, aita roa’tu ïa i ite e nahea ra ratou.

Na teie aamu poto e faafana’o mai ia outou e, na roto i te Parau mo’a, e te pii mai anei ra te Atua ia outou. Te opua nei au e faaohipa i te mau ta’o ohie, e ere roa te mana’o e hapehia. Oia mau, teie te hôe o te mau uiraa faufaa roa e tia ia outou ia pahonohia atu. Te maramaramaraa i te pahonoraa, o te FAUFAA MAU ïa o to outou oraraa.

Ua ite hoi au i te parau mau tia roa i te 17raa o to’u matahiti. Hou te Atua a pii mai ai ia’u, aita noa’e au i ite i te mau parau tumu o te Bibilia. Mea na roto mai i to’u faarooraa i te reo ra o te hôe taata piihia o Herbert W.Armstrong, te tupuraa to’u nei piiraa, na roto i te haapurororaa parau mai roto mai i te parau afaifai no Pasadena i California. Tei te matahiti 1966 ra ïa, e ohipa API roa ïa o ta’u e faaroo nei no roto mai i teie nei taata, patuhia i nia i te mau PARAU HAAPAPURAA a te Bibilia. Te haamana’o nei au i to’u hitimaueraa i mua i te maramaramaraa o te Bibilia, e te au i te tuatapaparaa. Na mua’e i taua taime ra, i to’u vai apiraa, i te mau taime atoa o ta’u i amui atu e te Ekalesia ra, ua faariro noa na vau i te Bibilia mai te hoê ohipa haumani e te paari mau ia maramarama.

I te mea mau ra, e rave rahi nau taata e uiui nei e, eaha mau « te piiraa ». Te vai nei, o te tutonu nei i nia i te manao e, e o te hôe ïa mana’o ta ratou i ite e no ô mai i te Atua ra. Tau mirioni te mana’o nei e ua « piihia » ratou, i te tahi taime « i te fare pure », peneia’e i te « taviniraa » aore ra, ei «mitionare », e i roto i te tahi atu mau taime, no te rave i te ohipa i pihaiho i te tamarii, i roto i te rapaauraa aore ra i roto i te aua o te nuu faehau. Ma te ore i ite ta te Atua e parau nei, te faaohie nei te taata i te mana’oraa e, te e’a ta ratou i maiti i roto i to ratou nei oraraa mea faauruahia ïa e te Atua. Ua riro teie nei « faauruaraa » na ratou ei aifaitoraa i te piiraa a te Atua. Te vahi fifi ra, aita te rahiraa e ite ra e, teie mau « piiraa », aita ïa i taaihia i te Atua mau o te Bibilia.

Te piiraa a te Atua, ua hau atu ïa i te hoê manao papu ore o ta te feruriraa o te taata e mana’o nei e, e no ô mai i te Atua ra !

Te tatararaa o te piiraa mau

I roto i te evanelia a Ioane, te parau nei Iesu, « E ore roa te taata e tae mai ia’u nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia’u nei ia’na » (Ioane 6 : 44). Ahuru ma iva irava i mua, ua tapiti faahou ïa i te parauraa i te feia e faaroo nei ia’na «I parau atu ai au ia outou e, e ore roa te taata e tae mai ia’u nei, ia ore ia horoahia mai te tae e tau Metua ra. » (irava 65). I te ir ava i mua noa’tu, te parau mai nei Ioane ia tatou e « Faarue maira te hoê pae rahi pipi a’na i reira ra, aita maira i pee faahou ia’na. »

E rave rahi o ratou tei faaroo ia Iesu aita i maramarama e tia i te Atua i teâ€tono" i te mau taata e te piiraa, o te hoê ïa ohipa tei "horoahia ia ratou". I te mea e, te mana’o nei te rahiraa e ua ite ratou, e tia ia ratou, i tera e tera huru, ia piihia, aita râ e imi ra ia maramarama e nahea, e papu ai ia ratou e na te Atua iho ratou e pii maira, e tono, e e horoa i te mau mea e tia ia ratou ia farii.

E hi’opoa maite mai tatou i te tahi mau irava o te faaite papu eaha tei "horoahia" i te mau cherisetiano i te taime a piihia ai ratou. E tia ia tatou ia faaatea i te mana’o feaa.

Te ui nei te mau pipi ia Iesu, i roto i te evanelia a Mataio, «Eaha oe i parau parabole atu ai ia ratou ? » (Mataio 13 : 10). Te haapoto nei ta’na pahonoraa ia tatou i te huru o te piiraa a te Atua e eaha ta’na mau ravea : «Ua parau atura oia ia ratou, na ô atura, no te mea ua horoahia ia outou te ite i te aroaro i te basileia o te ao [aore ra, basileia o te Atua] ra, aita râ i horoahia ia ratou » (irava 11). I roto i te mau irava i muri mai, te haapapu mai nei i te mau mea ta’na e parau nei, ma te faataa e mea nahea e rave rahi i roto i teie nei ao, tei faaroo i te mau parau mau [te mau « parau aroaro i te basileia »] no ô mai i te Atua ra, e aore â i maramarama atura. No te mea hoi, aita te rahiraa taata i tonohia e te mana o te Varua Maitai, aita i noaa ia’na i te aravihi no te maramarama i te Parau a te Atua.

Eaha te tu’atiraa e o outou ? E tauturu te pahonoraa ia faataa mai e nahea ia ite e, te pii mai nei te Atua ia outou. Te piiraa, ia faaohie-ana’e-hia, o te maramaramaraa ïa i te mau parau mau o te Bibilia ia ite ana’e’tu outou, ia taio e aore ra ia faaroo ana’e outou i te reira.

A uiui na i teie uiraa : «Te maramarama anei ra vau i te mau haapiiraa et te mau parau mau a te Bibilia, ia faaroo ana’e vau ? » E auraa mau anei no’u te mau irava mai te evanelia o te basileia o te Atua ; te faanahoraa o te faaoraraa e te tumu mau o te oraraa ; te fatataraa mai o te mau tupuraa i te parau tohu ; te faaararaa a te Atua i To’na nunaa ; Ta’na ture, mai te ture o te Sabbati, te mau Oroa Mo’a, te tuhaa ahuru ; te mau maa viivii ore e te mea viivii, te Ekalesia mau ? »

Ia taio ana’e outou e aore ra ia faaroo ana’e outou i teie mau mea i roto i ta matou vea, mau buka, tem au buka rairai, te mau papairaa aore ra, ta matou mau hohoa teata no TE AO A MURI ATU, ua maramarama anei outou I te reira ? E mea PAPU anei i roto i to outou feruriraa ? E tia anei ia outou ia hi’o mai te mau ITE TAA Ê aore i roaa ia vetahi ê ? E iiti anei outou ia outou iho no te hi’oraa e, aita hoi outou e moemoea nei, ia ite haapii outou i te mau aore i iteahia e tea o atoa nei ?

Mai te peu e, te pahonoraa e «e », te pii maira ïa te Atua ia outou, te tono nei oia ia outou ! Ua horoahia mai ia OUTOU te mau parau aroaro i te basileia o te Atua !

Raatira no te ite i horoahia

Ua fanauhia mai te mau tama ma te ore e ite. Aita oia i ite i te mau tumu o te maitai e te ino. E tia ia haapiihia atu ia ratou i te mau mea atoa. Hoê â faanahoraa no to te ao nei i nia i te mau ohipa a te Atua, te maitai e te ino i te pae varua. Tera ra, no te rahi o te ite e tia atoa ia ohipa ia au maite I taua parau nei.

Te vai nei e piti irava i roto i te Bibilia e faaite nei e e faahapa te Atua i te taata i te mau mea i maramaramahia e ratou. I roto ia Iakobo 4 : 17 : «E teie nei, o te taata ITE I TE RAVE I TE MEA MAITAI, e aore i rave, ua riro ïa ei hara na’na ». A taio mai na ra i te Hebera 10 : 26 : «Ua noaa na ia tatou TE ITE I TE PARAU MAU a rave hinaaro mau ai i te hara, aita roa’tu e taraehara toe ».

Ia ite maitai mai. I te mau taime atoa a ite ai outou i te mau parau mau no ô mai i te Atua ra (i te mea « maitatai ») e e auraa papu te reira no outou, e te maramarama ra hoi outou, e farii hoi outou i te hoê ite faahiahia mau i te pae varua ta te Atua i faautua mai ia outou na.

E tuhaa te reira no te faanahoraa o te piiraa e e tuhaa tumu hoi te reira. Hau atu â, e faatupu te reira i te maramaramaraa papu roa a’e, o ta te rahiraa e ore e tiaturi nei. A haamana’o noa e e pii te Atua i te taata tataitahi hoê noa iho taime. Ua riro hoi outou i teie nei mahana ei arai i te hopoia o te iteraa i horoahia mai ia outou. Mai te mea e, eita te hoê taata e rave ia au i te mea ta’na i haapii mai, e iriti mai te Atua i taua maramarama ra (Roma 2 : 13 ; Salamo 111 : 10), o te tuu ia’na i roto i te hoê huru varua fifi roa’tu â.

Te tiamâraa hopea

E mea ananatae mau â i te iteraa i te mau parau mau no ô mai i te Atua ra. E e’a mau ïa no te fana’oraa i te mau mea maitai ta te Atua e hinaaro nei no tatou. E e’a atoa ïa no te tiamâraa rahi roa a’e e vai nei. Ua parau te Mesia i te tahi mau ati Iuda tei parau e, e ua tiaturi ratou ia’na : «I mau maite outou i ta’u parau [parau mau : Ioane17 : 17], e pipi mau ïa outou na’u i reira. E ite ïa outou i te parau mau, E NA TE PARAU MAU OUTOU E FAATIAMA [e faaora] (Ioane 8 : 31-32). Ia vai ineine noa outou i te « mau maite » i ta outou tuatapaparaa i te Parau a te Atua, ma te haapii tamau noa i Ta’na parau mau tei, mai ta te Mesia e faataa ra, « faatiamâ » ia outou i teie ao i taiva i te Atua, e tei faatitihia e Satani. E iteraa faufaa rahi mau â atoa teie.

E mea papu maitai e, aita to outou mau hoa ohipa i roto i te ao nei e maramarama nei i te reira. Hoê â ïa no to outou mau fetii. Ia ore te piiraa a te Atua, aita ïa e ravea i te fana’oraa i te mau mea i pûpûhia mai ia OUTOU i teie nei, mai te mea e, e maramarama e e rave outou i te reira.

E mea faufaa roa ia faaitoito â outou i teie mau ite i roto i to outou aau. E tia ia outou ia hinaaro e HAAPAPU i te mau haapiiraa tumu no ô mai i te Atua ra. Te parau nei o Paulo i to Tesalonia “E hi’opoa [haapapu] maite i te mau mea atoa ra, e tei maitai ra e tapea maite†(Tesalonia I 5 : 21). Mai te peu e ua ite outou e, e te pii mai nei te Atua ia outou, a rave i te hoê taime no te haapapuraa e te vai mau nei oia. Ei reira, a hi’opoa maite i te Bibilia ei Parau faauruahia mai e te Atua no te taata.

I te pae hopea, a haapapu atu i te tiaraa o te Ekalesia a te Atua. A faaore atu i te mau manao faaturorirori ma te ore e vaiho atu i te faahaparaa. E rave rahi Ekalesia faahuru-ê-hia, e rave rahi «mau hohoa†i roto i te ao nei. Eiaha e hema i te hoê noa a’e. Ua fafau mai te Mesia ma te parau e : «e patu ai au i tau Ekalesia » (Mataio 16 : 18). A hi’opoa maite e, mai te peu o oia mau anei o ta outou i farerei. (Te faaitoito atu nei au ia outou ia taio i te mau buka neneihia : (Teihea te Ekalesia mau a te Atua ? e Te aamu o te Ekalesia mau a te Atua).

I taua taime ra, a pure tutonu atu no te mau ohipa o ta outou i haapii mai. Ia ore ana’e outou e papu i nia i te hoê tumu parau taa ê, a haamana’o e ua parau nei te Mesia, « E ani, e horoahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou ; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou » (Mataio 7 : 7).

Ioane 14 : 17, te faaite mai nei, e nahea te mau feia i fatata’tu i te fariuraa i haamata i te maramaramaraa i te mau parau o te Atua. A hi’o mai na, eaha ta te Mesia i parau i ta’na mau pipi no nia i te Varua Maitai, o ta ratou e faarii atu : «…o te Varua parau mau ra, o te ore e fariihia mai e te ao nei ra, no te mea aore i hi’o ia’na, aore hoi i ite ia’na, e ite râ outou ia’na, e parahi mau hoi oia i ô outou nei, e ei roto hoi ia outou ».

I taua taime taa ê ra, e au te mau pipi i te rahiraa o te mau taata i teie nei anotau, peneia’e ia outou atoa iho. Ua nehenehe ia ratou e hi’o i te tahi tuhaa o te rahiraa o te mau parau mau o te Bibilia, aita râ i ite hope roa i te faufaa rahi o te maramaramaraa i te opuaraa a te Atua e To’na ra mau haerea. Maoti te faaohiparaa a te Varua Maitai i roto ia ratou, ua faaite te Atua i te tahi mau tuhaa o ta ratou e ite hohonu atu â i te taime a parahi ai i roto ia ratou, o tei tupu ïa i te taime fariuraa. I te pae hopea, mai te mea e hinaaro tatou ia maramarama hope roa i te mau mea a te Atua — te mau parau aro atoa o te basileia o te Atua — e mea tia ia tatou ia fanauhia e te Varua Maitai. E tupu te reira ia tomo roa mai te reira i roto i te feruriraa o te taata. Ia ore te bapetizoraa e te fariiraa i te Varua o te Atua, eita ïa e nehenehe i te hoê taata ia maramarama maitai i te hoê noa a’e parau mau a te Bibilia !

Hou a aparau atu ai i nia i te huru a tupu ai te reira, e tamata ana’e i te hi’o mai i te hoê hi’oraa amui.

Te Opuaraa hanahana a te Atua

Te vai nei te hoê tumu i pii ai te Atua i te tahi noa rii taata i teie nei mahana.

Te tumu o te opuaraa a te Atua, tei nia ïa i te area e 7000 matahiti. E mea iti roa tei maramarama nei i te reira. E rave rahi tei haru maitai te tahi o te mau irava o te faaite nei i te 1000 matahiti o to te Mesia faatereraa tei haamata i te taime a tae mai ai i nia i te Fenua nei ma te mana e te hanahana e e faatere atu oia e te feia mo’a atoa ra (Apokalupo 20 : 4-6). Area ra, te rahiraa aita oia i hau a’e i te ite, aita oia i ite e ua horoa te Atua e 6000 matahiti, aore ra e ono mahana mileniuma o te hoê "hepetoma e hitu mahana," na mua a’e i te hitu o te« mahana »o te 1000 matahiti, i te taata i te tamataraa. Te hope nei te ono o te «mahana » e e fatata o Satani i te ruuruuhia (Apokalupo 20 : 2).

Te rera, aita te reira i tupu atura. I te taime a upootia ai te Mesia i nia i te hara (Mataio 4 : 1-11 ; Luka 4 : 1-13)no te monoraa ia Satani oia te « atua o teie nei tenetere », te haapapu mai nei ra oia e e ore e tia ia’na ia haavare e ia anoi noa’atu i te taata (Korinetia I 14 : 33). Te haapapu faahou atu nei au, aitâ o Satani i ruuruuhia’tura e te imi nei na roto i te mau ravea atoa i te patoiraa i te opuaraa a te Atua. E mea papu e, e ua haavare atoa oia i tana mau tavini (Korinetia II 11 : 13-15) ma te parau atu ia ratou e, aita te opuaraa a te Atua no te faaora i to te ao nei i manuia. Maoti te parau faatia a te Atua, i faatere ai Satani « i teie nei ao ino » (Galatia 1 : 4).

Aita te Atua e hahi ê nei i ta’na aroraa, te mau papu nei râ oia. Ua ite maite oia eaha ta’na e rave nei, e te fana’o nei tatou i te ite i te ruperuperaa o ta’na opuaraa. Ia mau papu ra hoi ia tatou, aita te Atua e haava noa i te rahiraa o te taata e ora nei, ma te ore e horoa ia ratou i te hoê haerea tia e te î o te faaoraraa. Te hoê Atua o te rave i te reira, eita ïa e tia ia tatou ia pee atu ia’na. E riro oia ei taata parau-tia ore, e ta’na tuhaa rahi, oia hoi, o te faahaparaa ïa !

E mea faufaa ia maramarama tatou ! Te parau nei te Bibilia : « Eiaha na ia moe ia outou teie nei parau iti, e au mau here e, hoê â hete i te Fatu te mahana hoê e te matahiti hoê tausani ra ; e te matahiti hoê tausani ra, hoê â hete i te mahana hoê » (Petero II 3 : 8). Oia mau, aita te mau taata i ite noa a’e i taua parau nei, e te mau parau atoa e haapiihia maira e te Bibilia.

Inaha hoi, e irava faahiahia mau â teie.

E 6 mahana i horoahia i te taata, aore ra 6000 matahiti, no te tamataraa i to’na mau aveia, faatereraa, te mau haapaoraa faaroo, te mau haapiiraa hohonu, te faufaa mau e te mau haapiiraa. I raro a’e i te faatereraa a Satani, ua rave oia i te hara – i te FAAROO-ORE-RAA i te mau ture a te Atua – piri atu i te 6000 matahiti i teie nei. Ua tamata te taata i te imi i te ravea no te faatitiaifaro i te mau hopearaa iino mau, aita râ i faatitiaifaro i te tumu a faahapa ai oia i te mau ture a te Atua. Ei reira itehia ai te mau huru haapaoraa faaroo atoa tei haapii i te mau mana’o faufaa ore o te mau taata, aita râ i haapii atu i te mau PARAU MAU NO Ô MAI I TE ATUA RA.

Te a’o nei te Atua i te taata na roto i te mau haapiiraa paari mau. Te rahiraa o te taata, o tei ore i ite i te mau parau mau faahiahia mau a te Atua ra, e tia ia haapii e, aita to’na iho mau haerea e tupu maitai ra. I te taime mau, a fatata’tu ai te faaoreraahia te parau o te taata na roto i te ravea o te mau mauhaa tama’i, apitihia’tu i te viiviiraa o te hoê fenua o tei ore e nehenehe e faaoromai faahou, i reira te Mesia e haere mai ai e faaora i te taata ia’na iho !

E hi’o mai â tatou i te Petero II 3. A tapao i te irava 9 : “Aore te Fatu i faaroaroa i ta’na i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa ; e faaoromai rahi râ to’na ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapaâ€. Te ite anei ra outou e, te hinaaro nei te Atua e faaora i te ao atoa nei ? No te parau o te Atua, te parau nei o Paulo, « o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau » (Timoteo I 2 : 4). O te taatoaraa teie o te parau mau. Aita te Atua i hinaaro noa a’e i te « haavaraa rahi».

Te pii noa nei râ oia, e te faaineine nei i te hoê pupu taata no te faatere i pihaiho i te mesia i To’na taeraa mai e i te haamauraahia To’na ra basileia hanahana no tea o taatoa nei. (A taio atu i te buka piihia, TE MARAMARAMA FAAHIAHIA o te taata).

A haamana’o noa na, ua faa’uana o Satani i te mau haapaoraa hape i nia i te Fenua. Te faahuru ê nei oia i te parau mau na roto i te mau ravea atoa, tae noa’tu i te faanahoraa a te Atua no te nomino mai ia tatou. E RAATIRA INO ARAVIHI mau e e iteahia ta’na mau ohipa e ati noa’e teie nei ao.

Te e’a e tae atu ai i te fariuraa

Te na ô ra ta outou Bibilia : « o te feia atoa hoi tei arataihia e te Varua o te Atua ra, e tamari ana’e ïa ratou na te Atua » (Roma : 14). Te faarava’i nei te irava 9, «Te ere ra râ te hoê taata i te Varua o te Mesia ra, e ere ïa oia i te taata no’na ». Te haapapu mau nei ra taua nau e piti irava eaha mau te cherisetiano, oia hoi, o te hoê ïa taata tei mau i te Varua o te Atua tei aratai ia’na. E horoahia teie Varua i te taime tatarahaparaa e te bapetizoraa (Ohipa 2 : 38).

Mai te peu e, te ite maitai ra outou i te parau mau – mea MARAMARAMA maitai – a tutonu ïa te mana’o i nia i te tatarahaparaa, i te bapetizoraa e te fariiraa i te Varua Maitai – te omuaraa o te FARIURAA MAU !

A faaineine noa’tu ai outou no te fariuraa, a hi’opoa maite i te rahiraa o ta outou mau peu iino e to outou mau huru atoa e tia ai ia outou. Te vai atoa ra te tahi mau tauiraa i te pae tino o ta outou e nehenehe e rave hou te bapetizoraa. Ia maramarama outou e, te fariuraa mau, o te hoê ïa tauiraa papu mau, te tupuraa, te upootiaraa e te hoturaa o te huru atua i roto ia tatou. Te faaite mai nei ia tatou, ia tamau â i te pure, i te heheu i te Bibilia, i te feruri hohonu e te haapae i te maa.

A rave i te tahi taime no te heheuraa i ta matou mau buka, te mau buka rairai e te mau papairaa i nia i te faaroo, te fariuraa, te bapetizoraa, te maramarama faahiahia o te taata e te mau haapapuraa i te vai-mau-raa o te Atua, tae noa’tu i Ta’na Parau e Ta’na Ekalesia. Mai te peu e, te pii nei te Atua ia outou, e parau ïa teie no to outou oraraa.

A haere maru noa. A pee atu i to oe iho puai, eiaha ra e faataere i nia i te mau mea e faaapiapi nei, no te mea aita outou i tutonu i to outou mana’o i nia i te “horoaâ€o te tatarahapa (Timoteo II 2 : 25 ; Ohipa 11 : 18). A ara, eiaha roa’tu e pee atu i te e’a o te ao nei, oia te tiai nei i te hoê huru manamana e o “teie mau â te taimeâ€.

Te haapii mai nei te Bibilia ia tatou e «tatarahapa i te Atua » e «e te faaroo i to tatou Fatu ia Iesu Mesia » (Ohipa 20 : 21). Te fariuraa, o te hoê ïa ohipa i rotopu i te Metua, te Mesia e te taata tataitahi. Mai te peu e, te pii mau nei te Atua ia outou, a faaitoito « ia itea-mau-hia to outou parauraahia [to outou piiraa] e te maitiraahia » (Petero II 1 : 10). O te hoê ïa tao’a faahiahia roa !

O te ravea hoê roa ïa no te farii i te ô faahiahia mau I horoahia mai ia outou na !