JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Tapurahia no muri iho mai
E roaa i roto i teie mau reo :
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti

Nahea hoi te mau tohuraa bibilia i te faaite mai i te parau no te nunaa Heremani ?

E rave rahi mau parau tumu haapapuraa e ta biblia turamaraa e itehia ai e, o te mau taata Heremani ra o Asura ïa o ta te biblia parauraa. Te haapapû ra te titionare (Smith), « E ore e feaa ua faarue ratou (te mau taata Heremani)…te fenua Caucase e te mau tuhaa rii fenua aua haati nei i te miti ereere e te miti Caspienne fano tia’tu i Europa » (« Germania »), api 361 – na matou iho i huri i taua parau ra). I puhapa na te mau tupuna o te nunaa Asura i te tuhaa fenua no Mesopotamia. To ratou tupuna, o Asura, tei patu na i te mau oire rarahi no te fenua o Nineve, Kala e o Resina, (Gen 10.11-12).

I roto i te Periplus a Sylax, e horoa mai te taata papa’i e rave rahi â mau haapapûraa i nia i te haamataraa o te nunaa Heremani. I te matahiti 550 hou Iesu Mesia, ua papa’i o Sylax tane « Ua parauhia te mau fenua [apatoa] i te miti ereere ra, o Asura ». I te anotau no Iesu, ua hamata ae na te nunaa Asura i te ratere atu i te pae Apatoerau. Te taata ra o Pline parauhia te matahiapo, e taata roma tuatapapa i te parau no te natura (arutaimareva), ua papa’i oia i te parau no te mau taata Asura « Assryiani » e ora ra i te pae tahatai i te miti ereere ra i Apatoerau, (Histoire naturelle, IV, 12, api.183). E parau papû ra, e ore e itea noa hia te nunaa Asura e ora ra i te reira mau tuhaa rii i teie mahana. Ua tamau noa â ratou i te ratere i ropû roa i te mau fenua no Europa i te tuhaa fenua ra o Heremani no teie anotau nei !

E iteahia e rave rahi mau haapapûraa hau atu no nia i te mau peu rii tumu o te nunaa Heremani tei parau e ua patuhia te oire rahi ra o Trèves na Trever (Trebeta), tamaiti na te faatere asura tahito ra, te arii ra o Ninus. Ua papa’i atoa o Iosepha K.Bihl i roto i te Deutshen Landen, “te huiraatira no Trier [Trèves] te parau nei ïa e, o te oire tahito roa ae no te mau fenua Europa mâ…ua patuhia te oire ra o Trèves na Trebeta, na te tamaiti a te arii asura tuiroo ra o Ninus. No reira, e iteahia…i Trèves te hoê papa’iraa te parau ra e « I vai na o Trèves a 1300 matahiti i te maoro hou o Roma a faatia faahouhia’i. (api.69).