JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

Aita hoi te tia-faahou-raa o te Mesia i tupu i te mahana matamua « dimanche Â» o te hepetoma

ia au Davida C. Pack

Ua haere mai anei Iesu i rapae au i te menema i te aahiata o te mahana matamua « dimanche » o te hepetoma, te sabati o te tau evanelia nei ? Ua faaea anei oia i reira a toru ao e a toru rui ? Ua parau oia e, e riro taua mea nei ei tapao faaite hoê roa (Mataio 12 : 40), e o oia te Mesia ! E tu’atiraa anei to teie tapao i te mau tiaturiraa i tuuhia mai no te hoê pohe satauro i te faraite oro’a (Faraire Mo’a) e no te hoê tia-faahou-raa i te aahiata o te mahana matamua « dimanche » o te hepetoma (haapaohia no te Pasa), te sabati o te tau evanelia nei ?

Eaha te parau haapapuraa ta Iesu i horoa e o oia te Mesia ? E faatioraa ta te mau pharisea i nia i taua tumu parau ra, e Tana pahonoraa ia ratou, te tapao faaiteraa o ta’na i parau noa na e oia mau atura : « E titau â te ui taata iino e te faaturi i te semeio ; aita râ e semeio e horoahia’tu, maori râ te semeio i te peropheta ra ia Iona. Mai ia Iona hoi e toru o’na rui e toru hoi ao i roto i te opu o te i’a rahi ra, e riro atoa i te toru to te Tamaiti a te taata nei rui e e toru hoi ao i raro i te repo. » (Mataio 12 : 39-40)

No reira, e nahea te peu tumu i tuuhia mai o te faraite oro’a (Faraire Mo’a) – te Sabati oro’a (Pasa) o te tau evanelia nei (mahana matamua o te hepetoma) e mau ai ? E tiahia anei te 72 hora (toru ao e toru rui) e ô ai i roto i te ra tiaturiraa te tupuraa i roto i te ahiahi mahana pae e i te aahiata o te mahana matamua o te hepetoma ? No te aha aore e rea taata e feruri nei i nia i taua tapao faaite hoê roa ta Iesu i horoa e itehia’i e o oia te Mesia ? E riro anei oia i te hape i nia iho i teie parau faaiteraa hoê roa i to’na iho parau e e vai oia ei Mesia ?

Aita roa hoi e taata i ite i To’na tia-faahou-raa, e ti’a ia tatou ia hi’opoa i te mana hoê roa e vai ra i nia i teie tupuraa faufaa mau, oia hoi ta outou Bibilia ! Ua parau te aposetolo ra o Paulo « E hi’opoa (haapapû) maite i te mau mea atoa ra, e tei maitai ra e tapea maite » (1Tesalonia 5 : 21). Te Bibilia, o te parau ïa a te Atua i heheuhia mai. O te heheuraa i papaihia i te taata nei. E maere outou na roto i te mea ta te Bibilia e parau nei, e o ta’na i ore i parau mai i nia i teie tumu parau faufaa rahi.

Noa’tu e ua farii ohie te cherisetiano i te mau peu a te taata nei, te pipi mau râ (te mau tamarii haere haapiiraa, te mau piahi) o te Mesia, e hiaai rahi to ratou i te ite e, eaha te mea o Tana e parau ra. Ua parau oia e, «E haamoriraa faufaa ore râ ta ratou ia’u, tei haapii ratou i tei tuuhia mai e te taata ana’e ra » (Mareko 7 : 7).

Eaha te faatureraa o ta outou e faaohipa’tu ? E farii anei outou i te mau tupuraa aamu tei itehia i roto i te parau a te Atua, e aore ra, e tamau noa â outou i te tapea i tei tuuhia mai e te taata e te au maitai a te taata ? (irava 8).

Te faufaa rahi o to’na tapao faaite

E hitimahuta anei outou ia parauhia’tu e, te pato’i nei Satani i te parau e, o te Mesia iho te Mesia ? E mea maere anei ia feruri e, te hinaaro nei oia e tuu i te aamu o Iona e to te « i’a rahi ra », hoê â faito e to te mau peu nunaa, te mau aai, te mau tapao aore ra, te tiaturiraa hape ? Mai te peu e aita roa teie semeio i tupu, e riro teie tapao rahi ta Iesu i parau noa na e ei niu no te mau mea atoa, ei parau faaau faufaa ore.

A feruri eaha te mau hopearaa o te parau a Iesu i roto i te Mataio 12 : 39-40. To’na TIARAA (ihotaata), e tu’atiraa ïa to te reira i te tupuraa o taua semeio ra. Mai te peu e, eita e tupu mai, e ere ïa oia i to tatou Faaora, e eita e nehenehe e horoa i to tatou tiaturiraa i te mau mea atoa o ta’na e parau maira. Ia faariro tatou ia’na ei peropheta haavare. E taata haavare oia e ore e tia ia pee atu – aita hoi o to TE AO NEI E FAAORA !

Eiaha e anoi i te parau e ua tupu na te tia-faahou-raa e te uiraa o te « taime i mairi » — te maoro ti’a o To’na parahiraa i roto i te menema — hou to’na tia-faahou-raa mai. O taua taime ra, te tapao.

Eiaha e vare i te manao o te mau feia faahapa i te Bibilia, i nia i taua tumu parau ra. Noa’tu e, e mea huru fifi rii ia ite atu i teie mau « aivanaa » i te tamataraa i te faataa maitai, na roto i te mau ravea atoa, i te tapao hoê roa o ta te Mesia i horoa mai, aita hoi e ravea ê atu ta ratou. Mai te peu e, e vai papu maitai teie tapao, aore ïa e niu papu to te peu tumu o te Faraire Mo’a e to te sabati (i te tau evanelia nei) o te Pasa.

Te vai nei te tahi mau tatararaa bibilia maere rahi ia na ô hoi ratou i te parau e, toru ao e toru rui, i roto i te reo Heleni, te auraa ra, e toru tau maoro — te maramarama e aore ra, i te pouri. I te po mahana pae, i te ao mahana maa e i te po mahana maa, o te ra ïa faaiteraa e e toru « tau».

Te vai nei te tahi pae taata aau tia e faarii e, te peu e haapaohia ra o te mahana pae-sabati i te tau evanelia nei), o te afaraa noa ïa te reira no te tau i faaitehia mai e te Mesia ra.

Eaha te auraa « ao » e « rui » ?

E ite anei tatou i te papuraa aore ra, e imi anei tatou i te tahi tatararaa i nia i te auraa mau no te mau ta’o ao e te rui ? E vaiho anei te Bibilia ia tatou te tiamâraa no te horoa i te tahi tatararaa aore ra, i te horoaraa i te tahi mana’o maitai hau ê atu i to te tahi ?

Iona 1 : 17 te faaite ra e : «... E i roto hoi Iona i te opu o taua i’a ra e e toru rui, e e toru hoi ao.» Te faufaa tahito, ua papaihia ïa i roto i te reo Hebera. I ô nei, e faaruru te mau taata aravihi i te fifi ia tuatapapa ratou i te parau «e toru ao e e toru rui». Ua farii te tahi o te mau aivanaa, (oia mau, e mau « feia faahapa »), e 72 hora ia au i te reo Hebera. E ore e vaiho i te ra tatararaa e « tau maoro».

Teie te fifi i muri iho mai. Ua parau te Mesia «... mai ia Iona hoi e toru o’na rui e toru hoi ao i roto i te opu o te hoe i’a rahi ra.» Te râ parau e «mai ia» ua haamau ïa i te hoê faaauraa. Na roto i te reo heleni, i ô nei, aita e «marôraa» parau. Ua faaohipa-roa-hia i roto i te Iona 2 : 2, I te râ parau e «o hade» (Sheol) no te taime a parahi ai oia i roto i te opu o te “i’a rahiâ€, parau atoa hia, «te menema». No te reira, e mea maitai roa te faaauraa a te Mesia.

Ua ite anei te Mesia te maororaa no te hoê «ao» aore râ te roaraa no te hoê «rui» ? Oia mau ! I roto i te Ioane 11 : 9-10, ua ani oia, «E ere anei hoê ahuru ma piti hora i te ao hoê nei ?... Area ia haere ra oia i te rui ra, e turori ïaâ€.

E rave rahi mau vahi i roto i te Bibilia e faahiti nei, e ua tia-faahou mai te Mesia «i te toru o te mahana». Eaha te maoro to te reira faahohoaraa ? Te tuhaa matamua o te pene o te Poieteraa, Genese 1 : 4-13, Te faaite maite ra e : « Ua faataa ihora te Atua i te maramarama e te pouri». Ua mairi ihora te Atua i ta te maramarama i’oa, e ao, e mairi ihora oia i to te pouri i’oa, e rui. E ahiahi [pouri] ihora e ao [maramarama] a’era o te mahana hoê ïa….E ahiahi [pouri] ihora, e ao [maramarama] a’era o te mahana piti ïa…… E ahiahi [mahana ti’a, toru tau pouri piihia rui – toru rui] ihora, e ao [mahana ti’a, TORU tau maramarama piihia ao – toru ao] a’era o te mahana toru ïa……

Teie hoi te tatararaa mau ta te Bibilia e faaite mai nei i nia i te faahohoaraa i te parau o te «mahana toru ïa». E toru pue tau no te pouri e toru pue tau no te maramarama. Ua haapapu iho nei hoi tatou i teie nei mau pue tau e 12 hora te maoro. Tai ono i te ahuru ma piti hora e au ïa i te faito 72 hora. Eaha te mea huru ohie roa ae ?

Te tumu mau o te fifi

Ua haamau iho nei tatou i te pue tau ti’a to te Mesia vairaa i roto i te menema ra, e 72 hora te maoro. Ua vai oia i reira e toru ao e toru rui « mai ia Iona atoa hoi... ». E taio mai tatou i roto i te tahi maa taime poto noa e maha tuhaa parau o te haapapu mai i teie â parau.

I roto i te Mareko 7 : 13, te faaâra nei te Mesia ia tatou eiaha e rave i te «faaoreraa i te parau a te Atua i ta outou parau i tuuhia mai i haamauhia e outou na ». E nahea e nehenehe ai te feia maramarama, te feia ite, te taata aravihi aivanaa no te Bibilia, e ite « papu » ai, e ua faasataurohia Iesu i te mahana pae (faraire) e tia mai ai i te sabati (mahana matamua o te hepetoma-dimanche) ? E mea papu maitai, eaha te mea i roto i te tapao o te Mesia e ore e tia ia ratou ia faarii ? Te pahonoraa i te reira, ua maaro roa i roto i te mau peu tei ite papuhia’tu e mea HAPE, tera râ ua faatiahia e tau maoro hoi i teie nei.

Te hoê o te mau ture faufaa roa ae no te tuatapaparaa i te Bibilia, e haaputuputu na mua roa e rave rahi mau tuhaa parau ei faati’araa i te hoê tumu parau no te faatupu mai i te hoê hohoa oti hope roa. Te vai nei te tahi atu mau tuhaa o tei haapapu e 72 hora i te maoro o te Mesia i roto i te menema.

Ioane 2 : 19-21 « Ua parau atura Iesu ia ratou, « na ô atura : A vavahi na i teie nei hiero, e ua rui toru ana’e, ua tiafaahou ïa ia’u… Tana tino ihora te hiero ta’na e parau ra » Te auraa ra, te faaohiparaa o te ra parau e « e ua rui toru ana’e», e ore e tia i te Mesia ia parahi e hau atu i te 72 hora i roto i te menema ra, oia hoi, i roto i te hoê tau e toru mahana.

I te tahi atu pae, te haapapu nei Mataio 27 : 63 i te tau maoro o Iesu i roto i te menema ra, e ore e tia ia iti mai i te toru o te mahana (toru rui e toru ao), e aore ra, ia iti mai i te 72 hora, no te mea e, ua papaihia e ! «E tia-faahou vau ia tae i te rui toru»

Mai te mea e hi’o tatou e piti tau irava i roto i te evanelia a Mareko, e roaa mai ia tatou te mau haapapuraa e te mau arata’iraa papu i roto i te Ioane 2 e te Mataio 27. A tapao atoa na Mareko 8 : 31 : «Ua tamata’tura oia i te faaite ia ratou e, e rave rahi to te Tamaiti a te taata pohe, e e faaruehia e te feia paari, e te ma tahu’a rarahi, e te mau papai parau, e e taparahi-pohe-roa-hia, e ua rui toru ana’e e tia faahou ai i nia ». [Bibilia no Ierusalema : i muri ae i na mahana e toru]. Mai te peu e, ua hunahia oia i te maororaa o te pae avatea i te mahana pae, te auraa ra, ua tiafaahou mai ïa oia i te maororaa i te avatea o te monire. E faaiteraa ohie roa, mai teie : « Ia ora na » ! I te pae hopea ra, mai te mea e taio noa tatou i teie irava ma te ore e ite i tahi atu mau irava, te parau « i muri mai », eita ïa e faaitihia mai i nia i te taio 72 hora. E nehenehe te tau e maoro’tu â, eita râ oia e poto mai. E mea tia te reira ia maramarama maitaihia.

Ua ineine tatou i teie nei i te taio i te Mareko 9 : 31 : «... E taparahi pohe roa ratou ia’na ; e ia oti i te taparahihia ra, e tia faahou ïa oia i nia i te rui toru ra.» Te ta’o «e rui toru/e toru mahana», o tritos, te auraa ra «te toru». E mea tia ia tatou ia taio, mai te tahi mau faahi’oraa parau na roto i te reo peretane, «i muri ae i to’na taparahi-pohe-raa-hia, e tia faahou mai oia i nia i te toru o te mahana». Ia tia te iriti-raa-hia, e te vauvau nei teie irava i te tahi atu otia i nia i te taime a parahi ai te Mesia i roto i te menema. Te faito rahi e riro e 72 hora, te iti roa e riro e 48 hora. I ô nei atoa, mai te peu e tapea noa tatou i teie irava ma te ore e hi’opoa atu i te tahi atu, e tupu te tia faahouraa i te pae avatea roa o te sabati (sabati i te tau evanelia nei, dimanche), e eiaha ra i te pae avatea o te monire.

Te taime o te tia faahouraa

Maramarama maitai te hi’oraa i muri mai. Te taime ti’a mau, te hora a tuuhia ai te Mesia i roto i te menema, ia tu’ati ïa i te hora a faarue ai oia i te menema ra. No reira, e tia ia tatou ia haamau i te taime ti’a mau a tuuhia ai i reira ra. Mai te reira tatou e ite papu ai e i te taime papu i faarue ai i te reira vahi. Te auraa ra, noa’tu te huru o te taime o te mahana, te poipoi, te avatea, te ru’i, a tuuhia ai oia i roto i te menema, hoê â huru tupuraa i te taime e haere mai ai oia i rapae au.

A mau ai oia i nia i te satauro, i muri ae i te «hora iva» (hora 3 i te avatea), Ua pii hua’tura Iesu... (Mataio 27 : 46, 50 ; Mareko 15 : 34-37 ; Luka 23 : 44-46) e ua tuu atura i te varua. Apiti faahou atu i te parau i roto i te Luka 23 : 44 «E huru hora ono atura, o te pouri ihora i nia i taua fenua atoa ra e tae roa a’era i te hora iva. » O te hora ono ra, e ono ïa hora i muri mai i te hitiraa mahana, e aore râ, hora ahuru ma piti. Mai te hora iva atu, oia hoi te hora toru i te avatea.

Ua tupu teie mau ohipa i te mahana na mua ae i «te mahana Sabati,» te mahana i piihia «Te mahana faaneheneheraa» (Mataio 27 : 62 ; Mareko 15 : 42 ; Luka 23 : 54).

E mea tia atoa ia tatou e haamanao i ta te bibilia faaiteraa, e taiohia te hoê mahana mai te ahiahi mai (toparaa mahana) e tae noa’tu i te tahi ahiahi (Levitiko 23 : 32). A haamanao i te Genese 1 : «...e ahiahi [ru’i/pouri] ihora, e ao a’era [maramarama].»

Te faataa mai nei Ioane 19 : 42 ia tatou. «Ua tuu atura ratou ia Iesu i reira, no te mea e mahana faaneheneheraa no te ati Iuda». Te faahepo nei te ture Ati Iuda (irava 31), e ia mo’e te mau tino pohe i te hunahia hou te mau omuaraa o te Sabati aore râ hou te mau Mahana Mo’a. A haamanao na o Luka 23 : 46 te parau e, ua pohe te Mesia i te hora toru i te pae avatea, e aore ra, i muri noa iho. Ua mo’e i te hunahia i muri iho roa mai, hou te toparaa mahana.

Aita â hoi tatou i haapapu atura i te mahana o te hepetoma aore râ i te mahana i faasataurohia’i oia.

Tera ra, ta tatou mau faaauraa e ta tatou mau numeraraa matamua, tei heheu mai e ua tia faahou mai te Mesia i muri ae i te hora toru, i te pae avatea i te rui toru ra (te toru o te mahana).

E teie nei, e rave tatou i te hoê haapotoraa. Haamana’o â tatou, i ô nei, e parau teie e haamau papu i te tiaraa o te Mesia. Ia niu hoi tatou i nia i te taime a hunahia ai oia ra (i roto i te hora toru i te avatea e te hora ono i te ahiahi o te mahana i faasataurohia’i oia), te tapa’o e ite-papu-hia’i e o oia te Mesia, e tapiti â vau i te parauraa, e titauhia ia haere mai oia i rapae i te menema ra e 72 hora i muri mai. Aita ana’e, e taata haavare oia e te faahema rahi e aore o tatou Faaora. Te hinaaro maoti nei paha tatou « i te faaoreraa i te parau a te Atua i ta outou parau i tuuhia mai i haamau hia e outou na », e mea tia ia tatou, i teie nei, i te faarii e, ua hi’a roa te tahi atu â parau rahi peu tumu. Te toe nei râ te tahi mau uiraa faufaa roa ia pahonohia.

Ua tupu te faasatauroraa hou te Sabati, tei hea ra ïa ?

E tia ia tatou, ia au i te tapao tei horoahia mai e te Mesia, e haamau i teie nei i te taime i reira haamata ai i te taio i te mau 72 hora. No te rave i te reira, e tano ia hi’ohia mai te hoê Sabati. Teie ra hoi, i tei hea Sabati ? E ere anei o teie te tumu o te fifi e te tumu i manao ai te taata, e ua tupu te faasatauroraa i te mahana pae ? Ua haamau ae na tatou mai roto mai i na evanelia e maha e, teie te mahana no te «faaneheneheraa». Ioane 19 : 14 e faataa mai ia tatou e «o te mahana faaneheneheraa ïa o te pasa ra». Tera ra, te faaite nei te irava 31 nei i te parau e «e sabati rahi hoi taua sabati ra.» Eaha te auraa ?

Teihea huru Sabati i faarirohia ei mahana rahi ?

E faaite mai te ati Iuda ia outou e, te «mahana rahi» e « MAHANA OAOARAA ïa », aore ra e mahana oroa i te taime mau ra ! Te faataa nei Levitiko 23 i na mahana e hitu tei faahepohia i te nunaa Iseraela ia haapao i te mau matahiti atoa. Te hi’opoaraa poto i teie nei pene (irava 24, 26-32 e 39) e heheu mai e, ua faariro te Atua i teie mau mahana ei Sabati. A tapao e, te faaite nei te Levitiko 23 : 2 i taua mau sabati ra mai te mau « oroa a te Atua » e ua parau oia e : « o teie ïa tau mau oroa ra ». Te pii nei teie mau irava i taua mau mahana ra, ei « amuiraa mo’a », oia hoi, e faaueraa ia amui. Eita teie mau Mahana Mo’a e tano noa hoê â mahana i te mau matahiti atoa, hoê â ïa parau e to te mahana oroa e haapaohia ra e te Etene ra i teie nei mahana.

Mataio 26 : 2, te parau nei : «Ua ite outou e e piti mahana toe i te pasa ra ; ei reira te Tamaiti a te taata nei e tuuhia’i ia faasataurohia.» Te faaite nei te Levitiko 23 ia tatou, e oroa te Pasa, e ere râ i te Sabati e ore ai e rave i te ohipa. E aita te manao e feaa, ua faasataurohia te Mesia i te mahana o te Pasa ra. A taio i ta matou buka rairai ra « Eaha te taime e amu ai tatou i te amuraa maa a te Fatu ra » ?

Ua faataahia te Pasa matamua i roto i te Exodo 12. Ua faatusiahia te arenio e ua tuuhia te toto o taua arenio ra i nia i te mau pou uputa o te mau fare o te ati Iseraela. Maoti teie nei toto, e na nia noa ai te melahi o te pohe (te auraa o te ta’o Passover na roto i te reo peretane, oia hoi Pasa) i te hoê fare, i ora atu ai te mau matahiapo o taua fare nei i te pohe.

E tupu noa ihoa te Pasa o te Faufaa Tahito hou te Sabati mo’a piihia te mahana matamua o te Oroa o te Pane Faahopue-ore-hia. Ua haapaohia ei mahana mo’a rahi i te matahiti atoa, i te mahana i muri iho i te Pasa. A hi’o i te Numera 28 : 16-17 : « E ia tae i te rui hoê ahuru ma maha i te marama matamua ra, o te pasa ïa na Iehova (te Atua). E te ahuru ma pae o te rui i taua marama ra, o te oroa ra ïa ». Taua oroa ra, o te mahana matamua ïa o te oroa Pane Faahopue ore.

Ua taparahi-pohe-hia Iesu Mesia hoê â mahana a faatusiahia ai te arenio o te Pasa i te mau matahiti atoa, fatata e 1500 matahiti i teie nei. Noa’tu e horoa mai, te buka rairai i faahitihia na mua’tu, e rave rahi mau tuhaa o taua tumu parau ra, i navai noa i te faahiti i te Korinetia I 5 : 7 tei parau mai e : « o te Mesia hoi ta tatou pasa, i taparahihia ». Ua pii Ioane Bapetizo i te Mesia « te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao » (Ioane 1 : 29). Ua faasataurohia te Mesia i te mahana o te pasa ra, o tei faariro i taua mahana ra ei mahana faaneheneheraa no te mahana oroa, aore râ mahana oroa mo’a, tei haamata i muri noa mai i to’na tanuraahia.

Mai tei faahitihia e, e nehenehe te mau sabati mo’a e tanohia mai i te tahi atu mahana o te hepetoma. Mea pinepine te oroa o te Pane Faahopue ore i te tanohia i te mahana piti e te mahana maha. Te mahana maha ra te mea pinepine roa ae. Ei hi’oraa, i roto i te roaaraa e toru ahuru ma ono matahiti, mai te matahiti 1998 e tae atu i te matahiti i te 2033, te mahana matamua o te oroa Pane Faahopue ore, e tanohia 12 taime i te mahana maha e 10 taime i te mahana piti. Mea varavara e tanohia i te tahi atu mau mahana. Te matahiti o to te Mesia faasatauroraahia, ia au i te tarena hebera, ua tanohia te Pasa i te mahana toru ! Te auraa ra, te mahana rahi ra, ua tupu ïa hoê mahana i muri iho, oia hoi, te mahana maha ! No reira, o TAUA SABATI ra tei fatata maira, i faahepohia’i ia mo’e te tino o te Mesia i te hunahia hou a haamata ai. E tupu mai te sabati hepetoma, te mahana maa, e piti mahana i muri mai.

Eaha te mahana o te tia faahouraa ?

Mai te peu e, aita te tia faahouraa o te Mesia i tupu i te sabati (o te tau evanelia nei, dimanche). Eaha ïa te mahana i tupu ai ra ? Te tiaturi-rahi nei to te ao e, e ua tupu te reira i te sabati poipoi (sabati i te tau evanelia nei, dimanche). O te reira anei ta te Bibilia e faaite ra, aore râ, te manao nei tau mirioni taata e, mai te reira ihoa to’na tupuraa mau ?

Te parau ra Ioane 20 : 1 e : «e tae a’era i te mahana matamua o te hebedoma ra, ua haere atura Maria i Magadala ra i te poipoi roa i te menema ra, te vai arehurehu ra, e ite a’era e ua huri-ê-hia te ofai i te uputa o te menema ra ». A faaau te teie irava i te parau tumu e vai ra i roto i te Mareko 16 : 2 e te Luka 24 : 1.

I taua taime ra, tei te pae poipoi roa o te mahana matamua o te hebedoma ra (te vai arehurehu ra), e ua matara te menema. Te horoa anei râ teie mau irava i te haapapuraa e, e ua tupu mau â te tia faahouraa i te mahana matamua (sabati i te tau evanelia nei, dimanche) ia au i te peu tumu ? Te faatia anei râ ratou i te mau oroa Pasa i te toparaa mahana ? E fifi mau ïa te reira, no te mea ua tia a’e na te Mesia hou te hitiraa mahana !

A hi’o i teie nei Luka 24 : 6. Te taiohia nei e, e ite Maria i Magadala e te tahi o te apee ia’na, na melahi toopiti i pihai iho ia ratou. Te na ô ra hoi raua e : « Aore oia i ô nei, ua tia ïa i nia » A taio atoa Mareko 16 : 6 e Mataio 28 : 5-6.

Ua HAERE te Mesia — ua tia a’e na ! Te parau nei te mau melahi i te ohipa i tupu na.

I teie nei, e nehenehe tatou e haamau i te mahana o te tia faahouraa o te Mesia. Ua haamau a’e na hia te taime a pohe ai oia ra i roto i te mahana, e to’na tanuraahia i muri rii noa’tu, e oia mau atoa, te taime o To’na tia faahouraa. E i muri iho i te avatea ra, i roto i te area hora toru e hora ono i te ahiahi. E mea papu maitai e, ua tia a’e na te Mesia i te poipoi roa o te mahana matamua o te hebedoma ra (sabati i te tau evanelia nei, dimanche), te vai arehurehu ra, no te mea ua faarue oia i te menema i muri iho i te avatea o te MAHANA MAA ra ! Ua pohe te Mesia i muri iho i te avatea o te Pasa ra, e mahana toru, e ua tia faahou mai toru mahana i muri mai, i muri iho i te avatea i te mahana maa. No reira, aita te tia faahouraa i tupu i te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche !

Ua tupu te semeio no te Mesia

O vai ta outou e tiaturi ? O te taata tuatapapa faaroo anei, te mau aivanaa anei, te mau feia faahapa anei aore râ te tahi atu mau feia e tapea ra i te tutuu, tei au i te parau o Iesu Mesia, o tei pato’i râ i te tapao o Ta’na i horoa mai ? E aore râ, e tiaturi anei i te mau parau i roto i ta outou Bibilia -, ua tia faahou Iesu Mesia mai te pohe mai, mai ta’na iho i faaite mai na ?

Ua tae i te taime e taio ai i te tahi atu faatiaraa o te Evanelia i horoahia e na toopiti melahi i te mau vahine i haere i te menema ra. A tapao na Mataio 28 : 6. Ua parau oia e : «Aore oia i ô nei, ua tia faahou a’enei ïa, ta’na i faaite atea maira ». E hape ïa, ahiri te Mesia i parahi noa i roto i te menema hoê tetoni hau aore râ hoê tetoni e piri atu i te 72 hora. Te taata i parau e, « E ere anei hoê ahuru ma piti hora i te ao hoê nei ? », ua ite papu ïa i te maoro e parahi ai oia «i raro i te repo », oia hoi, i roto i te menema.

Ua parau hoi te Mesia e e faatupu oia i taua semeio ra, ua haapapuhia râ taua parau e na ite toopiti (Deuteronomi 17 : 6 ; 19 : 15), oia hoi, o na melahi toopiti faufaa rahi tei tonohia mai i te Atua.

Ua tuu faahou mai o Paulo hoê faaiteraa hopea tei haapapu e, e ua parahi mau â te Mesia i roto i te menema, e toru ao e e toru rui, mai muri iho i te avatea i te mahana toru e tae noa’tu i muri iho i te avatea o te mahana maa. I roto i te Korinetia I 15 : 3-4, ua haapapu oia i te mau parau a te Mesia e te faaiteraa a na melahi toopiti, i te tupu-mau-raa o taua parau ra. A hi’o : «Ua tuu hoi au ia outou i mutaa ihora, i tei noaa na ia’u ra, e i pohe te Mesia i ta tatou nei hara, mai tei te parau i papaihia ra ; e i tanuhia hoi oia, e tia faahou maira i te RUI TORU, mai tei te parau i papaihia ra ».

Hau atu i te reira, ua tohu te peropheta Daniela i te parau o te « hitu ahururaa i te hebedoma » Daniela 9 : 24-27. I roto i teie parau tohu, ua parauhia e, e tâpû-ê-hia te Mesia ei ropu i taua hebedoma ra ». Mahana toru o te maha ïa o te mahana, aore râ, te mahana o te ropuraa o te hepetoma. No reira, «i ropu i te hebedoma ra to te Mesia tâpû-ê-raa-hia. (E tia ia tapaohia e, ua tohu-atoa-hia e, e tâpû-ê-hia te Mesia i ropu i Ta’na Taviniraa – e au ra e, e toru matahiti e te afa i muri mai. [te tau auhune o te matahiti 27 tae noa’tu i te tau faatupuraa raau o te matahiti 31] — mai te peu e, te faaohipa maitai ra tatou i te parau tumu a te Bibilia “hoê mahana no te hoê matahiti†i te hitu ahururaa i te hebedoma.

Te vai ra anei te tahi atu parau e tia ia tuatapapahia ?

E parau te tahi e, «eaha atura te auraa o teie irava, aore ra o te tahi atu, aore râ o teie parau, aore râ o te tahi atu ? » Te vai ra anei te tahi atu mau uiraa e tia ia tuatapapahia ?

E uiui te tahi no nia i te Mareko 16 : 9. Te manao nei ratou e, te haapapu ra teie irava e, e ua tupu te tia faahouraa i te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche). O te reira anei ? Te faaite nei te taioraa e, aita te Mesia « i tia faahou », tera râ, « ua tia a’ena ». A rave te tahi taime no te taio i taua irava ra. Te faaohipa nei oia i te mea i mairi, no te mea i taua taime ra, i te sabati (i te tau evanelia nei, dimanche) poipoi, ua faarue a’ena te Mesia i te menema, a ahuru ma piti hora i taua taime ra, i muri iho i te avatea o te mahana i mairi na.

Eaha te parau no te Luka 24 : 21 ? Ua parau oia e, «...e ere râ te reira ana’e ra, o te toru hoi teie o te mahana i ravehia’i taua mea ra ». Te mau parau «taua mea ra», o te parau ïa o te mau tupuraa o te faasatauroraa. Te faaite papu ra te mau irava 18 e tae atu i te 20 i taua mea ra, mai te tuuraahia te Mesia i te rima o te mau haava, To’na haavaraa, To’na ta’iriraahia, To’na Faasatauroraahia, To’na Pohe, To’na tuuraahia i te menema, e te tapaoraahia i nia ia’na, te taata i faaotihia no te ara ia’na, tei tupu i te mahana i muri mai, oia hoi te mahana maha. Ua tupu teie tauaraaparau i te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche), e taua mahana ra, o te toru ïa o te mahana, mai te mahana a tupu ai taua mau mea ra (te mahana maha) e te mau tiai i rapae mai i te menema o te Mesia. No reira, e ere i te hoê irava tei nehenehe e faaohipa, no te tuu i te hiti, i te mau mea atoa i haapapuhia e te tahi atu mau irava.

Te haapapuraa hopea

I roto i te Mataio 28 : 1 e ite tatou i te hoê faahitiraa parau faufaa rahi mau tei tia ia tuatapapahia hou a pu’ohu ai te tuatapaparaa o teie tumu parau. A tapao na e, te haamata ra te irava ma te parau e «E oti a’era te sabati ! ». E huriraa papu maitai ta te papairaa Ferrar Fenton e horoa nei i te parauraa e « e oti a’era te mau sabati » (parau otini). Fenton, o oia ana’e paha te taata huri tei tapao e, i roto i te reo heleni tumu, e vai ra te ta’o « te mau sabati » (ei parau otini). E parau faufaa rahi hoi teie, e ite mai tatou eaha te tumu.

A tapao i te Mareko 16 : 1 : «E oti a’era te sabati ua hoo atura Maria i Magadala, e o Maria te metua vahine o Iakobo, e o Salome, i te raau no’ano’a ia haere ratou e faatavai ia’na ». Ua hinaaro ratou e tavai i te tino o Iesu. Ua nehenehe ia ratou e haere e hoo i te mau raau no’ano’a, i muri noa mai i te sabati. Tera râ, te faaite nei hoi te Luka 23 : 56 e, ua putu ihora ratou i te raau no’ano’a e te mura ra e te parau nei oia e : « e faaea ihora i te sabati i te parauhia maira ». Noa’tu e, e eita te manao e papu maitai ra, e tuatapapa maite tatou i teie nau irava e piti ia maramarama atu â.

Hoê ana’e faataaraa papu mau. Ua hoo e ua faaineine teie mau vahine i ta ratou mau raau no’ano’a i te mahana pae, i muri mai i te mahana maha tei riro e Sabati e e Oroa Mo’a, te mahana matamua o te oroa o te Pane Faahopue ore, e faaea ihora i te sabati hepetoma, e mahana maa hoi, ia au te ture i horoahia i roto i te Exodo 20 : 8-11.

Mareko 16 : 1 e Luka 23 : 56, te faaite nei ïa i te parau o na piti Sabati taa ê i roto i te hepetoma o te faasatauroraahia, faataa-ê-hia e te hoê mahana, te mahana pae (faraire, faraite). Aita te tahi atu mau tatararaa e tuea i te mau papairaa e eita roa te Bibilia e faahapa ia’na iho.

Te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche), e ere ïa te « mahana o te Fatu »

Te vai faahou ra te tahi atu tumu tei titau, i te mau taata tuatapapa faaroo e te tahi atu, ia faarii e, e ua tupu te tia faahouraa i te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche). Ua matauhia i te parau e, « te mahana o te Fatu ». Te mahana o te Fatu ia au i ta te Bibilia faaiteraa, o te mahana ïa o te Atua — te MAHANA O TE RIRI RAHI O TE ATUA — (Ioela 2 : 1-11 ; Apokalupo 1 : 10, 15 : 1. 7. E itehia oia mai te reira te huru, e 7 taime i roto i te Faufaa Api, Ohipa 2 : 20 ; Korinetia I 5 : 5 ; Tesalonia I 5 : 2) — E faaauhia te mau parau « mahana o te Fatu » ra, ei mahana matamua no te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche). No te aha ? Mea ohie roa. Mai te peu e, ua faatiahia te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche) ei mahana no te tia faahouraa o te Mesia, e ravea ïa te reira no te haamanaraa aore râ no te « fariiraa » ia haapaohia taua mahana ra e te mau Ekalesia o teie nei ao, e ia monohia te sabati mau a te Atua.

Ua ite a’ena outou i te tahi mau faahororaa i te Sabati i roto i teie buka rairai. Te faaite nei te Exodo 20 : 8-11 e, te haapaoraa i te sabati, o te maha ïa o te Ture. I vai noa na o te hitu o te mahana o te hepetoma, e aita roa te Atua i farii e ia monohia ma te haapaoraa i te sabati (i te tau evanelia nei) no te mea, o te mahana matamua ïa o te hepetoma te reira. Ua haamo’a te Atua i te Sabati i to’na hamaniraa i te ao nei — e rave rahi matahiti hou te mau Ati Iuda e te mau Ati Iseraela e haapao ai ra (Genese 2 : 1). I titauhia na i te tamarii a Iseraela e « te mau ui atoa no ratou ra, ia haapao i te Sabati, e a muri noa’tu » (Exodo 31 : 12-17). Ua haapao te Mesia i te sabati (Luka 4 : 16) e ua parau oia e, o oia te Fatu o te sabati, e i haapaohia te sabati « no te taata » (Mareko 2 ; 27-28). Aita oia i parau e, e ua haapaohia no “te mau Ati Iuda ana’e ra ». Ua haapao Paulo i te sabati (Ohipa 13 : 42, 44, 17 : 2, 18 : 4).

E parau tumu rahi te haapaoraa i te Sabati mai te ture a te Atua, e e titauhia ïa hoê buka taatoa no te tatara atu. No reira, ua faahapahia ïa te tahi atu mau peu tumu, mai te Faraire Mo’a (Faraite Oro’a) – te sabati (i te tau evanelia nei, dimanche) mai te peu e, ua parahi te Mesia i roto i te menema 72 hora, eiaha ra 36 hora. Te peu haamoriraa rahi i tuuhia mai e te taata (a haamanao ia Mareko 7 : 7-8), tei faahapa i te mau Papairaa, o te haapaoraa i te sabati (i te tau evanelia nei, dimanche), ua hi’a ïa. Ua parau tamau noa te Atua : «E haamana’o i te mahana sabati ia haamo’ahia ïa, [i roto i te reo Hebera, sabati]». (Exodo 20 : 8). Aita oia i parau e, «E haamana’o i te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche) ia haamo’ahia » - e a parau atu ai o te mahana o te Fatu mau teie ! » E vaiho matou ia outou ia feruri i taua parau ra. (Ia roaa hoi te haapapuraa tia roa i nia i te parau o te mahana mau o te Sabati cherisetiano, a taio i ta matou buka, te Sabati aore râ te mahana matamua o te hepetoma (sabati i te tau evanelia nei, dimanche) teihea te Sabati mau ?)

Eaha te niu o to outou mau tiaturiraa ?

Ua pu’ohu Herbert W. Armstrong i ta’na buka rairai « AITA HOI TE TIA FAAHOURAA O TE MESIA I TE TUPU i te mahana matamua (dimanche) o te hepetoma » ma te parau e :

“Ia hinaaro ana’e outou ia roaa te haapapuraa o te tumu o teie mau mahana i haapaohia e te mau Etene, oia hoi te Pasa e te Noela, a ani i ta matou buka rairai i nia i na tumu parau e piti. Te parau mau râ, e ore roa e itehia ia outou, i te tahi atu vahi, i te faariiraahia taua mau oroa ra i roto i te Bibilia. Ua tae i te taime, e ite ai tatou i te tumu o to tatou mau haapa’oraa faaroo e, e ite papu tatou e, e haapao anei tatou aore râ aita ».