JavaScript

This website requires the use of Javascript Explain This   to function correctly. Performance and usage will suffer if it remains disabled.
Teihea te Ekalesia o te Atua i teie mahana ?
Photo of a CongregationNew York, Hau Marite Photo of a CongregationJamaïque Photo of a CongregationPérou Photo of a CongregationIdaho, Hau Marite Photo of a CongregationFenua Initia, Initia Photo of a CongregationPeretita Photo of a CongregationKenya Photo of a CongregationArkansas, Hau Marite Photo of a CongregationAfirita Apatoa Photo of a CongregationPeretane Photo of a CongregationNigeria Photo of a CongregationOhio, Hau Marite

Hoê ana'e haapaoraa tei haapii ra i te parau mau o te Bibilia e o tei piihia (maitihia) ia ora oia i te "mau mea atoa i haapaohia e te Atua". Ua ite anei outou, e nahea outou e ite ai ia'na ? Ua parau te Mesia e, e :

  • Haapii oia i te mau mea atoa o ta'na i faaue
  • Pii oia i te mau mero i faataahia e te parau mau no te haere atu i rapae i teie nei ao
  • E riro hoi ei nana iti
Te parau no nia i te taata papai
Photo of David C. PackDavida C. Pack 

Te taata i haamau mai e te orometua faatere rahi no Te Ekalesia o te Atua i faatia faahou hia (L’Église de Dieu Restaurée), upoo faatere no te pû papa’iraa ve’a no Te parau mau viivii ore hia (La pure vérité) e auvaha parau i roto i te mau haapuroro afata teata Te ao amuri atu (Le monde à venir), ua tae’ahia e rave rahi tau mirioni taata na te ao nei i te parau haere raa i te mana rahi o te mau parau mau o te Bibilia itea ore hia e te rahiraa o te taata. Ua papa’i oia i e 80 mau buka e te tahi mau buka rii na’ina’i, hau atu i te 50 amuitahiraa faaroo o ta’na iho i haamau mai. Itea atoa hia to’na parau i roto i te tahi pû ohiparaa tuiroo roa i te fenua marite The History Channel (Te reni tua aai). Ua rave o C. Pack tane i ta’na tau haapiiraa i te fare haapiiraa faaroo teitei no Pasadena, i California. Ua tomo i roto i te taviniraa (ministère) i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Église Universelle « mondiale » de Dieu) i te matahiti 1971 e i raro a’e iho oia i te faaineineraa e te haapaariraa a te Orometua rahi ra o Herbert W. Armstrong tane, tei haamau mai i Te Ekalesia o te Atua na te ao nei (L’Eglise Universelle « mondiale » de Dieu).

Te tumu mau o te Noela

ia au Davida C. Pack

No hea mai te Noela ? No roto mai anei i te Bibilia aore ra no roto anei i te haapaoraa etene ? Eaha te tumu mau o te Papa Noela, te amaa « gui Â», te mau tumu raau no Noela, te mau hei faaunauna « guirlandes Â» e te peu no te pûpûraa ô ? E rave rahi te hinaaro nei « e faahoi faahou ia Iesu i roto i te oroa Noela Â». I vai noa anei ra oia i roto ? Teie te tahi mau pahonoraa maere mau i teie mau uiraa !

I te mau matahiti atoa i te taime toparaa rauere, e rave rahi taata tei fariu nei to ratou mana’o i nia i te Noela. Teie te taime e tia ai i te mau cherisetiano ia tutonu maite i nia ia Iesu Mesia. Inaha hoi, o teie te tau i faataahia No’na !

Rudolph, te ria ihu uteute, te mau faaunauna “guirlandeâ€, te mau tumu faanehenehehia, te “guiâ€, te faataeraa i te mau poroi aroha huru rau, te mau upaupa noela, te mau maa “marrons†tunu paa e tae noa’tu i te Papa Noela, o te mau mea ïa e tu’ati nei i taua oroa. E riro te reira mau mea i te hopoi i te hoê tapao tamahanahana hau ê i te mau taata e haapao ra i taua mau oroa ra.

Ua paari hoi au i roto i te hoê utuafare tei haapao na i te Noela e ua riro ei oroa faufaa roa i tera e tera matahiti. Aita e moehia i te mau mea atoa o teie oroa. I te po 24 no Titema, tupu atura te huru iria i te mau minuti atoa. Ua tae roa i ta’u nau metua i te tunuraa i te taofe ereere no te Papa Noela hou a tono ai ia matou ia haere e taoto. Ua ui maere noa hoi au, mea nahea ratou i ite ai e mea au roa na Papa noela i te taofe ereere mai ta ratou ra i au na. I muri ae i te taotoraa, aita i topa maitai i to’u taotoraa e te rû nei ia tae oioi i te poipoi, eaha ta te « Papa Noela Â» i hopoi mai na’u.

Ua faariro te rahiraa taata i te Noela mai te hoê o te mau taime herehia faahiahia, te taime i faaohipahia e te taata no te horoa, no te amuiraa i roto i te utuafare hoê, no te faaroo atu i te mau pehe nehenehe e te faaneheneheraa i te fare, no te tamaa amui e no te himene i te mau himene noela i roto i te vahi nohoraa (mai ta to’u mau fetii i rave na i te mau matahiti atoa). E au ra e, ua haamauhia teie nei mau peu tumu i nia i te haamoriraa i te Mesia. E oia mau o ta te Bibilia e faaue nei ia tatou, e ere anei ?

E maere outou i te mau pahonoraa o teie nei uiraa !

No te aha te taata e mana’o ai e, e mea faahiahia te Noela ? Ia’u nei ra, ua mana’o atoa vau e taime faahiahia mau teie. Ua tiaturi hoi au i te mau haapiiraa a to’u mau metua i haapii mai. Aita hoi e tumu e feaa ai to’u mana’o i nia i ta raua mau haapiiraa. Ua haapii hoi raua ia’u i te mea i haapiihia ia raua e to raua na metua. Aita noa a’e vau i hi’opoa faahou i te tumu mau o te Noela !

Aita te rahiraa o te taata e feruri nei no te aha ratou i tiaturi ai i te mau mea o ta ratou e tiaturi ra, aore ra, i rave ai i te mea e ravehia ra e ratou. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao ua rau te mau peu tumu, e mea iti roa tei imi nei i to ratou mau tumu. E te farii nei tatou i te reira ma te ore e uiui te mana’o. Oia mau, te rahiraa o te mau taata e rave nei mai ta te tahi atu mau taata — no te mea e ohipa matauhia e e mea ohie.

E hi’opoa maite anae i te mau aa o te oroa noela. E hi’o mai tatou no te aha te taata i pee ai i te mau peu tumu i taaihia i taua oroa ra. No te aha i haapaohia ai i te 25 no Titema ? Ua haapao anei te Ekalesia matamua o te Faufaa Api i taua oroa ra ? Ua î roa teie buka rairai i te mau aamu e, ia amui-ana’e-hia, e roaa mai ai i te hoê hi’oraa papu mau. A faaatea atu i te mau manao turori, e a rave mai ai i te mau ohipa e tia ia HAAPAPU !

Tumu etene

I te matahiti 1990, ua opani te piha faatere haapiiraa no Solon, (hoê vahi e haaati ra ia Cleveland) i Ohio, i te mau faanahoraa atoa i faahohoahia i nia i te fanauraa e te mau faanahoraa Noela no te mea noa e, te ofati ra i te parau tumu no te faataa-ê-raa i te Ekalesia i te Hau Fenua. E te mau metua, tei inoino i ta ratou faaotiraa, ua tuu ïa i te piha faatere haapiiraa i mua i te haavaraa, no te mea te ite nei ratou e, te eiahia ra te Noela i ta ratou mau tamarii e i te huiraatira atoa. Pau roa aera te piha faatere haapiiraa i ta’na haavaraa ! Ua parau hoi te huiraatira e, e peu tumu te Noela na te ao atoa nei, e ere râ no roto i te hoê haapaoraa faaroo. no te mea ua hau atu oia i teie peu tumu. Ua faaotihia e, e no rapae teie faanahoraa i te faaroo – hoê tuhaa o te mau peu tumu o te ao atoa nei.

Te faahiti nei ra te tiribuna haava e, aita hoi e a’a cherisetiano to te Noela ! Area ra, ia au i te manao o te haava, te taioraa bibilia e te pure atoa, e taatihia ïa i te cherisetianoraa - e haapapuraa faahiahia mau â ! Te faaoti nei râ te tiribuna haava e, e ia tamau maite â te haapaoraa Noela, e te mau peu o te fanauraa no te mea e ere i te peu mau o te cherisetianoraa – no te pure râ e te taioraa bibilia, ia haapaehia ïa i te mau fare haapiiraa, no te mea e faanahoraa « faaroo Â» te reira.

Fatata te mau tuhaa atoa o te haapaoraa o te Noela, no roto mai ïa i te mau peu tumu e te haapaoraa faaroo roma. A taio mai na i te parau e faahitihia nei i roto i te hoê vea marite tuiroo (The Buffalo News, 22 no Novema 1984) : « Te faahororaa matamua roa ae no te faahanahanaraa i te 25 no titema, ua papaihia ïa i te piti o te tenetere i muri ae i te fanauraa o Iesu Mesia. Ua tiaturihia e, e ua tupu te Noela matamua ei pahonoraa i te mau oroa fanauraa i te mahana i Roma, hoê oroa no te mau ootiraa ei faaiteraa i te tau toetoe - i te hoiraa mai o te mahana- e no te haamoriraa ia Saturne, te Atua no te ueueraa huero. Ua riro te mau oroa fanauraa i te mahana ei tau maniania tei patoi-roa-hia e te mau faatere etaeta o te pupu iti faaroo cherisetiano o taua anotau ra. Te oroa Noela, i te hi’oraa a te hoê aivanaa, ua u’ana roa no te mea ua mono oia i te haamoriraa i te mahana (sun) ma te haamoriraa i te Tamaiti (Son). I te matahiti 529 i muri a’e i te Mesia…, i muri ae i te riroraa mai te cherisetianoraa ei haapaoraa a te Hau Emepera Roma mai te hoê faaroo no te mana faatere, ua faariro te emepera Justinien i te Noela ei oroa mo’a. Ua naeahia taua oroa ra i te hoê faito teitei- e parau paha te tahi pae te faito haehaa roa ae- i roto i te tau auhune, i te riroraa mai ei tau no te amuraa haavî-ore-hia e ei tau no te arearearaa i te hoê faito tei ore i naeahia a’e nei. Â»

A hi’o mai na ra i te tahi mau parau no roto mai i te Buka Parau Paari Katolika Catholic Encyclopedia, neneiraa 1911, i te api « Noela Â». « E ere hoi te Noela i te hoê o te mau oroa a te Ekalesia…te mau haapapuraa matamua roa, no ô mai ïa i Aiphiti. Â». Hau atu â, « te mau peu etene o te tarena o tenuare, ua haaati noa ïa i te Noëla Â». I raro a’e i te tumu parau o te « mahana fanauraa Â», Origène, o te hoê katolika, taata papai buka, te haapapu nei oia e : « â€¦ i roto i te mau papairaa mo’a, aitâ i itehia i te hoê taata i te faatupuraa te hoê amuraa maa rahi no to’na oroa mahana fanauraa. O te mau taata hara anae ra (mai ia Pharao e o Heroda) o tei faatupu na i te hoê oroa rahi no te haamana’oraa i te mahana i fanauhia mai ai raua i te ao nei ao Â» (Na’u teie haapapuraa).

Te Buka Parau Paari Marite Encyclopedia Americana, neneiraa 1956, tei tuu faahou : « Te Noela… aita i haapaohia i roto i te mau tenetere matamua o te ekalesia cherisetiano, no te mea, te haapaoraa cherisetiano i taua tau ra, o te haamana’oraa ïa i te poheraa o te mau feia tiaraa teitei, eiaha râ i to ratou mahana fanauraa… ua haamauhia ïa i te hoê oroa ei haamana’oraa I taua tupuraa ra [te fanauraa o te Mesia] i te maharaa o te tenetere. I te pae o te tenetere, ua faaue te Ekalesia o te pae tooa o te ra, ia haapao-tamau-hia te oroa o te mahana o te mau peu haamoriraa Mithra no te fanauraa o te mahana e te hopearaa o te haamoriraa Saturne, aore e haapapuraa maitai i nia i te taio mahana mau o te fanauraa o te Mesia.â€

Eita e hapehia i nia i te TUMU o te oroa Noela o teie nei tau. E nehenehe ta tatou e faahiti atu â i te tahi mau haapapuraa, o ta tatou ïa e tuatapapa mai i muri mai. E haamata tatou ma te faatua’ti i te tahi mau tupuraa.

Ua naeahia e 300 matahiti i muri a’e ia Iesu Mesia, hou te ekalesia roma i haapao ai i te Noela e i te paeraa noa o te tenetere i faahepohia ai ia haapao i taua oroa ra i roto i te emepera taatoa mai te oroa haamanahia no te faahanahanaraa i te “Mesiaâ€.

E tia anei ia faahanahana i te Mesia na roto i te oroa Noela ?

Te rahiraa o te taime, te faaroohia nei no nia i te tumu parau o te Noela e, e ua taui te mau taata i te mau peu tumu tahito e te mau hinaaro etene ma te parau e, i teie nei, ua « haamau-papu-hia ratou i nia i te Mesia. Â» Ua faaroo atoa hoi au ia vetahi ê i te parauraa e te « haamori nei ratou i te Mesia Â» na roto i te haapaoraa i te Noela. Te fifi noa râ, aita te Atua i parau noa ae, e mea tano i mua i to’na aro. Te faahepo mai nei râ ia tatou eiaha roa’tu e faatupu i te reira. Te haapaoraa i te Noela, ua faaino ïa i te Mesia ! Te mau mea atoa no te Noela, e mea faufau ïa i te Atua ! E hi’opoa mai tatou no te aha, i muri nei.

Ua parau te Mesia : “e mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia’u nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata ana’e ra. Â» (Mataio 15:9). E ere te Noela i te hoê faaueraa na te Atua - e peu noa hoi na te mau taata. E ua parau faahou te Mesia : « faaore tiâ outou i ta te Atua ra parau, ia ô mai ta outou parau i tuuhia maira Â» (Mareko 7:9). I te mau matahiti atoa, i te ao atoa nei, tau hanere mirioni taata tei haapao ra i teie nei faanahoraa i te 25 no Titema !

Mea maramarama maitai te faaueraa a te Atua, « Eiaha roa e pee atu ia ratou Â». Tera ra, rave rahi taata tei ore i mata’u i te Atua, ua vaiho râ te Atua ia ratou ia faaoti i to ratou iho parau. E ti’amâraa to te taata tataitahi — ia haapao e aore ra ia taiva i te Atua ! Tera ra, e utua ta te feia tei ore i ite i te Parau a te Atua !

Ua fanauhia anei râ te Mesia i te 25 no titema ?

Ua fanauhia te Mesia i te tau ahuneraa. Rave rahi taata o tei mana’o hape nei e ua fanauhia mai oia i te haamataraa o te tau toetoe, i te 25 no titema ! Te hape noa ra oia.

A hi’o mai na ra i te Adam Clarke Commentary, buka 5, api 370, neneiraa New York : “e peu matarohia e te mau ati Iuda i te hopoi i te mau mamoe i roto i te medebara i te tau o te Pasa (i te uaaraa tiare), e no te faahoiraa mai ia ratou i te tau o te uâ matamua Â». Te uâ matamua, o tei topa mai i te omuaraa o te tau auhuneraa e tae i te afaraa o te tau auhuneraa. Mai te peu e nuu â tatou i roto i teie nei irava : « I te taime a hopoihia ai ratou i rapae e arai noa te mau tiai mamoe ia ratou i te po e te ao. No te mea…mea oioi mai te omuaraa o te uâ matamua i te avae no march-esvan, e tano ïa i te ava’e Atopa e Novema (haamata i te tahi taime i te avae Atopa), te ite nei tatou e te vai nei te mau mamoe i rapae au i te tau mahanahana atoa. Mai te peu e aita â te mau tiai mamoe i faahoi atura i te nănă mamoe i roto i te aua, e nehenehe e mana’o e, aita â te avae Atopa i haamata atura e no reira, aita to tatou Fatu i fanauhia i te hoê 25 no Titema, no te mea te vai noa ra te mau mamoe i roto i te mau aua e, aita oia i fanauhia i muri ae i te avae Tetepa, i te mea hoi e, te vai noa ra te mau mamoe i roto i te mau aua, i te po. Ia au i teie noa mau tupuraa, e tia ia faaruehia te mana’o o te fanauraa i te avae Titema. Te faaamuraa mamoe i te pô, e tupuraa ïa no te tuatapaparaa tau… E nehenehe atoa outou e taio i te mau faahitiraa parau a te mau aivanaa tuiroo talmud i roto ia Lightfood. Â»

Te faaite mai nei Luka 2:8 ia tatou i tei hea taime i fanauhia’i te Mesia, « e tiai mamoe tei taua fenua ra e tia i roto i te mau aua, i te tiairaa i ta ratou mau nănă i te mau araraa i te po. Â» A hi’o e, e ua vai noa ratou i roto i te mau aua. Aita roa’tu teie ohipa i tupu i te avae Titema. Ezera 10:9-13 e te Sire a Solomona 2:11 o tei faaite mai nei e, te tau toetoe ra o te anotau ûa ïa e aita te mau tiai mamoe e nehenehe e faaea i roto i te mau aua i te po.

E rave rahi mau buka parau paari e parau nei e, aita te Mesia i fanauhia i te 25 no titema ! Te haapapu nei te Buka parau paari katolika i teie nei tupuraa. E au ra e, ua fanauhia te Mesia i te tau auhune ! Na te hoê haamaramaramaraa papu maitai e haapapu i taua parau nei.

Ua ite tatou i teie nei e, aita te taio mahana o te 25 no Titema i fatata’tu i te taio mahana o te fanauraa o te Mesia, nohea mai ïa te oroa i faatupuhia i taua taio mahana ra ?

A taio mai na ra i te tahi mau faahitiraa parau i roto i te api « Noela Â». « I roto i te ao roma, te mau saturnales (17 no titema) e tau ïa no te oaoaraa e no te opereraa tao’a. Te 25 no titema, e taio mahana ïa i faariro-atoa-hia ei fanauraa no te atua o te mau parau aro irania Mithra, te Mahana o te Parau-tia. Te mahana o te matahiti api a te hau roma (1 no Tenuare), e faanehenehehia te mau fare i te mau rau, te mau mori, e ua operehia i te mau tao’a i te mau tamarii e te mau feia veve. I taua oroa ra, ua apiti-atoa-hia te mau peu a te mau Heremani e te mau celte, a tomo mai ai te opu heremani tahito ra i roto i te fenua Gaule, i te fenua Beretane e i te area no Europa no ropu no te mau opu Teuton. Te maa, te autaeaeraa, te mau api faraoa monamona (bûche), te mau faaunauna o te natura e te mau tumu paina, te mau tao’a horoa e te mau tao’a faatae aroha, na te reira e haafaufaa i te mau tuhaa taa ê atoa o taua taime arearearaa ra. Te mau auahi e te mau mori, tapao no te tamahanahanaraa e te oraraa maoro roa, ua tu’ati-tamau-noa-hia te reira i te mau oroa o te tau toetoe, i te pae anei o te etene e tae noa’tu i te mau cherisetiano ". (Buka parau paari beretane Encyclopedia Britannica, neneiraa 15. Buka II, Api 903).

E titauhia te tahi hi’oraa hopea i nia i te parau o te 25 no Titema, ei mahana fanauraa no te Mesia. A papai atu i te parau i faahitihia i roto i te Toronto Star i te avae Titema i te matahiti 1984, papaihia e Alan Edmonds piihia, « E tarahu rahi ta tatou i te mau tahu’a no Gaule e i te mau opu holane. « Ua faaino te Reforomatio i te Noela. Mai reira mai, ua haamau te tahi atu mau ekalesiatiko politita i te oroa etene i te tau toetoe ei mahana fanauraa no Iesu no Nazareta e ua apitihia’tu i te tahi atu mau haamauruururaa etene ia farii-maitai-hia te reira.

Aita te 25 no titema i maitihia no te fanauraa o te Mesia aore ra no te mea ua fatata’tu i taua ohipa ra. No te mea râ e tu’ati oia i te oroa etene haamori idolo a te mau saturnales ! E tia ia hi’opoa maitehia i taua oroa ra. I te mea papu ra, aita tatou i ite i te taio mahana o te fanauraa o te Mesia. Noa’tu e, ua tia i te Atua i te faaite ia tatou, ua huna râ Oia i te reira parau i mua i te mata o te ao atoa nei !

O vai mau na o Saturne ?

Ua faahiti te mau parau i nia’tu i te tumu parau o te oroa saturnale. E hi’opoa maite anae o vai mau na o Saturne. Ma te hi’o na mua roa i te hoê faahitiraa parau no roto mai i te hoê vea marite, The Democrat and the chronicle, Rochester, New York, Titema 1984 : « te oroa saturnales no Roma mai te 17 e tae i te 24 no titema, te faaitoito nei i te mau taata ia faanehenehe i to ratou mau fare i te mau unauna o te natura e te mau mori e te horoaraa i te mau tao’a i te mau tamarii e te mau feia veve. Te oroa i te 25 no titema, natalis solis invicti aore ra te fanauraa o te mahana pohe ore, ua faaotihia ïa na te emepera ra o Aurélien i te matahiti 274 i muri ae ia Iesu-Mesia, mai te faahanahanaraa o te tau toetoe i muri mai, e hau atu â…ua faacherisetianohia mai te mahana i fanauhia mai ai te Tamaiti o te Maramarama. Â»

Te taote ra o William Gutsch, peretiteni no te Fare Vairaa Tauihaa Tahito Marite no te mau mea o te ao nei – planetarium Hayden, ua haapapu oia te niu mau o te i’oa Noela na roto i te irava parau i muri nei, i te 18 no titema 1989, i roto i te vea i Westchester, New York, The Reporter Dispatch :

“Aita te mau Roma matamua i faatupu i te Noela, tera ra ua haapao râ i te hoê oroa etene piihia saturnales. E oroa matahiti hoi, tei faatupuhia i te omuaraa o te tau toetoe, aore ra i te omuaraa o te rua poto. Teie te tau i reira te mahana e rave ai i te e’a haehaa roa i nia i te iriatai e i reira te mau mahana e haamata ai i te faaroa, ei tapao faaiteraa e, e tau tupuraa taa ê teie.

Mai te mea e, e rave rahi hohoa faaunauna o te saturnales tei faaauhia i te mau faanahoraa no teie nei tau, ua ite ïa tatou nohea mai i te tipeeraahia mai…ta tatou mau peu tumu no te oroa. Ua parauhia râ e, noa’tu e, aita te Mesia i fanauhia i te hopearaa o te avae Titema, te mau cherisetiano matamua - e pupu faaroo orure hau - tei taui i te taio mahana o te haamoriraa i te Noela no te mau saturnales no te ore e huti mai i te ara-maite-raa i nia ia ratou i te taime a haapao ai ratou i ta ratou iho oroa. Â»

Oia mau, e haamori te mau saturnales ia Saturne, te Atua no te auahi. E atua hoi o Saturne no te ueueraa huero maoti te hihi o te mahana i tupu maite ai te ueueraa e te faahoturaa o te mau maa. E haamori-atoa-hia oia i roto i te oroa o tei tupu i te tau toetoe, ia hoi mai oia (o te « mahana Â» hoi oia) e e haamahanahana i te fenua nei ia tia i te ueue i te tau faatupuraa raau. Ua fanao ïa te palaneta o Saturne i taua i’oa ra, i muri iho mai no te mea, i roto i te mau palaneta atoa, te mau ofai faaati nei e tona û uteute, tei faahohoa maitai i te atua o te auahi !

Mai te huru ra e, e atua no te auahi aore e atua no te mahana to te mau nunaa tataitahi. Te mau Aiphiti (e te mau Roma) o tei pii nei ia’na Vulcain. Ta te mau Heleni o Chronos, mai te mau Ati Kanaana - tera ra te pii atoa nei oia ia’na Saturne. Te pii nei te mau Babulonia ia’na Tamuza (mai ia Nimeroda tei tiafaahou mai, mai to’na iho tamaiti), Moloha aore ra o Baala (mai ta te mau tahu’a no Gaule e pii nei). Ua riro teie mau piiraa atoa ei mau i’oa taa ê no Nimeroda. Ua faarirohia Nimeroda ei metua no te mau atua Babulonia atoa.

Te mau faatusiaraa tamarii

A hi’o na i te mau peu iino i faatu’atihia i te haamoriraa i te atua o te auahi (Nimeroda, Saturne, Chronos, Moloha e o Baala),i roto i te mau faahororaa i muri nei i roto i te buka Na Babulonia e piti na Alexander Hislop, api 231 :

I teie nei, ua tu’ati noa teie huru haamoriraa i te huru o te Tia Aratai o teie faanahoraa haamori i te auahi. Nimeroda, ei faahohoraa i te hoê auahi amâ, i faatusiahia ai te mau taata, te mau tamarii ihoa râ, tei faarirohia ei haapau taata rahi… e o oia mau te metua tane o te mau atua atoa no Babulonia; e ua hi’ohia oia mai te reira te huru i muri mai e to te ao atoa nei. Mai te Metua tane o te mau atua, ua piihia ïa, mai ta tatou i ite ae nei, Chronos; e ua ite te taatoaraa i te aamu o Chronos, mai teie te huru, o oia o tei « amu i ta’na mau tama i muri noa ae i te fanauraahia mai Â» (Lempierre Classical Dictionnary, Saturn)… E auraa hohonu mau â to teie nei aai, no te parau o Nimeroda, i piihia « te taata tara nei Â», e faahitiraa noa te reira i te mea e, ei faahohoaraa no Moloha e aore ra no Baala, e tusia maitai roa ae te mau tamarii i nia i ta’na fata. E haapapuraa hepohepo mau hoi ta tatou i nia i taua tumu parau ra mai roto mai i te mau pueraa parau tahito. « Te mau ati kanaana Â», te parau nei Eusèbe, « te faatusia nei, i te mau matahiti atoa, i ta ratou mau tama fanau api herehia na Chronos aore ra na Saturne. Â»

Tera ra, no te aha te faatusiaraa taata i riro ai ei taviri no te faahanahanaraa i teie atua ino ? Eaha ta te mau taata e tiai nei i roto i te faatusiaraa ta ratou iho mau tamarii ? Hou atu â : « â€¦ o tei faafatata i te auahi e noaa ïa ia’na te maramarama mai roto mai i te mana o te atua Â» e « na roto i teie auahi hanahana, e tamâhia te mau ohipa iino atoa i ravehia e te mau ui na mua’tu Â» No te reira te mau tamarii i na rotohia ai i te auahi no te haere ti’atu ia Moloha ra (Ieremia 32:35).

Noa’tu te maere, ua tiaturi te mau taata i faahemahia e, e mauruuru to ratou “atua†ia ratou na roto i ta ratou faatusiaraa i ta mau tamari hara ore. Ua tiaturi ratou e, e na te auahi e tamâ ia ratou i te hara matamua. Te haapiiraa tumu etene o tei faahiti i te parau o te titauraahia ia parahi maoro i te vahi tamâraa hara ia mâ te aau, no roto mai ïa i taua tiaturiraa ra !

O vai mau na hoi o Nimeroda ?

E au ia tatou ia hi’opoa maite o vai taua taata Bibilia ra, o Nimeroda. Ua ite a’e nei tatou e, o te hoê oia o te mau atua haavare matamua roa o te aai. Eaha râ ta tatou e nehenehe e haapii mai â ?

Genese 10:9 te parau nei no Nimeroda : « e taata rahi haharu hoi oia i mua i te aro o Iehova (te Atua) Â». Ua tamata na oia i te mono i te Atua.

Te hoê taata aravihi tuiroo ati Iuda, Flavius Josephe o tei papai i roto i te « Pueraa parau tahito no te mau ati Iuda Josephus Antiquities Â» i te faufaa rahi o te tiaraa o Nimeroda i muri ae i te diluvi o te ao atoa nei. A hi’o mai na : « Ua taui maru noa oia i te faatereraa hau fenua i roto i te hoê faanahoraa haavîraa taata…o [Nimeroda] tei parau atoa e, e tahoo oia i te Atua mai te peu e, e diluvi faahou Oia i te Fenua, e no reira oia e patu ai i te hoê pare teitei roa ae ia ore ia taeahia e te mau pape… Ua ineine roa teie nei nunaa rahi i te pee i te faanahoraa a Nimeroda, e te manao nei ratou e, e ohipa ino ta ratou e rave nei mai te peu e e auraro ratou i te Atua Â» (Buka I, Pene IV, tuhaa 2,3).

Na roto i te mau i’oa e rave rau atoa to te mau taata matamua e penei ae te mau taata rahi orure hau i te haamoriraahia i roto i te mau haapaoraa hape. Aita noa ae Iseraela tahito ra i faaea i te tavini i te mau atua haavare o ta Nimeroda e faahohoa nei.

Ezekiela 8:13-14 te faahiti nei i te parau o te hoê orama no te mau vahine no Iseraela « i te otoraa ia Tamuza Â». Teie Tamuza (atua o te auahi) ua faahohoa ia Nimeroda, e e mea faahiahia mau te tumu o taua parau ra. Te auraa o te parau Tam oia hoi, " haamaitai-roa-raa ", e muz « auahi ". E mea maramarama roa te tatararaa o teie ta’o ia au i ta tatou i hi’o mai nei. I te mea fifi, i roto i te Vero i te Medebara i rotopu ia Irak e te Koweit, ua topahia na Saddam Hussein i ta’na hoê topita atomi i te i’oa ra o « Tamuza Â». Penei ae, ua ite oia e, teie i’oa e titau oia i te auahi.

Faatusiahia na Moloha

A hi’o mai na e mea nahea te pupu taata o te Atua, Iseraela, e haamori ai ia Baala/Moloha i te taime a faarue ai ratou i te Atua mau : « e ua faatia ratou i te mau vahi teitei i ô Baala, i te peho o te tamaiti a Hinoma, ei faataeraa’tu i ta ratou mau tamaroa e ta ratou mau tamahine ia Moloha, tei faaore-roa-hia e au, no te mea ua tia ore ia’u nei; rave ihora ratou i te reira parau faufau… Â», (Ieremia 32:35).

A hi’o na e, te parau nei te Atua iho e, aore noa’e teie nei mau mea faufau i ô mai I roto i To’na feruriraa :« E ua faatia hoi i te mau vahi teitei i ô Baala, ei tutuiraa i ta ratou mau tamarii i te auahi ei tusia taauahi na Baala, i tei ore i faauehia e au ra,aore I parau noa’e, aore i tupu noa’e I to’u nei mana’o. E teie nei, te fatata maira nei te mahana, te parau maira Iehova (te Atua), e ore ai teie nei vahi e parauhia’i o Topheta, e te peho o te tamaiti a Hinoma, te peho taparahiraa râ. (Ieremia 19:5). I te irava 6 te faatu’atihia nei te peho o Topheta e to Hinoma i taua huru faatusiaraa ra. Ieremia 7:31 te faatu’ati nei atoa ra te peho o Topheta e to Hinoma i te faatusiaraa tamarii. Te auraa o te ta’o ra o Topheta o « pahu - kinura Â». E tairihia te ta’i o te pahu no te mûraa te auê a te mau feia hamani-ino-hia o tei tutuihia i te auahi.

A tapao i teie faahitiraa parau na John Milton, te taata papai o te pehepehe Te Paradaiso Moe i nia i te atua ino mau o Moloha : « Na mua o Moloha i te haere mai, te arii ino nei, tei î i te toto o te mau taata e te mau roimata o te mau metua, noa’tu te haruru o te mau pahu e te mau kinura, aita te auê a te mau tamarii i faaroohia i te taime a na rotohia’i ratou i te auahi i mua i teie nei idolo iino mau.†Oia mau, e rave rahi te parau nei e, aita ratou e faatusia nei i ta ratou mau tamarii na Moloha i teie mahana, e taio maira i muri mai.

I roto i te Faufaa Api, Setephano, te taata i haamauiui-pohe-hia, no te mea hoi e tahi noa tufaa no te mea ua faahapa oia i te feia tei faaroo ia’na i te haamoriraa i teie idolo iino (Ohipa 7:43).

I to te arii Iosia, te hoê taata parau-tia, tei fariiraa i te terono ei arii no Iuda, ua haamou oia i te mau fata atoa o te peho no Topheta (aore ra o Hinoma – tau mau peho ra o ta te Mesia e faaau nei i te roto auahi gehena i roto ia Mareko 9:43-49) i muri noa iho i to’na faakoronaraahia. Ua ite oia i te taatoaraa o te mau raveraa iino tei faatupuhia i reira.

Te mau tahu’a no Gaule e te mau tusia taata

E rave rahi tei faaroo i te parau o te mau tahu’a no Gaule. E mea iti roa tei ite o vai e eaha hoi ratou. E hoi mai â tatou i nia iho i raro rii mai ma te hi’o atu, eaha tei faatu’ati ia ratou i te tahi mau peu o te Noela tei mataro-maitai-hia. E tia râ ia tatou ia hi’opoa na mua roa eaha ta ratou ohipa i roto i te mau tusia taata.

Ua riro o Jules Kaisara ei pû faaiteraa itehia a’e i nia i te parau o te mau tahu’a no Gaule. Ua ravehia mai te parau i muri nei mai roto mai i te Buka parau paari Beretane Encyclopaedia Britannica. Teie faahitiraa parau, i roto i te api « Tahu’a no Gaule Â» o tei haamaramarama maitai nei o vai mau â ratou : « Te mau tahu’a no Gaule, te pupu taata ite o te mau Celte tahito, te auraa o to’na i’oa o Ite (aore ra Ite) i te aluna. Te parauhia nei e haere tamau nei ratou ma te afaa aluna mai te peresibutero, orometua haapii e e haava ra te huru. Te mau pueraa parau tahito no nia i te mau tahu’a no Gaule, no roto mai i te toru o te tenetere hou Iesu-Mesia…Na te mau tahu’a no Gaule e rave nei i te mau faatusiaraa huiraatira e te mau faatusiaraa omoe, e rave rahi mau taurearea tane tei pee ia ratou ia haapiihia mai oia. Na ratou e haava i te mârôraa huiraatira e omoe, a faaoti atu ai i to ratou parau.. Te haapiiraa tumu a te mau Tahu’a no Gaule, o te tahuti-ore-raa ïa o te Varua..te pûpû nei (ratou) i te mau tusia taata na te mau feia i ma’ihia, aore ra, tei fatata nei i te pohe i roto i te aroraa. Ua î roa te mau oini osier i te mau taata ora no te hopoi atu e tutui i te auahi; noa’tu e, te maiti nei te mau Tahu’a no Gaule i te mau taata rave hara, te faatusia -atoa-hia nei râ te mau taata hara ore ra.

Ua î te Faufaa Tahito i te mau faautuaraa a te Atua no Iseraela, oia i rave i te mau peu o te mau nunaa e haaati ra ia ratou – e te amui nei matou i te mau tupuraa faufaa mau tei faaite i te hoê hohoa ino mau. (No te haapii atu â, a taio i ta matou buka rairai Te mau mahana mo’a a te Atua aore ra te mau mahana faaearaa te mau etene ra ?)

Te tiaraa o te peu amuraa taata

Te tahi atu parau mau no nia i te tumu o te Noela no roto mai ïa i te ta’o o teie tau amu taata. E niu to teie nei peu i roto i te raveraa a te mau tahu’a no Baala. A tapea i roto i te feuriraa e, te ta’o hebera no « tahu’a Â», o Cahn.

A hi’o mai na râ i te faahitiraa parau mai roto mai i te buka neneiraa « Na Babulonia e piti Â» na Alexander Hislop api 232 : « O te hoê o te mau parau tumu o te ture a Mose, hoê parau tumu mau mai roto mai i te faaroo o te mau patereareha, e ti’a ïa i te peresibutero ia opere atu i tei pûpûhia ei tusia taraehara (Numera 18:9-10).Oia mau atoa, e faahepohia i te mau peresibutero o Nimeroda aore ra o Baala ia amu atoa i te mau faatusiaraa taata, e no reira mai te fâraa mai te ta’o ra « Cahna-Bahl Â», te “peresibutero no Baalaâ€, i roto i to tatou iho reo no te faaau i te mau taata e amu nei i te tino taata.

Aore roa e taata e nehenehe e vai-ite-ore-noa i taua parau ra. E parau mau atoa e, te mau nei te rahiraa o te mau nunaa i te hoê peu tumu e tei roto atoa te peu amuraa taata. A hi’o mai i teie nei haapapuraa parau no roto mai i te New Yok Times, « Eaha te auraa o te parau amu taata ?†na Erick Eckholm : “Te amuraa taata, i te matamua ra, ua faatupu ïa i te maere e te faaatea-ê-raa i te mau totaiete matauhia, tae noa’tu i tei matarohia o tei rave na i taua peu ra. Â»

I roto noa iho i taua faahitiraa parau, te haapapu nei e, e rave rahi o te mau nunaa tei mana’o e, e auraa hanahana to teie peu.

Eaha atura no te aai o te Papa Noela ?

Ua manao anei outou e, penei ae te hopoi nei ra outou i ta outou iho mau tamarii na roto i te auahi, te faatusia nei outou ia ratou i teie nei mahana, tera ra, (na roto ihoa ïa i te hoê raveraa taa ê) na roto I ta outou haamoriraa i te Noela, ma te tamata maite i te « faatumu i nia i te Mesia Â» ?

Te parau nei râ te mau metua e, e tia ia ratou ia haapao atu i te taatoaraa o te aai no te Noela no ta ratou mau tamarii ! Te taatoaraa o te mau peu tumu o te Noela e tutonu ïa i nia i te mau tamarii o tei riro ei tumu no te mau mea e tupu nei. Ua ite au no te mea ua haapao au e 17 matahiti i te Noela. To’u tuahine matahiapo, to’u tuaane e o vau nei tei faarii e rave rahi, e e mea iti roa ta matou i horoa atu i te reira mahana - e ua haamata te reira na roto i te haavare i nia i te parau o te Papa Noela.

Tau matahiti i mairi a’e nei, ua parau te tahi peresibutero no New-Jersey i ta’na piha haapiiraa no te mahana matamua o te hepetoma, te sabati i te tau evanelia nei « Dimanche Â» e aai noa hoi te Papa Noela. Ua tupu vave mai te iriaraa mai roto mai te mau metua e te mau faatere. Ua « haapohe oia i te Papa Noela Â». Ua "haamou oia i te peu tumu o te utuafare" ! Ua « haru oia i te mana i roto i te utuafare ", te parau ïa a te papai. Ua faautuahia oia no to’na « tutonuraa e te aroha ore.â€

Ta’na hara ? Te parauraa i te parau mau !

Ia au i te « Encyclopedia of World History Â» na Langer (faahitiraa parau Santa), e i’oa pii noa hoi to’na teie no Nimeroda i Asia. O taua atua auahi ra tei pou mai, mai roto mai i te haapûpûraa auahi i te mau etene tahito ra e o teie noa â atua auahi i tutuihia’i e i amuhia’i te mau tamarii i te taime faatusiaraa taata i haapaohia e te mau taata tei riro na i mutaa ihora ei pupu taata no te Atua.

I teie nei mahana te i’oa o Santa Claus mai roto mai ïa ia « Saint Nicolas Â». I te matahiti 1809, ua riro o Washington Irving te tumu no te faatauiraa i te episekopo etaeta ei mea taata api « te taata oaoa nei St Nick Â» i roto i te Knickerbocker History of New York. (Te rahiraa o te mau peu no te Noela no te fenua Marite, e mau peu api ana’e ïa). Te parau « Old Nick Â», e parau fariihia no te faaite e, no te diabolo.

I roto i te Apokalupo 2:6 e te 15, te taio nei tatou i te tumu parau « te mau haapiiraa tumu a te mau pipi Nikola Â» o ta te Mesia e parau nei « aore roa oia e mauruuru i te reira Â». A hi’opoa maite anae i te ta’o Nicolaites. Te auraa ra, "te pipi no Nicolas". Nikos, te auraa "taata haamou". Laos te auraa « nunaa Â». Te pupu taata Nicolas, o tei pee ïa i te taata haamou - Nimeroda. Mai te peu e, ua mana’o outou e, ia haamori ana’e outou i te Noela ei peu cherisetiano fifi ore, a vaiho ïa i teie mau parau mau tia ia tomo atu i roto i to outou mau aau.

Te faarii mau anei râ te mau Papairaa mo’a i te horoaraa tao’a te tahi i te tahi ?

Te parau nei te mau feia hoo tao’a e, te maraa nei ta ratou faufaa i nia i te faito 60% i roto i na pue tau no Noela. Ei faahohoahia ïa i nia i te hooraa tao’a. E rave rahi tei mana’o nei e, te peu tumu o te horoaraa i te mau tao’a, no roto mai ïa i na « taata paari tootoru Â» (aita te Bibilia e parau nei e hia rahiraa o ratou) i te pûpûraa i te mau tao’a na te Mesia. E parau mau anei ? Nohea mai teie peu horoaraa tao’a, e eaha ta te Parau a te Atua e parau nei ?

Te parau nei te Bibliotheca Sacra, neneiraa 12, api 153-155 : « e peu matarohia te horoaraa tao’a i roto i te mau hoa, o te hoê tuhaa ïa no te Noela e no te mau Saturnales, e ua ravehia mai te reira peu e te mau cherisetiano mai roto mai i te mau etene, mai ta te faaararaa a Tertullien e faaite maira Â».

Mai te tahi atu tuhaa o te Noela, te parau mau hitimaue, e ere teie mau peu cherisetiano, no roto mai i te Bibilia. Te mea arearea, te au nei te mau taata i te tiaturi e, e te pee nei ratou i te huru o te mau taata paari ra ma te horoaraa i te mau tao’a na te Mesia ra, area hoi, te horoa nei ïa ratou i te mau tao’a te tahi i te tahi ana’e ! Auê ïa haavare e ! Ua mo’e-roa-hia ïa te Mesia.

Te haapii mai nei hoi te Bibilia e, aita e tia i te mau cherisetiano ia haapao i te mau mahana fanauraa. E rave rahi mau irava e haapapu mai nei teie parau. (A taio atu i te mau papairaa parau « E faahanahanaraa cherisetiano anei te oroa fanauraa ? Â»). Eaha ta outou e mana’o mai te peu e e titauhia mai outou i to outou iho oroa fanauraa, e ia tae atu outou, te ite nei hoi outou i te horoaraa tao’a te tahi i te tahi, aita râ outou i haapaohia ? E peu maamaa te reira ! Mai te mea e tupu te reira, e riro outou i te parau e, e feia miimii ratou no te haamo’eraa ia outou. I te parau mau râ, te horoa nei te mau taata i te mau tao’a i te Noela no te mea te tiai nei oia ia horoa-atoa-hia mai ta ratou !

E hoi poto noa mai tatou i nia i te parau o na « taata paari tootoru Â» o tei horoa i te mau tao’a na te Mesia. Tei roto te mau haapapuraa ia Mataio 2:1-11. “E ia fanau Iesu i Bete-lehema i Iudea ra, i te hau o te arii ra o Heroda, inaha, e taata paari tei haere mai i Ierusalema mai te hitia o te râ mai, e ua ui maira, Teihea te Arii fanau apî o te ati Iuda nei ?...E tae atura ratou i roto i te fare, ite atura ratou i taua tamaiti iti ra e tana metua vahine o Maria, tipapa ihora i raro, tahopu atura ia’na : ua iriti a’era i ta ratou tao’a, hopoi tura i te ô na’na, i te auro, e te tapau libano e te mura.â€

Te manaohia nei e, teie nei mau tao’a no te "tamari ïa o Iesu". O te reira anei ta te Bibilia e parau nei ? Aita roa’tu ! I te hi’oraa matamua, e tia ia ite e, e ua horoa ratou i te mau tao’a ia Iesu. Aita ratou i tia i mua ia’na ma te horoaraa i te mau tao’a te tahi i te tahi, aore ra ma te horoa atu i te tahi atu taata ê. Ua « tuuhia te mau tao’a i mua Ia’na ra Â». Hau atu i te reira, ua tae mai ratou i muri a’e i to’na « oroa mahana fanauraa Â». Teie te tahi atu â tumu e faaite ra e, e ere roa’tu teie i te mau « tao’a oroa fanauraa Â».

Hoê o te mau peu tumu no te pae Hitia o te râ mai, o te horoaraa ïa i te mau tao’a i te taime a vai ai te taata i mua i te hoê arii. Ua ite teie nei mau taata e, te vai nei ratou i mua i te « Arii o te mau ati Iuda Â». Te faahiti nei te Bibilia e rave rahi hi’oraa no te mau taata tei hopoi i te mau tao’a na te mau arii, aore ra, o tei horoa atu i te mau arii ra i te taime a tae ai ratou i mua i to ratou aro ra. E peu matarohia i teie nei mahana ia ite ana’e te hoê tia hau e aore ra te tahi atu mau taata i mua i te aro o te hoê tia faatere o te ao nei.

I te pae hopea, a hi’o mai na i te parau a te Adam Clarke Commentary, neneiraa 5, api 46, i nia i te ohipa i tupu i taua taime ra : « irava 11. Hopoi tura i te ô Na’na. Aita te mau taata o te Hitia o te râ e tapiri atu i pihaiho i te mau arii aore ra i te tahi atu mau taata tiaraa faahiahia, mai te peu aita hoi ta ratou e tao’a pûpû i roto i to ratou rima. E itehia teie mau peu tumu i roto i te Faufaa Tahito, e te tamau noa â ra i te pae Hitia o te râ ma e tae noa’tu i te tahi atu mau motu apî o tei itehia mai i te mau Miti Apatoa Â». E mea pinepine mau â te horoaraa tao’a na te mau arii.

Eaha ra te mea ohie roa ae ?

Te niu mau o te tumu raau no Noela

Eita te hoê neneiraa parau i nia i te tumu parau o te Noela e hope paatoa mai te peu aita e horoahia te tahi haamaramaramaraa i nia i te « tumu raau no Noela Â». Tae mai â i teie nei, aita â tatou i faahohonu atura i taua parau ra. Te tumu raau no Noela o teie anotau, no ô mai ïa i te fenua Heremani. Tera ra, ua ravehia mai te reira peu e te mau Heremani mai roto mai i to Roma, tei rave mai, mai roto mai i to Babulonia e to Aiphiti.

Te faaite mai nei te parau i muri nei e eaha te tiaturiraa a to Babulonia i nia i te niu o te tumu raau no Noela : « Hoê o na fabula a to Babulonia tei faahiti na i te parau no te hoê tumu raau « e vai matie noa Â» mai roto mai i te ohi o te hoê tumu raau pohe. E tapa’o ïa teie ohi no Nimeroda, o tei pohe, teie tumu apî tei faahohoa nei ia Nimeroda o tei faatia faahouhia mai i roto i te taata ra ia Tamuza ! I ô te mau tahu’a, e tumu raau mo’a te aluna, i to Aiphiti ra o te tumu tamara ïa, e i to Roma ra e tumu raau aupaina ïa, o tei faaunaunahia e te mau maa hotu uteute i roto i te pue tau saturnales ! (Walsh, Curiosities of Popular Customs, apî 242).

Te buka ra a Frederick J. Haskins piihia Answers to Questions, te parau nei e : « no ô mai i Aiphiti te tumu raau o te Noela, no te hoê tau ïa na mua rii noa a’e i te tau Noela Â». Ua ite anei outou i te reira - ua na mua’tu te tumu raau Noela i te cherisetianoraa ?

Aita te rahiraa o te mau peu no Noela i faahitihia i roto i te Bibilia.Te tumu rahi, oia hoi, e ere roa’tu no ô mai i te Atua ra - e ere roa’tu te reira te huru haamoriraa Ta’na i mana’o i te taata ia rave No’na ra. Tera ra, te faahitihia nei te parau o te tumu raau o Noela i roto i te Bibilia ! A taio ana’e ia Ieremia 10:2-5 : « te na ô maira Iehova (te Atua) : Eiaha outou e haapii i ta te etene ra parau…e PEU FAUFAA ORE ana’e ta te mau fenua atoa, te tâpû nei ratou i te raau no roto i te ururaau i te mauhaa ooi, e ohipa ïa a na rima o te taata rave ohipa.Ua faaunauna hoi ratou i te ario e te auro, e ua haamau hoi ratou i te naero e te hamara, ia ore ratou ia turorirori. Mai te tamara ratou i te etaeta, e ore hoi ratou e parau; e hopoi-noa-hia ratou, no te mea e ore e tia ia haere, eiaha e mata’u atu, e ore hoi e tia ia rave mai; e te hamani maitai, e ore roa e tia ia ratou. Â»

E hi’oraa maramarama maitai teie o te tumu raau no Noela o teie anotau. Te faahiti nei te Atua te parau no teie tumu raau, ma te parau e « ta te etene ra parau Â». Mai te haapapuraa i ta’na parau, te faaue nei i To’na pupu taata eiaha « e haapii i ta te etene ra parau Â» ma te parau e, e peu « FAUFAA ORE Â» ana’e. Te haapapu mai nei te irava 23 na roto i te hoê hi’oraa faahiahia mau e te paari : « Ua ite hoi au e Iehova (te Atua), e ere tei te taata iho to’na haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i [to’na] taahiraa. Â» E tia ïa i te Atua ia haapii atu i te taata i te huru oraraa e tia ia’na ia haapao. Eita hoi te taata e maramarama ia’na iho i te mau e’a o te Atua.

Aita te pene 10 a Ieremia e farii ia tatou ia tiaturi e, mai ta te tahi pae e parau nei, no te mea e aita e puai to te mau tumu raau no ratou iho, eita ïa e opanihia ia rave mai i te hoê tumu raau no Noela. Te haava etaeta nei te Atua i te faateiteiraa i te mau tumu raau a te mau etene (no Noela) na roto i teie faaueraa Bibilia !

Te tumu o te mau hei, te faraoa monamona « bûche Â» e te gui

Te parau nei te Buka parau paari ra Americana e : « Te houx, te gui, te faraoa monamona no Noela…e mau toetoea o te tau hou te cherisetianoraa. Â» Oia hoi, e haapaoraa etene ! Te faraoa monamona no Noela, e faaohipahia ïa i roto i te mau peu Teuton no te haamoriraa i te natura.

Te vai nei te Buka a Frederick J. Haskins, o tei faahiti atu â : “te tiaturi nei te mau mana faatere e, te faaohiparaa i te mau hei no Noela, no roto mai ïa i te mau peu tumu etene i te faaunaunaraa i te mau paturaa e te mau vahi haamoriraa i roto i taua oroa ra tei faatupuhia i roto i te reira noa iho tau Noela. Â»

Te Buka parau paari Beretane, i roto i te faahitiraa parau « Celastrales Â», te faaite nei i te tumu mau o te mau korona : « Te hopoi nei te mau etene no Europa i roto i to ratou nohoraa i te mau ruru, ei pûpûraa i te hoê haapuraa no te mau feia hanahana mau ia tae i te tau toetoe. I roto i te mau saturnales, te oroa i te tau toetoe a to Roma, te horoa nei te tahi i te tahi i te mau amaa o te houx ei tapao faaite i to ratou auhoaraa. Ua faaohipa te mau cherisetiano matamua no Roma i te houx mai te hoê faaunaunaraa i roto i te tau noela. Â»

Te vai ra tau tatini huru houx. Fatata pauroa te mau houx, te vai ra te ô tane e te ô vahine - mai te « Blue Prince e te Blue Princess Â», aore ra te « Blue Boy e te Blue Girl Â» aore ra te « China Boy e te China Girl Â». Aita te tumu houx ô vahine e nehenehe e faatupu mai te maa, mai te peu e, aita te hoê tumu ô tane i pihai no te faatito atu ia’na. E mea ohie roa ia ite e no te aha ra te hei houx i ravehia’i i roto i te mau peu etene ei tapao no te auhoaraa e no te HOTURAA RAHI.

Eita te noela e hope tia roa no te tahi atu mau taata ia ore ia « apa i raro ae i te gui Â». Oia atoa, te ravehia nei taua peu etene ra i roto i te hoê arearearaa i te pô, tei faatupuhia i roto i te mana’o taero ava. Mai teie nei mahana, te tupu nei te mau « apaparaa Â» i te omuaraa o te mau oroa saturnales, aore ra, i te Noela. Eita roa e mo’ehia ia’u te titauraa ia apa i te metua vahine o to’u mau hoa a tomo ai au i roto i to ratou mau fare i te mau Noela atoa. O te ohipa matamua ïa ta matou e rave na. Aita vau i au noa a’e i taua peu ra - tera ra, e ohipa te reira « tei titauhia ia’u ia rave Â» ! Ua tiaturihia e, e mana faaora taa ê to te gui no te feia tei "arearea" i raro a’e.

Te Buka parau paari Beretane, neneiraa « Santalales Â» te parau nei e : « Ua mana’ohia e, e mana faahiahia mau to te gui no Europa i roto i te mau oroa a te mau tahu’a no Gaule, e te vai noa nei â i roto i te peu o teie nei tau, e no roto mai hoi taua tiaraa faahiahia ra to’na i te tau Beretane tahito Â». E viivii hoi te gui i nia i te tumu aluna. (A haamana’o ana’e e, e haamorihia te mau tahu’a no Gaule i roto i te mau maa aluna.) Te mau Celte matamua (taatihia i te mau tahu’a no Gaule « druides Â»), ua mataro noa na i te horoa i te gui na te mau animala ei raau rapaauraa ia nehenehe ratou ia fanau. To’na tatararaa mai roto mai i te reo celte o : « te raau faaora i te mau mea atoa Â».

Mai te gui, ua mana’o-atoa-hia e, e mea mo’a te mau maa o te houx no te atua mahana. Te tâpû raau mahana « sun log Â», ua piihia ïa e faraoa monamona no Noela (yule log). Te ta’o ra « Yule Â» (bûche) e « huira ïa Â» te auraa, e e mea maoro te vai –noa-raa ei faahohoaraa etene no te mahana. E ere ïa i te mea maere e, te parau nei te taata i te parau o te « tau mo’a no Noela Â».

Anoiraa i te haamoriraa o te Atua mau e te mau haapaoraa hape

Te ta’o api e faaohipahia no te tatara maite te haapaoraa hape a te mau etene e te haamoriraa i te Atua mau ra, o anoiraa. O te taata noa’tu e rave i taua ohipa ra i roto ia Iseraela i mutaaiho ra, e haapohehia ïa (Levitiko 18:21, 29) ! E mea fifi roa !

Te vai nei te hoê hi’oraa faahiahia mau, i roto i Te mau Arii II 17:33, no to Iseraela mana’oraa e te tiaturiraa, i roto i to ratou aau, e te haamori nei ratou i te Atua i roto i te nunaa atoa : « Ua mata’u â hoi ratou ia Iehova (te Atua), ua haamori râ i to ratou ihora mau atua, mai te mau fenua atoa no reira mai ratou. Â»

Ua maramarama anei outou i te reira ? E, te mata’u nei ratou i te Atua a haamori noa’tu ai i te tahi atu mau atua. Eita ïa e maere e, i te parau i tuuhia mai i roto i te irava i muri noa mai (34) te parau nei e, « e ERE hoi o IEHOVA (TE ATUA) ta ratou e mata’u nei Â» ia au i te e’a o ta te Atua i faaue mai. Tera te huru o te mau taata ta te Atua e ite ra i teie nei mahana - noa’tu te mau mea atoa ta ratou e mana’o i nia i ta ratou ohipa i rave na ma te pee atu i te mau haapaoraa etene tahito ra.

I te irava 30, te haapapu nei e ua haapiihia taua peu ra, mai roto mai i te mau peu a te « pupu taata o Babulonia Â» (e te vai atu â), e to ratou atua matamua roa, ia haamana’o ana’e tatou, o Nimeroda (Baala aore ra o Moloha) -, o ta tatou i ite mai nei, o te hoê noa iho ïa taata.

A hi’o mai na râ i te faaararaa a te Atua i roto i te Deuteronomi 12:29-31, e te tumu oia i faaara ai ia ratou ! « I pau te mau etene i mua ia oe i to Atua ra ia Iehova, i ta oe e haere nei e faaere…ia parahi oe i to ratou ra fenua; e haapao maitai ia oe iho, ia pau ratou ra, ia ore hoi oe ia fifi i te peeraa’tu ia ratou ra, eiaha hoi oe e ui i to ratou ra mau atua, i te na ôraa e : I nahea teie nei mau nunaa i te haamori i to ratou ra mau atua ? e na reira atoa hoi au nei. Eiaha hoi oe e na reira i to oe ra ATUA ia Iehova; ua hope hoi TE MAU MEA FAUFAU ATOA ta Iehova (TE ATUA) E FAUFAU RA i te ravehia e ratou i to ratou mau atua, e ua tae roa i te tahu i ta ratou iho mau tamaroa, e te mau tamahine i te auahi i to ratou ra mau atua Â».

E rave rahi atu â mau irava, mai te Deuteronomi 12, e tia ia tuatapapahia. (E hi’o atoa i te Exodo 34:10-17; 23:23-33; Levitiko 20:22-26; Deuteronomi 20:13-18, e te vai atura). Ua ite te Atua mau e, te taviniraa i te tahi atu mau atua e faatusiaraa tamarii tei reira !

Deuteronomi 12:32, te haapapu mai nei e, aita te Atua e hinaaro ia taatihia Ta’na ra parau i te tahi atu mau e’a hape. « Ta’u e parau atu ia oe ra e haapao maite i te reira, e rave ïa; eiaha oe e taati noa’tu i e tahi vahi, e eiaha hoi e haamairi i e tahi vahi. Â»

Teie te mau PARAU MARAMARAMA MAITAI ta te Atua i horoa mai i te mau taata atoa e parau nei e, e nehenehe ratou e taati atu i te mau peu etene iino mau i te parau « faatumuraa i nia i te Mesia ra Â».

Te mau haapaoraa etene a Iseraela tahito ra i roto i te mau peu o teie nei anotau

Te haamaramarama mai nei Deuteronomi 12:2-4 i te hoê tupuraa faufaa mau. Te parau maite nei te Atua e : « E taihitumu roa outou i te mau vahi atoa ta te mau etene e hee ia outou nei i haamori i to ratou mau atua, tei nia i te mou’a teitei ra, e tei nia i te mau aivi ra, e tei raro a’e i te mau raau marumaru atoa ra : e taihitumu outou i ta ratou mau fata… e tutui hoi i to ratou mau vahi ururaau i te auahi,…Eiaha ra outou e na reira i to outou Atua ra ia Iehova. Â»

A tapa’o i te mau faahororaa no te "mau tumu raau matie" e "te mau ururaau". Te vai nei ra i roto i te Faufaa Tahito e ahuru a’e irava tei faahiti i te parau o te « mau tumu raau matie Â» ma te taati atu i te haamoriraa idolo. Te tiaturi nei te mau aivanaa e, te ra parau « matie Â», e hohoa ïa no tei vai matie noa i te roaraa o te matahiti, oia hoi, te mau tumu raau rauere vai-matie-noa !

E hi’opoa maite â tatou i te aai e te tumu o te tahi atu mau peu o te mau saturnales, tei rave-noa-hia ra â i teie nei mahana. Teie te tahi faahitiraa parau e hepohepo ai te tahi, e no roto mai hoi i te Dictionnary of Greek and Roma Antiquities, « Oscillia Â» neneiraa 3, buka II. « â€¦ e rave rahi tei faatupu nei i te mau oroa e te oaoa nei, te vai nei te horoaraa tao’a i rotopu i te mau hoa, te tahi i te tahi, e nahoa rahi tei te mau aroa ma te pii hua e : « Teie mai nei te mau saturnales Â». Ia au i te tahi rohipehe etene Virgil, e ô te tuuhia i raro a ‘e i te hoê tumu raau matie i faanehenehehia. Te mau hohoa e te mau tapo’i mata - piihia « oscilla Â», tei faatarerehia i nia i taua tumu ra, mai tei itehia i roto i te mau tumu o te Noela i teie nei mahana. Te farii nei te mau tuatapaparaa parau e… te vai nei te mau toetoea o te mau faatusiaraa taata i roto i teie mau « oscilla Â»â€¦ Â»

Aita anei teie mau ohipa e faahaamana’o ra ia outou i te tahi mea ? Te mau horoa, te mau himene i roto i te mau aroa poromu, te mau tumu raau matie, te mau faaunaunaraa, te mau ô i raro mai i te tumu raau, te mau oroa faaoaoaraa, oroa arearearaa ? E nehenehe teie mau peu e faatupu i te maereraa, tera ra, e hohoa te reira no te mau ohipa iino mau.

E au te mau oscilla o teie nei tau mai te mau « melahi nainai Â» tei faatarerehia i nia i te tumu ra. I to’u vai tamariiraa ra, na’u ihoa e tu’u nei i teie nei mau « melahi aiu Â»i nia iho i te tumu. I tiaturi na vau e, e e « melahi aiu Â» ratou. Auê au i te hape e ! E ia mana’o ana’e outou, te vai ra anei i roto i to outou mau fetii tei ite i te mau mea e mauhia ra e ratou ? Aita roa’tu ïa – aita hoi e iriti i te faufaaraa o taua ohipa ra, aita atoa i riro ei ohipa hape rii i mua i te aro o te Atua.

Te peu etene rahi i roto i te Ekalesia

Te faaite nei te tahi atu tumu e, e nahea te reira i riro mai ai ei peu tumu i ravehia « ma te haapao ore Â» na e tau mirioni taata– e ere râ ratou i te taata parau ti’a i mua i te aro o te Atua. A taio mai na râ i te hoê faahitiraa parau no te Buka parau paari Beretane, neneiraa 15, buka 10, api 1062-3 : « te cherisetianoraa…na roto i te hoê faanahoraa no te oraraa taatoa…o tei riro ei haapaoraa i haamanahia no te emepera [Roma].

No te tahi taime, ua tamau noa te moni e te tahi atu mau tihi i te faatu’ati i te mau tumu cherisetiano e te haamoriraa i te mahana, peu i haapaohia mai na e Constantin. Tera ra, i muri noa mai i taua tau ra, ua tamau noa â te peu etene roma i te faatupu tamau-noa-raa i te tahi atu mau haafifiraa tamau, te rahi e te iti… Ua tapea noa te tarena Ekalesia i te mau haamana’oraa rahi o te mau oroa hou te cherisetianoraa, oia hoi te Noela, tei rave mai i te mau faanahoraa o te mau saturnales e te oroa fanauraa o Mithra. Hau atu i te reira, te tuhaa rahi roa a’e o te cherisetianoraa o te mau pae tooa o te râ, e tia ïa i te Roma tahito ra, no to’na paari, oia te tumu o to’na huru e to’na mau-papu-raa Â».

Hoê mana tuiroo mai te Buka parau paari Beretane tei farii e, no te taata noa’tu e hinaaro e ite ra, na te mau saturnales e o Roma tahito ra i faataa i te « paari… te mau-papu-raa e te huru Â» o te cherisetianoraa i te mau pae tooa o te râ !

E fariiraa faahiahia mau te reira !

Teie â te tahi atu faahitiraa parau puai mau, neneiraa « Christmas Â» o te New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, tei faaite mai nei e mea nahea to teie nei oroa etene haamori idolo i ô ai i roto i te ao « cherisetiano Â».

“Tei te oroa etene Brumalia (25 no Titema) e nehenehe ai e haamau i te taio mahana o te oroa, tei tupu i muri noa mai i te mau saturnales (mai te 17 e tae atu i te 24 no Titema), e tei faatupu i te oroa no te mahana poto roa a’e o te matahiti e tei faahanahana i te « mahana api Â»â€¦ eita râ e nehenehe e haapapu maite i te taio mahana. No te mea e ua niu-roa-hia te mau saturnales e te oroa o te Brumalia i roto i te mau peu tumu a te nunaa, eita te mana cherisetiano e nehenehe e faataa ê atu te reira…E oroa matau-rahi-hia te oroa etene e to’na mau oaoaraa e to’na mau haafifiraa i oaoa ai te mau cherisetiano o taua tau ra no te mea ua roaa ia ratou te tahi tumu e nehenehe ai ratou e tamau noa i to’na faatupuraa ma te iti te tauiuiraa i roto i te arueraa e i roto i te huru faatupuraa o taua oroa ra. Ua patoi te mau feia poro cherisetiano o te pae tooa o te râ e te hitiaa o te râ i te haerea maamaa e te hairiiri ia faatupuhia te oroa mahana fanauraa o te Mesia area te mau cherisetiano no Mesopotamia ra, ua pari ïa ratou i to ratou taeae no Tooa o te râ i te haamori idolo e te haamori i te mahana no to ratou fariiraa i teie oroa etene ei oroa cherisetiano.

Te faaite atoa maira te tahi atu â parau e mea nahea to te ekalesia Roma i faariro ai i te Noela ei oroa haamanahia. Te Buka parau paari Beretane, neneiraa 1946, te parau nei e : « E ere hoi te Noela i te hoê o te mau oroa matamua a te ekalesia ra… Te tahi atu mau Latino, i te matahiti 354, penei a’e ua taui ratou te oroa fanauraa o te 6 o Tenuare no te 25 no Titema, tei riro na ei oroa no Mithra…aore ra ei mahana fanauraa o te MAHANA pohe ore…Te mau taata no Suria e te mau taata no Aramenia, o tei tapea i te taio mahana o te 6 no Tenuare, te pari nei ratou i to Roma na i te haamori i te mahana e te haamori idolo, ma te haapapu e… te oroa o te 25 no Titema, ua fâ mai ïa mai roto mai i te mau pipi o Cérinthusâ€.

Mea na reira hoi to te oroa etene ra, faahanahanahia i mutaa ihora hou te fanauraa o te Mesia, i te tupu-maite-noa-raa mai i roto i te cherisetianoraa i fariihia.

Ua ite anei outou e, i te ahuru ma hituraa o te tenetere, ua ite hoi te mau Puritains o te Nouvelle-Angleterre e, e mea ino mau â te Noela ? Ua patoi ratou i to’na haamoriraa ma te haamau i te hoê ture, i te matahiti 1659, i roto i te ooa o Massachussets. O tei haamori noa’tu, e riro ïa i te faautuahia e te haruhia no te tuu i roto i te fare tapearaa. Ua naeahia e 200 matahiti (1856) hou te mau taata e faaea ai i te rave i te ohipa i te mahana no Noela i Boston. Ua ite te mau Puritains i to’na tumu mau e ua faariro ia’na ei « oroa etene e mai te hoê oroa pâpa haamoriraa idolo Â»

Te mau taata « e taui nei i te mau Taime e te mau Ture Â»

Te faahiti nei te peropheta ra o Daniela (7:8) i te parau o te hoê « tara iti Â» tei “parau faaino i Tei Teitei ra… e mana’o hoi e ruri ê i te taime e te mau ture (7:25) Â». Teie nei tara iti, o te hoê ïa tia mana faaroo rahi o te tamata nei i te faahepo i ta’na iho faanahoraa no te mau mahana e te mau faahanahanaraa i nia i te hoê ao e ore e ara ra, ma te mono atu i te mau faaueraa maramarama maitai a te Atua.

Te ta’o hebera tei ravehia no « taui Â» teie hoi te auraa « faariro ei ohipa ê, haafifi aore ra haamau Â». Te ta’o i hurihia mai na roto i te ta’o « taime Â», e « taime taa ê, anotau aore ra e tau Â». Te ta’o hebera te ravehia mai no te « ture Â» oia hoi, e « faaueraa e aore ra e ture na te Atua Â» ïa. Ia amui-ana’e-hia taua mau parau ra, te faaite maira ïa teie nei irava e, e te tamata nei teie hoê mana faatere i te « faahuru ê i te tahi mau taime taa ê e te mau anotau i haamauhia i roto te Ture a te Atua ra Â». E hi’oraa faufaa rahi mau te Noela no te faaiteraa i taua huru raveraa ra. Ua ruri-ê-hia hoi te faaueraa a te Atua no te rave mai i te mau peu a te taata.

Noa’tu e, e tupu taua mau irava ra a muri a’e, te faaite maira râ te irava i muri nei e, e mea nahea teie ohipa i te tupuraa. No roto atoa mai i te Buka parau paari ra Beretane, i roto i te api « Cherisetianoraa Â». « Oia mau, te lituria o te oroa Pasa, ua faahohonu faahouhia ïa i roto i te Ekalesia orthodoxe i te mau pae tooa o te râ, e te oroa no Noela i roto i te Ekalesia katolika Roma ïa… Te tarena cherisetiano, o te faanahoraa faaroo opere-roa-hia-a’e. Ua farii-atoa-hia te hepetoma e hitu mahana e te tereraa o te mau oroa cherisetiano e te mau fenua tei iti te faaroo cherisetiano. Noa’tu te rahiraa tamataraa no te faaô i te mau hepetoma ohiparaa huru rau, aita râ te hepetoma e hitu mahana e te mahana matamua o te hepetoma (dimanche) ei mahana faaearaa i faaorehia tae noa’tu i te mau fenua communiste tei ore i tiaturi i te Atua. I roto atoa i te mau amuiraa e te mau mau pupu taata tei ore i tiaturi i te Atua, o teie nei ao, te vai noa ra ïa te faufaa o te mau oroa cherisetiano ei mahana faaearaa, te Noëla iho â râ Â».

Oia mau, o te mau « orometua ekalesia poritita Â» tei faahitihia na i nia’tu, tei tamata i te faahepo i te tarena « cherisetiano Â» i te hoê ao maramarama ore. Na teie mau aratai i mana’o e « taui i te mau taime e te ture. Â»

Te mana atâta o te mau haavare

O Abadona (Apokalupo 9:11) te tahi atu i’oa to Satani. Nimeroda- Saturne- Moloha-Baala, mai ia Satani atoa, e atua o te auahi o tei haamou e tei amu i te mau tamarii ra.

Te Iesu Mesia mau, aita noa’e e eita roa oia e parahi « i roto Â» i te Noela ! E ore roa e tia ia tuu Ia’na i te hoê vahi aore roa oia i parahi na. Te « atua râ o teie nei ao Â», Satani (Korinetia II 4:4) ua parahi noa na i roto i te Noela. O ona hoi te fatu o te reira faanahoraa !

Te a’o mai nei hoi te Atua mau ia tatou ia haamori Ia’na « ma te varua e te parau mau Â» (Ioane 4:23-24). Aita roa’tu e tuea i te mau haavare rahi o te Noela e te papa Noela o ta te mau tamarii e tiaturi nei.

Te faaara nei Timoteo I 4:2 no « te haavare hoi o te feia parau haavare ra Â», « e te feia i pao roa to ratou aauâ€. E nehenehe te mau metua e « tutui Â» i ta ratou iho mau tamarii, ma te vaiho atu i te hoê rifa hohonu mau, na roto i te haavare o te Noela !

Eita ta tatou e nehenehe e horoa i te hi’oraa o te “rahiraa o te mau taata†o tei haapao i te Noela no te mea o Satani, o tei piihia « metua o te haavare Â» e « e taparahi taata mai te matamua mai â Â» (Ioane 8:44), « o tei haavare i to te ao atoa nei Â» (Apokalupo 12:9) ! A imi e a taio i taua irava ra. E a farii i te mea e, Noela o te hoe ïa faahohoaraa o taua faahemaraa rahi ra.

Tera ra, te faahiti nei te Mesia i te parau no Ta’na Ekalesia ra ma te parau « nana iti ê Â», (Luka 12:32). Te vai nei te tahi atu mau irava no te haapapu i taua parau ra. Aita teie nei Ekalesia e mau nei i te mau tapao tei faaturahia e tei haamauhia no te cherisetianoraa o te ao nei.

“Te tahi Iesu êâ€

Te vai ra te tahi fifi ê i te mana’oraa e e « faahoi te Mesia i roto i te Noela Â» - e e fifi rahi mau â ! Te « Iesu Â» o tei riro ei tumu no taua tau ra, e ERE roa’tu ïa te Iesu Mesia mau o te Bibilia ! (Te faaite rahi nei ta matou buka Te Iesu Mesia Mau – aore i itehia e te faaroo cherisetiano i nia i taua tumu parau ra.)

Rave rahi tei haapii e, hoê ana’e Iesu Mesia. Tera ra, te faaite nei te Parau a te Atua i te hoê hohoa haavare, e taua Mesia haavare ra, e itehia ïa oia i roto i te aai. Te haapapuraa ? Te faaara nei te aposetolo Paulo i te « tahi Iesu ê Â».

E ara maite i te fifi e fâ mai i reira !

A tahi roa, a hi’opoa maite i te omuaraa parau a Paulo i te taime a faaineine ai oia i te faaara mai i te parau i muri nei : « Te mata’u nei râ vau, o te faainohia to outou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei, mai ta te ophi [Satani] i haavare atu ia Eva i to’na ra paari Â» (Korinetia II 11:3).

E teie nei, te faaararaa i roto i te irava i muri nei : “Te parau ra taua taata i haere maira i TE TAHI IESU Ê, o tei ore i parauhia e matou ra, e te farii na outou i te tahi varua ê, o tei ore i fariihia e outou ra, e te tahi evanelia aore i mauhia e outou, faaoromai tia outou ia’na†(Korinetia II 11:4). E au ra e, ua “farii na†te mau Korinetia i taua parau ma te patoi ore.

Paulo, i roto i te faauruaraa o te Iesu Mesia mau o te Bibilia, ua a’o oia i nia i te utua e noaa mai ia pee ana’e i te « tahi Iesu êâ€. A hi’o mai. Peneia’e, e rave rahi tei ore i mana’o i te tahi Iesu haavare, no te hoê noa taime – tei mana’o i te hoê ohipa mai te hoê Mesia hape, taa ê e “te hoê Mesia haavare†(Mataio 24:23-24) – piihia “te tahi Iesu êâ€. I mutaa ihora, ua haaviivii taua “Iesu†ra i te mana’o o te mau cherisetiano mau. E parau mau te reira. Tera ra, te « ravea haavarevare Â» i tupu ai, e e nehenehe ai e tupu i roto i te aai, e parau haavare – e parau faahema – e e nehenehe atoa te mau cherisetiano mau e hema’tu i roto i te haamoriraa i taua Iesu ra. O te ohipa ïa i tupu i nia i te mau Korinetia ra.

E nehenehe te taata e rave i te hoê huru haamoriraa tei faahoho’a i te mau ohipa taa ê roa’tu i te mea e tiaturihia nei e ratou, aore ra o ta ratou e mana’o e te rave mau nei ratou i te reira. E nehenehe te feia “tiaturi†o te Bibilia o teie nei tau e mana’o e te haamori nei ratou i te Faaora mau, o te faaora haavare râ ta ratou e haamori nei – TE TAHI IESU Ê ! Te taatoaraa o te faaroo cherisetiano tumu o tei haamori nei ia Nimeroda/ Saturn/ Moloha / Baala. Te faufaa o te metua vahine/ tamarii o teie nei anotau “Maria/Iesu†tae noa’tu i te haamoriraa ia Maria i ravehia e tau mirioni taata, e hi’oraa ïa no Nimeroda e to’na metua vahine, Semiramis, te ore e nehenehe e faataa-ê-hia.

Tera te parau tei faataa-maite-hia. E rave rahi tei parau na i te « faahoiraa i te Mesia i roto i te Noela Â». O te mea ïa i faaroohia i te mau matahiti atoa mai roto mai i te mau tauatini terono e i te tahi atu mau vahi. Aita râ te Mesia i parahi noa’e i taua mau vahi ra ! Mai te hoê taata tei ore e tia i te faahoi i te hoê vahi aore â oia i parahi na, eita atoa ïa e nehenehe « e faahoi Â» ia Iesu Mesia i roto i te hoê tupuraa aore roa oia i reira na e o ta’na e ore e mauuruuru ! (A hi’o â ia Mareko 7:7). Te Iesu e mauhia nei e teie nei mau feia poro e te mau faatere faaroo, o te tahi ïa Iesu ê, hoê e te evanelia ê, e te varua ê atu – te varua o te Noela ! - tei hopoi mai i te tahi atu mau haapiiraa tumu e te mau haapiiraa ê atu.

Te ite râ anei outou te tu’atiraa ?

Eaha te tia ia outou ia rave ?

I te pae hopea, a hi’opoa ana’e i ta te Atua parau i To’na nunaa e ia rave ratou e e nahea ratou i te haapiiraa i ta ratou mau tamari.

A hamana’o na ia Ieremia 7:31 tei faahiti i te faautuaraahia o Iseraela e te Atua i te tutuiraa i ta ratou mau tamarii i roto i te peho o Topheta. I vau a’e irava i mua na (irava 23-24), ua haapapu mai te Atua eaha mau â ta’na e titau nei : « o teie atoa ra tei faaue-atoa-hia e au ia ratou, na ôhia, e faaroo mai outou i to’u nei reo, e riro ïa vau ei Atua no outou i reira, e riro hoi outou ei taata no’u; e haere hoi outou na te e’a ta’u i faaue ia outou, ia maitai hoi outou na. Aore râ ratou i faaroo mai…haapao atura râ ratou… i te mau mana’o o to ratou aau ino ra. Â»

Aita te mau taata e hinaaro e auraro i te Atua (Roma 8:7). Mea au a’e na ratou e haapao i « to ratou mau hinaaro ra Â». Aita ratou i maramarama e, e te hinaaro nei hoi te Atua ia « maitai Â»noa ratou. Te hinaaro nei oia ia vai noa te poupou, te oaoa e te mau haamaitairaa i roto i to ratou oraraa. E hopearaa ana’e te reira mau mea no taua huru auraroraa ra.

Ua faauruahia o Mose e te Atua, ia tia hoi ia’na i te faaite atu i te mau metua i te hopoia o ta ratou e mau nei i roto i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii. A hi’o mai na i te mau faaueraa i roto i te Deuteronomi 6:1, 6-7, 20-21, 25 : « Teie te mau ture… ta to outou Atua ta Iehova i faaue mai ia haapiihia’tu ia outou, ei haapaoraa na outou i te fenua ta outou e tii e rave nei ei parahiraa…E teie nei mau parau ta’u e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai : e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te e’atia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra… Ia ui noa mai to tamaiti ia oe a muri atu e, Eaha teie mau parau faaite, e te mau haapaoraa, e te mau ture, i ta to tatou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ? Ei reira oe e parau atu ai i to tamaiti e, e tavini tatou no Pharao i Aiphiti e na Iehova (te Atua) tatou i aratai mai mai Aiphiti mai, i tana rima puai. Ia haapao tatou, e ia rave i taua mau parau atoa nei i mua o to tatou ATUA ra o Iehova, ta’na i parau mai ia tatou nei, e riro ïa ei parau-tia na tatou. Â»

Ua faaora mai te Atua ia Iseraela mai Aiphiti mai - mai roto mai i te tîtîraa – mai roto mai i te mau peu o te ao e haaati nei ia ratou e ua faaite Oia ia ratou i Ta’na ra Ture. Eita oia e hinaaro ia hoi atu To’na nunaa i roto i te mau peu tumu, te mau tuutuu e te mau raveraa o Ta’na i iriti mai ia ratou. (Hoê ana’e Ekalesia e maramarama nei e e haapii nei i te parau mau i nia i taua mau tumu parau ra. No te tahi atu â haamaramaramaraa, a taio i ta matou buka Teihea te Ekalesia Mau ? – E To’na aamu faahiahia mau !)

I te taime e haapiihia ai teie nei mau peu atoa, tei î i te tapao no te haamoriraa i mau atua etene tahito ra, tei haamauhia e te mau taata, e ere te reira i te haamoriraa i te Atua Poiete mau ra.

Aita matou i ite e, e no roto mai te Noela ia Babulonia

A piti a’e taime i roto i te Mataio 7:16 e te 20, e ua parau Iesu e : « e ite outou ia ratou i to ratou hoturaa Â». Te rahiraa o te mau ohipa ta te taata e rave nei e aore e parau nei, mea maitai aore ra mea ino anei, e itehia te hoturaa. E mea iino mau â te mau hotu o te Noela. E tau te reira e tia ai te faaturi, te moemoe, te pohehae, te taero ava e te faahororaa riaria mau i te pereoo uira, te mârôraa i roto i te utuafare (e te mau mea ino atu â), e te u’anaraa o te mau tarahu tei ore e nehenehe e aufau hou te avae Mati. E fifi rahi mau â teie, i parau ai te mau ekalesia e, te iti nei te faito moni e noaa ia ratou i taua taime ra – e e mea arearea – e iti ihoa i taua taime ra, i te mea e, te « matara Â» maira te mau taata mai roto mai i ta ratou mau haamau’araa.

Te « Varua Mau o te Noela Â»

Ua faauruahia te peropheta Isaia ia papai e, « E pii hua, eiaha e faaherehere, e faateitei i to reo mai te pu ra, e faaite i to’u ra mau taata i ta ratou hara, e te utuafare o Iakoba i ta ratou parau ino ! Â» (Isaia 58:1). O ta’u ïa i rave a’enei. I taio mai nei outou i TE PARAU VIIVII ORE i nia i te tumu mau o te Noela, eaha ta outou ohipa e rave ?

Eaha ra ta outou e rave atu ?

Te faahitiraa parau ta outou e taio atu i muri nei, no roto mai ïa i te neineiraa parau « Te Parau mau Viivii ore i nia i te Noela Â», papaihia e Herbert W.Armstrong. Te haapoto nei oia i te buka o ta outou i taio mai nei.

« Ua riro te Noela ei tau tapihooraa. E oroa teie o tei aufauhia, tei faaohipahia e tei tapea-maite-hia e te mau faanahoraa faatianianiraa i te mau taime faufaa rahi mau o te matahiti. I reira e itehia ai i te hoê « Papa Noela Â» haavare i roto i te mau fare toa atoa. Te haavare nei teie mau faanahoraa faatianianiraa ia tatou e te faahema nei ia tatou i nia i « te varua faahiahia o te Noela Â». Te mau vea, tei hoo i te mau parau faaara, tei nenei i te mau parau faaanaanatae, na roto i te mau ravea faaunaunaraa, ma te faateitei i te tau etene e to’na « varua Â». Ua matau roa te mau taata i teie nei peu, e e rave rahi te inoino ia faaitehia ratou i te parau mau ! No reira mai, te tupuraa i te mau matahiti atoa, te « varua o te Noela Â», eiaha no te faahanahana i te Mesia, no te tapihoo râ i te mau tauihaa. E tapao faaite te reira i te mau ravea paari a Satani tei faariro na ia’na « ei melahi no te maramarama Â», e o tei faaite ia’na i roto i te hoê huru maitai haavare mau ! I te mau matahiti atoa e taiohia tau miria tara marite e haamau’ahia nei i roto i teie faanahoraa hoohooraa, area te ohipa a te Mesia ra, te fifi nei ïa. No roto mai te reira faanahoraa i te faatereraa faufaa a Babulonia !

I teie nei matahiti, eiaha e faaô atu i roto i taua mau faanahoraa hooraa tao’a, eita anei e tia ia outou ia faaohipa i ta outou moni i roto i te taviniraa i te ohipa a te Atua ?